1,397 matches
-
avem asceză, n-avem rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu avem putere duhovnicească. Apoi să evităm pricinile și să fugim de locurile unde am mai păcătuit, căci „nefiind fructul de față, nu l poftim des”<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., cuv. 3, cap. 10, p. 69. footnote>. Iar pricinile
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
este cu atât mai mare cu cât articolul său despre Deceneu a apărut la începutul anilor ’40 ai secolului trecut într-o publicație de mare calibru, Zalmoxis. Revistă de studii religioase, editată de Mircea Eliade. Cuvintele de ordine sunt „cumpătare”, „asceză spirituală” și chiar „primatul sufletului”. Sub deviza mens sana in corpore sano, preotul zalmoxian Deceneu (sprijinit de preotul creștin-ortodox Coman) a tăiat vița-de-vie pentru a eradica alcoolismul și desfrâul sexual în rândul bravului popor geto-dac. Alcoolismul - scria Ioan Coman - era
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel mai mare obstacol al vieții spirituale. Pentru un adept al lui Pitagora sau Plotin, virtutea consistă în spiritualizarea corpului și în dezincarnarea sufletului. În Gnoză, de exemplu, omul a căzut din lumină în întuneric. Inițierea va fi deci o asceză care cuprinde aspirația către lumină, către știința salvatoare. Pentru un creștin, în schimb, nu e în principiu rău să cobori din Cer pe Pămînt: "Sfîntul vostru Duh a căzut pe cap", răspundea auditoriul grec Sfîntului Pavel, atunci cînd acesta le
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
noțiunilor de lege, de universal, de virtute civică, vorbind despre criza principiilor în privința serviciului public, a interesului general, a civismului și laicității. Iată-le "literă moartă". Și pe bună dreptate, de vreme ce pe cînd trăiau exista un cult al lor, o asceză a Literei. Trebuie să mai amintim că legea există doar scrisă? Universalitatea, numai consemnată pe un punct stabil? Universalul nu este oral, este degetul lui Dumnezeu care a scris primul Decalog. Oralitatea fondatoare, întotdeauna circumstanțială, face loc circumstanței și singularității
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Filocalia, vol.XI, Edit.Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 204. footnote>. Ca remedii ispitelor, Părinții liniștii ne recomandă atenția la ispitele trupului, pe care, cu cât îl slujim mai mult, pe atâta ne pricinuiește mai multe ispite; apoi răbdarea, asceza, fiindcă dacă n-avem asceză, n-avem rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Romanului și Hușilor, 1990, p. 204. footnote>. Ca remedii ispitelor, Părinții liniștii ne recomandă atenția la ispitele trupului, pe care, cu cât îl slujim mai mult, pe atâta ne pricinuiește mai multe ispite; apoi răbdarea, asceza, fiindcă dacă n-avem asceză, n-avem rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
avem asceză, n-avem rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu avem putere duhovnicească. Apoi să evităm pricinile și să fugim de locurile unde am mai păcătuit, căci „nefiind fructul de față, nu l poftim des”<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., cuv. 3, cap. 10, p. 69. footnote>. Iar pricinile
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Filocalia, vol.XI, Edit.Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 204. footnote>. Ca remedii ispitelor, Părinții liniștii ne recomandă atenția la ispitele trupului, pe care, cu cât îl slujim mai mult, pe atâta ne pricinuiește mai multe ispite; apoi răbdarea, asceza, fiindcă dacă n-avem asceză, n-avem rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Romanului și Hușilor, 1990, p. 204. footnote>. Ca remedii ispitelor, Părinții liniștii ne recomandă atenția la ispitele trupului, pe care, cu cât îl slujim mai mult, pe atâta ne pricinuiește mai multe ispite; apoi răbdarea, asceza, fiindcă dacă n-avem asceză, n-avem rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
avem asceză, n-avem rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu avem putere duhovnicească. Apoi să evităm pricinile și să fugim de locurile unde am mai păcătuit, căci „nefiind fructul de față, nu l poftim des”<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., cuv. 3, cap. 10, p. 69. footnote>. Iar pricinile
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
