2,401 matches
-
ale ciclurilor curriculare și succesiunea disciplinelor de învățământ în cadrul ariilor curriculare; - programa școlară: prin organizarea liniară, concentrică și în spirală a conținuturilor instruirii, reflectând însăși logica de construire a disciplinei respective; - manualul școlar: prin gruparea tematică a lecțiilor și articularea lecțiilor (noile informații se sprijină pe achizițiile anterioare pentru realizarea unei optime decodificări semantice și constituie, la rândul lor, „cunoștințe ancoră” pentru achizițiile ulterioare) - modalități concrete de realizare: - proiectarea curriculară anuală; - proiectarea curriculară semestrială; - proiectarea pe unități de învățare; - proiectarea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
reprezinră o modalitate de realizare a principiului participării active și conștiente a elevului în activitatea de predare, învățare, evaluare. A F 5. Conform principiului intuiției, demesul deductiv, prin intelect se realizează de la concret la abstract. A F 6. Continuitatea evidențiază articularea logică a conținuturilor asimilate în diferite momente temporale. A F 7. Principiul integrării teoriei cu practica exprimă necesitatea ca procesul de formare și însușire a noțiunilor, ideilor, regulilor și deprinderilor să se sprijine pe perceperea unui material didactic, a unor
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
practica 2. Principiul respectării particularităților de vârstă 3. Principiul sistematizării și continuității 4. Principiul corelației dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract 5. Principiul participării active și conștiente a elevului 6. Principiul însușirii temeinice a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor a) articularea logică a conținuturilor; b) elevul ca subiect al propriului proces de devenire; c) accesibilitate; d) controlul și evaluarea rezultatelor; e) normativitate; f) rezolvarea unor sarcini concrete; g) caracter sistemic; h) demers inductiv Itemi de tip grilă Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
abstract la concret; b. prin simțuri, de la abstract la concret; c. prin simțuri, de la concret la abstract; d. prin intelect, de la concret la abstract. 5. Participarea conștientă la actul învățării presupune: a. prezența intenționalității și a efortului voluntar; b. articularea logică a conținuturilor; c. stabilirea unei concordanțe între sarcinile de învățare și particularitățile specifice unei vârste; d. înțelegerea clară a conținuturilor de învățat; e. activitatea proprie a elevilor. EVALUARE 6. Proiectarea curriculară reflectă modul de realizare a principiului: a. însușirii
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
fiind adecvate contextului; ritmul vorbirii nu trebuie să fie monoton, ci să marcheze ideile formulate; schimbările de ritm semnalează trecerea la altă secvență discursivă, iar pauzele expresive au rolul de a potența semnificația mesajului; dicția va fi atent controlată, prin articularea corectă a tuturor sunetelor și prin accentuarea cu rol expresiv a cuvintelor cheie. 3.3. Componenta nonverbală Limbajul nonverbal (limbajul corpului) întregește firesc mesajul transmis în comunicarea directă, fiind caracterizat prin: ținuta adecvată contextului (ținută semiprotocolară, de o eleganță discretă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Im. Kant este aceea a activității creatoare, constructive, a subiectului în toate sferele activității spirituale, dar subiectul este în acest caz în primul rînd un subiect rațional (deci nu volițional sau afectiv) și, de aceea, concepția sa este orientată spre articularea lumii fenomenale (cunoscute) din perspectiva rațiunii pure, unice și universale. Înscrisă în general în problematica epocii luminilor, opera acestui mare filozof reflectă aspirațiile de libertate și progres social, fundamentate pe încrederea în valorile științei. Ernst C a s s i
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
celelalte ființări, fiindcă el dezvoltă un raport cu sine însuși. După acest filozof, există trei momente care marchează "deschiderea" Dasein-ului către realitate: situarea afectivă, înțelegerea și vorbirea, ultima dintre ele, vorbirea, nefiind expresia unui conținut care o precedă, ci chiar articularea inteligibilității. Se poate vedea aici o reformulare a relației gîndire-limbă, relație avută deseori în vedere în epoca postsaussureană și dominată de ideea imposibilității separării celor două realități. Pe o altă cale și cu alte mijloace, Benedetto C r o c
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Ivănescu). Philippide admite opinia lui Saussure, potrivit căreia nu există un raport necesar între comunitatea de rasă și comunitatea de limbă, dar susține că aceasta nu exclude posibilitatea ca trăsăturile specifice ale unui popor să se manifeste în modul de articulare a sunetelor și ca organe articulatorii cu trăsături deosebite să predispună la realizarea de sunete diferite 175. Dezvoltînd teoria despre baza de articulație, G. I v ă n e s c u precizează că acțiunea ei nu este uniformă în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
epoci-salt, de transformare a unei entități în alta, deci de realizare a unei schimbări a limbii. Dar, baza de articulație se modifică în timp, prin succesiunea generațiilor, prin amestecul de populație sau prin alte fenomene, iar aceasta are reflexe în articularea sunetelor, producînd schimbări în vorbire sau chiar schimbări în limbă în domeniul fonetic 178. Despre epoci de intensă schimbare lingvistică vorbește și E. Coșeriu, după care, existența unei evoluții într-un ritm accelerat a limbilor depinde de două condiții: 1
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceea, în cazul unui grup etnic care adoptă limba altui grup, limba învățată prezintă un sistem fonologic deosebit de cel originar, din cauza trăsăturilor bazei de articulație a celor care au învățat-o. Coșeriu consideră însă ca reală existența unor deprinderi de articulare în forma unei inerții a organelor fonatoare, dar crede că mai nimerit ar fi să se vorbească în acest caz de o conștiință fonologică, de o deprindere mentală, datorită căreia vorbitorul unei limbi nu sesizează întotdeauna distincțiile fonologice care nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
exterioară, indiferent cît de apropiate sînt concepute cultura și știința lingvistică ce fundamentează competența lingvistică. Treapta esențială a schimbării lingvistice, reprezentată de adoptarea inovației prin generalizare intensivă și extensivă, nu mai poate avea însă, după Coșeriu, motivații precum deprinderile de articulare sau conștiința fonologică. Inovația cu asemenea motivații este, potrivit opiniei sale, un simplu accident, în vreme ce schimbarea lingvistică propriu-zisă ține de esența limbii și nu începe cu această manifestare individuală (de la nivelul vorbirii), care poate rămîne fără nici un efect la nivelul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
practic asupra realității se urmărește ajungerea la o decizie. Procesul gîndirii a fost conceput de cele mai multe ori ca fiind o activitate lăuntrică și conștientă a ființei umane, activitate ce antrenează imagini verbale (imagini ale cuvinte-lor) și structurează discursul interior. În articularea unei filozofii de factură lingvistică pentru a identifica sursele construcțiilor defectuoase din limbă, deoarece conceptele mentale pot fi analizate deopotrivă ca acte și ca rostiri manifeste, filozoful behaviorist englez Gilbert R y l e285 arată însă că atributele de contemplativ
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și gîndirea cu elementele ei de conținut (adică, baza spirituală)298. Dacă temperamentul vizează reacțiile motorii, iar concretizarea limbii în vorbire se realizează cu ajutorul organelor articulatorii, prin mișcări motorii deci, atunci acesta (întrunind intensitatea și viteza reacțiilor) se reflectă în articularea sunetelor și, ca atare, în mod indirect în limbă, modul de articulare în vorbire determinînd aspectul imaginilor acustice, a valorilor fonologice la nivelul limbii. Dar, arată G. Ivănescu, temperamentul se manifestă și în mod direct în limbă în cazul unor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
temperamentul vizează reacțiile motorii, iar concretizarea limbii în vorbire se realizează cu ajutorul organelor articulatorii, prin mișcări motorii deci, atunci acesta (întrunind intensitatea și viteza reacțiilor) se reflectă în articularea sunetelor și, ca atare, în mod indirect în limbă, modul de articulare în vorbire determinînd aspectul imaginilor acustice, a valorilor fonologice la nivelul limbii. Dar, arată G. Ivănescu, temperamentul se manifestă și în mod direct în limbă în cazul unor fenomene de natură spirituală, precum este analogia 299. Implicat în structurarea și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Ardere se vrea un cifru magic, omnipotent, atoatelămuritor, în stare să sfărâme interdicțiile de orice fel ale comunicării: "sunet de-argint, de foc", înlesnind "ritul unei rostiri egale". Astfel înțeles, cuvântul se confundă finalmente cu logosul biblic instaurator, aspirând la articularea fragmentelor într-un spectacol uman integral: "Nepriceput pe lângă vetre,/ dar înțeles de zei și pietre,/ cuvântul unde-i ca un nimb/ să te ridice peste timp?// Cuvântul unde-i care leagă/ de nimicire pas și gând?..." La conștiința acestui impas
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
1995), marchează o schimbare în înțelegerea noii arhitecturi internaționale și a jocurilor actorilor săi. Apariția conceptului de geoeconomie semnalează o intrare în forță a chestiunilor economice pe agenda geopoliticii mondiale, a realităților economice care vor conta atît de mult în articularea noilor strategii. Geoeconomia privește în principal statele puternice, care au înțeles să dezbrace vechile haine ale războiului și retorica specifică și să-și circumscrie rivalitățile în spațiul economic. Într-o măsură importantă, geoeconomia privește, desigur și țările din lumea a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și există fluxuri economice. Cele trei componente variază în timp, după fluctuațiile istorice. Dar puterea economică, odată instalată, organizată, se transformă din efect în cauză : ea atrage avuție, atrage mijloacele necesare perpetuării propriei vitalități. Ea se menține ca pol de articulare între resurse, acțiuni și mijloace de toate felurile și astfel orientează evoluțiile profunde, de adîncime, și în felul acesta creează istorie, permite sau interzice dezvoltările succesive ale aventurii umane. 4.2.1. Putere economică și putere globală Ce este deci