onoarea eromenos-ului, iar relația de iubire devine relație cu adevărul. Aristofan este, din nou, pus la colț: „nu jumătatea sa o caută individul în celălalt, ci adevărul cu care ființa sa e înrudită”. Ca artă gândită a iubirii, erotica e asceză și acces comun la adevăr. Căci acolo unde doi sau trei se vor fi adunat în numele adevărului, acolo va fi și adevărul cu ei. Am făcut aici o parafrază după Matei 18, 20, tocmai pentru că înaintea pericopei amintite aflăm pilda
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
binele și veracitatea, și nu plăcerea estetică. „Platon condamnă arta în măsura în care ea este incapabilă să atingă adevărul sau, și mai grav, ne îndepărtează de adevăr. Dacă vrem să ajungem la adevărata imagine a divinului, nu trebuie aleasă această cale, ci asceza corpului, a sufletului și a inteligenței.” Revine aici acea asemănare pe care Platon o vede între pictor și sofist. Ambii sunt producători de idoli înșelători. În sens originar eidolon însemna „fantomă a mortului din Hades”) Pictorul, la fel ca și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
textul lui Vaclav Belohradsky „Sur le sujet dissident”, publicat în Le Messager Européen, nr. 4/1990, Ed. Gallimard. Cf. Michel Foucault, Istoria sexualității, Ed. de Vest, Timișoara, 1995, p. 272. Erotica filosofică substituie curtării și onoarei problematica adevărului și a ascezei. Cf. Banchetul, 183d-e și Phaidros, 231a-233a. Cf. Banchetul, 192a. Explicarea pasiunii amorului: jumătatea masculină rezultată din tăierea androginului iubește femeia; jumătatea feminină iubește bărbatul. Cele care-au rezultat din tăierea femeii nu dau nici o atenție bărbaților, iar cei care provin
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
într-una din Eneadele sale îII, 9). Totuși, opera lui pare să ilustreze una din modalitățile gnosticismului: și el condamnă lumea materiei și aspiră la contopirea cu Unu-Bine, principiu al oricărui lucru, după un efort de purificare și de asceză. Gnosticii cred și acționează exact pe același principiu: trebuie să părăsim această lume și să accedem la starea de grație a Pleromului, în care Eonii jubilează într-un dans cu Arhonții și cu alte figuri ilustre din paradis. O diferență
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
buna etică gnostică este inversul celei promulgate de îngerii trișori - ei înșiși trădați prin ratarea lumii apărute datorită eforturilor lor —; este vorba de aruncarea peste bord a imperativelor sociale de fidelitate, de monogamie, de afectivitate chiar, pentru a te dedica ascezei în cheltuire. Dar, ca orice spirit indiferent, el adaugă că asceza care refuză folosirea trupului este echivalentă cu cea a epuizării. III VALENTIN și „semințele de elecțiune” Elogiul pneumaticilor. Cum este împărțită grația divină? Și cum afli că ești atins
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
înșiși trădați prin ratarea lumii apărute datorită eforturilor lor —; este vorba de aruncarea peste bord a imperativelor sociale de fidelitate, de monogamie, de afectivitate chiar, pentru a te dedica ascezei în cheltuire. Dar, ca orice spirit indiferent, el adaugă că asceza care refuză folosirea trupului este echivalentă cu cea a epuizării. III VALENTIN și „semințele de elecțiune” Elogiul pneumaticilor. Cum este împărțită grația divină? Și cum afli că ești atins de ea? Pentru că totul depinde de această minimă știință... Dacă dăm
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ei evoluează în afara lumii. - 2 - Semințele de elecțiune. Născut la Phrebon, în Egipt, Valentin crede așadar în existența a ceea ce numește el „semințele de elecțiune”, a individualităților atinse de grația divină. în timp ce în școala lui elitară, Plotin îndeamnă la o asceză și, constrâns fiind la niște eforturi, el își îndeamnă discipolii să moară înainte de soroc pentru a reînvia purificați, participant la lumina și la incandescența imaterială, Valentin propune o altă metodă pentru a atinge aceleași scopuri: aceasta constă în a da