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
recuperat: atrofii, atonii, contracturi, pareze etc. Leziuni osoase: fracturi complete sau incomplete, închise sau deschise, simple sau complicate, cu sau fără deplasarea fragmentelor osoase, care atrag după ele tulburări circulatorii și trofice, cu implicații ulterioare în funcționalitatea segmentului afectat. Leziuni articulare: entorse, luxații, leziuni de menisc, care netratate corespunzător pot conduce la instalarea redorilor grave și anchilozelor, la tulburări grave de troficitate și implicit de tonicitate a elementelor periarticulare, la instalarea și evoluția rapidă a proceselor degenerative. Leziunile nervilor periferici: de la
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
pentru combaterea fibrozelor trebuie efectuat o perioadă îndelungată de timp. 1.12. Atrofiile musculare Atrofia musculară însoțește (chiar și în absența oricărei leziuni nervoase decelabile) pierderea totală (prin imobilizare posttraumatică sau postchirurgicală) sau parțială (prin inhibiție nociceptivă) a funcționalității musculo articulare. Confruntat destul de des cu acest tablou alcătuit din diminuarea importantă sau pierderea totală a tonusului și forței musculare, kinetoterapeutul va opta pentru repetarea contracțiilor musculare, masajul neputând singur să refacă troficitatea, tonicitatea și randamentul muscular (singurul său merit fiind acela
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
apă sărată caldă: 34-360C ). în cazul în care s-a efectuat o amputație, masajul trebuie să întervină cât mai precoce pentru pregătirea bontului, deoarece falsul edem care apare, prelungește timpul necesar obișnuirii cu proteza și, ̀ n funcție de tipul de articulare al protezei ales, se autoîntreține. Unele cicatrici, întinse dintr-o parte în alta a zonei de contact cu proteza, pot constitui motivul pentru care nu se poate asigura articularea etanșă; în acest caz, masajul poate atenua relieful cicatriceal, îmbunătățind astfel
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
timpul necesar obișnuirii cu proteza și, ̀ n funcție de tipul de articulare al protezei ales, se autoîntreține. Unele cicatrici, întinse dintr-o parte în alta a zonei de contact cu proteza, pot constitui motivul pentru care nu se poate asigura articularea etanșă; în acest caz, masajul poate atenua relieful cicatriceal, îmbunătățind astfel calitatea suprafeței de contact dintre bont și proteză. în amputațiile unui membru inferior, se recomandă și efectuarea masajului pe membrul controlateral, care este adesea suprasolicitat și surmenat la începutul
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
abordare deoarece e convinsă că „viitorul drepturilor omului în sudul Asiei nu depinde de tratatele internaționale, ci de mișcările din cadrul societății civile. Ea atribuie schimbarea socială asocierii statului cu societatea civilă în vederea mobilizării și sensibilizării, rolul statului fiind acela de articulare și implementare” (fragment citat în Knopxe "Knop, Karen", 1993, p. 75). Prin această metodă, femeile „pot încerca să dezvolte societatea civilă internațională, care va fi o combinație foarte eterogenă de ONG-uri (organizații nonguvernamentale), experți independenți și grupuri informale” (Knopxe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
cu morți și cu nenorociri. Fantoma, precum și erinia Elenei sunt prezente, mai înainte chiar de apariția fantomei și a eriniei Clitemnestrei. În Elena lui Euripide par a fi exploatate și dezvoltate toate temele schițate de Eschil la începutul Orestiei, prin articularea lor în jurul confuziei tragice. Dominată de vocabularul fantomei, piesa lui Euripide revine mereu la problema eidolon-ului. Fantoma Elenei, trimisă de Hera Troiei, seamănă neîndoielnic cu frumoasa grecoaică, nefiind, de fapt, decît o iluzie a lui Paris (dokesis kene), o farsă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nu dualism maniheist, nu ură față de trup dublată de o glorificare a sufletului, nu pasiune pentru pulsiunea de moarte, nu desconsiderare a cărnii senzuale, ci o poziție ontologică și metafizică cu totul diferită. Ceea ce se cunoaște ca esențial pentru înțelegerea articulării acestor două opțiuni filosofice a priori contradictorii constă în negarea de către Eudoxos a separației dintre o lume sensibilă și o lume inteligibilă. Pentru filosoful hedonist, Forma este imanentă lucrurilor sensibile. Aceasta nu rezidă în afara materialității sale, ci în ea. Nicio
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
importante. Unii dintre ei au început să se pregătească înainte cu aproximativ o lună, dar cei mai mulți consideră că învățarea productivă este cea din sesiune, pentru că dacă înveți mai înainte uiți până vin examenele. O altă dificultate semnalată se referea la articularea între informația de la cursuri și cea de la seminarii. Unii nu au acordat atenție activității de la seminar și lucrări practice și au avut de pierdut. Alții s-au trezit în fața unui voluminos material de învățat și nu au știut să se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]