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Până aici, tezele coincid. Și acum inversul: după Platon, cu cât mai mult te purifici în renunțare, cu atât meritul e mai mare. Carpocrat afirmă, dimpotrivă, că purificarea trebuie să se efectueze, desigur, dar într-un sens invers celui al ascezei, adică în dezmăț... Astfel, filosoful gnostic crede că sufletele schimbă trupul până a fi comis toate păcatele posibile și imaginabile. Când ceea ce-i mai rău e un fapt sigur, când acumularea de negativitate atinge punctul maxim, cu o reală saturație
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Una singură e de-ajuns! Ea nu va mai avea nevoie să împlinească un nou ciclu într-o lume în care răul domnește în toate și pretutindeni. Plata tuturor datoriilor sale ontologice într-o singură tranșă șterge obligația unei lungi asceze. Mântuirii îi trebuie așadar un timp proporțional cu determinarea subiectului. 2. Iubirile în grup filosofice. Ce anume aduce mântuirea? Iubirea. Evident, nu iubirea de aproape ca la creștini, care presupune agapă, ci iubirea grecească, eros, care nu-și ascunde nici
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pentru cifre și litere, pentru jocuri de cuvinte și asonanțe. Un fel de Lacan avant la lettre... Femeilor care-l urmează el le conferă aceeași forță de divizare ca și a sa. Și, în treacăt, se folosește de ea pentru asceză... Când primesc „semințele luminii”, ele beneficiază și de bonificație mai puțin luminoasă. Uneori, ele pun în buzunarul filosofului monede sunătoare! Așa spun gurile rele... VIII NICOLAE și „viața fără opreliști” 1. Gustul altora. Nicolae trece drept unul dintre primii șapte
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
face astfel un fel de pateu. Evident, în cursul ceremoniilor în care sperma și sângele menstrual curg în valuri, dacă e să-l credem pe sfântul Epifanie, credincioșii gustă din acest preparat culinar ontologic. Pentru cel mai mare bine al ascezei lor, bineînțeles... 3 Gnosticismul intră într-un con de umbră. Odată ajuns împărat, Constantin îi cere lui Eusebiu din Cezareea, cărturar în serviciul monarhului prin excelență, să transcrie textele în vederea unificării creștinismului. Din mulțimea acestora, douăzeci și șapte sunt reținute
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
conformându-te acțiunilor lui: faci ce face el, spui ce spune el, îl imiți în tot și în toate. îmbrăcat într-o tunică peticită, cu capul acoperit de o glugă, cerșești: cerșitul este activitatea de toate zilele. Cu prețul acestei asceze, libertatea devine integrală: mănânci și bei când dorești; ai relații sexuale când găsești de cuviință; mâncarea, băutura și femeile te pot ocupa atât în timpul oficierii cât și în afara ei. Dacă simți nevoia să dormi, te culci, nu contează locul, circumstanțele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
numeroase comunități și, pe temeiul că mântuirea este asigurată de sărăcia voluntară, el îndeamnă să-ți trăiești viața pe pământ și să pui de pe acum bazele unei existențe pline de voioșie, ludice și eliberate de constrângeri. 2. Spiritul subtil de după asceză. Una din aceste comunități olandeze din secolul al XIV-lea se numește Uniunea Fetelor din Udillynde. Printre Surorile și Frații de beghinaj din Schweidnitz se numără și Heilwige din Bratislava. Acuzate de dominicani că ar practica după Spiritul Liber, mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
după ce au fost denunțate de șaisprezece membri ai grupului. Interogatoriul are loc în trapeză. Ne-au rămas niște procese-verbale care permit înțelegerea motivelor condamnării. Ele preferă cartea vieții - susțin fetele - pieilor de vacă pe care-s consemnate Scripturile. Beghinele practică asceza, mortificarea trupului și sărăcia. Și-au schimbat hainele cu niște zdrențe. Se lovesc până când țâșnește sângele cu niște bice ale căror șfichiuri de piele sunt prevăzute cu cuie la capăt. Când îi vine rândul, fiecare dintre ele se întinde pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
posibile, a unei bucurii legitime, a unei beatitudini imaginabile. Ascetismul se dovedește a nu fi atât un scop cât un mijloc - apropiat de cel al transei șamanice - capabil să reveleze o stază, eventual un extaz... Apoi, în funcție de treapta coborâtă în asceză, fiecare dintre begardele Spiritului Liber va urca cu cât mai tare au gustat ura de sine, cu atât va fi mai aproape de cunoașterea bucuriei de sine. Pentru că această pregătire ascetică transformă carnea în ceară pură pe care vor putea fi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]