1,852 matches
-
își iubește familia mai presus de orice sau își dorește aprig să guste dintr-o viață mai aventuroasă, este viața lor de familie una lineară sau fiecare zi este plină de nesiguranță, somnul lor este cu adevărat liniștit sau pe ascuns este o poartă prin care se strecoară însuși diavolul? Da, așa se traduce acest Post Tenebras Lux, ca un șir de întrebări la care trebuie să ne răspundem pentru a ajunge mai departe. Plin de astfel de momente și filmat
Post Tenebras Lux [Corola-blog/BlogPost/100844_a_102136]
-
parte poeta, pe de altă parte pictorița Victorita Duțu - sau a marcat momentul unei simbioze între cele două arte pe care le practici? - E o dualitate pe care o trăiesc zilnic și cred că fiecare dintre noi trăiește așa prin ascunsul din noi. O parte din mine a țâșnit în sus, către cer, și cealaltă e rostogolita în bolovanii calcați de pașii oamenilor, indiferenți la mersul lumii și al lor. La mine, în interiorul meu, lucrurile nu sunt separate, nu știu cum să explic
ATUNCI CAND ARTA SE TRANSFORMA IN ZBOR. DE VORBA CU POETA SI PROZATOAREA VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 128 din 08 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344264_a_345593]
-
autoritățile comuniste, acesta părăsește împreună cu familia România, stabilindu-se în Wheaton, Illinois, SUA. În 1982, Iosif Țon devine președintele Societății Misionare Române (Romanian Missionary Society). În paralel, acesta traduce cărți de teologie, pe care le tipărește și le introduce pe ascuns, în România și predică la radio Europa Liberă. În 1990, Iosif Țon revine în țară și în același an, „a pus sănătos bazele și a asigurat funcționarea la cote înalte a celui mai reputat Institut Biblic Est-European, cunoscut și sub
O CARTE DOCUMENT DESPRE REGASIREA SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344339_a_345668]
-
senzație de libertate. Universul său, guvernat de o natura feminină și senzuală, maternă și frumoasă, pășește din minune în minune. Nu sunt, bineînțeles, Alice, și, totuși, contemplând aceste opere cred că înțeleg ceea ce a simțit ea când a intrat pe ascuns, o intrusă involuntară și curioasă, în ascunzișul întârziatului iepure în vestă și jachetă, frenetic și cu ceas la buzunar. Dacă m-aș întâlni cu un asemenea specimen și eu l-aș urma fără vreo urmă de ezitare. De fapt, chiar
ÎN ASCUNZIŞUL LUI BARUCH ELRON de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344427_a_345756]
-
la scurt timp după ce ieșisem noi din somptuoasa clădire cu multe ghișeuri. Ne-am dat pe gheață și ne-am amenințat cu câțiva bulgări ce se sfărmau cu ușurință în palme. În toate aceste acțiuni, absolut nevinovate, ne analizam pe ascuns, fiecare folosindu-ne de anumite tertipuri, mai mult ori mai puțin voalate, potrivit experienței de viață acumulate. Curând, în drum spre casă, oferindu-mă să o conduc, am abordat probleme mai directe, reale, referitoare la starea noastră. Era divorțată de
DUBLUL SENS AL UNEI ÎNTREBĂRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 615 din 06 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343786_a_345115]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > MUZA (SONET IX) Autor: Nicolae Stancu Publicat în: Ediția nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Îndrăgostitului de muză și de vers, Aceluia ce zămislește carte, De cinste și iubire aibă parte Și în ascunsul ori medaliei revers. În scurt popas pe drumul către moarte, Va face Dumnezeului demers, În alte lumi din amplu Univers, Să fie sclav aceleiași consoarte. Că muza nu trădează îndrăgostitul, Dispusă e oricând la un favor, De-a zămisli împreună
MUZA (SONET IX) de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342855_a_344184]
-
aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Mă simt ca o casă bătrână din Bucureștiul trecut, ce-i gata să cadă-n țărâna, iar timpul în ea s-a pierdut. Pierdut i-e oblonul de lemn ce cârii l-au ros într-ascuns, pierdut, nimicit, dar solemn tronează de doruri pătruns. Pătruns de răceală pustiei stă zidul, o simplă amintire, tânjind libertatea câmpiei și-un soare zâmbind cu iubire. Iubirea în iedera a strâns și-n gardul uscat de zorele și-n olanele
DIN BUCUREȘTIUL TRECUT de DORA PASCU în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342919_a_344248]
-
să mă prindă În toamna-ți blândă s-a ascuns. Privind la geana-ți licărindă Fior de taină m-a pătruns, Și-n ochii tăi, ca-ntr-o oglindă, Aflat-am dulcele răspuns... Privirea lunii ne colindă, Sărut sfielnic, pe ascuns, O clipă, doar, îmi e de-ajuns Să-mi văd iubirea înflorindă În ochii tăi, ca-ntr-o oglindă. https://www.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DWMsAy-ZL-4c&h=5AQGGGDsi&s=1 Referință
RONDELUL PRIMULUI SĂRUT de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342992_a_344321]
-
obicei, in camera ei, Eva Heyman privește și sucește pe toate părțile o bucată de stofă în formă de stea galbenă. O aruncă cât colo, dar privirea îi alunecă pe ziar. -------------oOo------------- - Eva Heyman: Ziarul acesta a fost adus pe ascuns de bunicul meu din oraș... (citește pe prima pagină): - „Evreii sunt obligați să poarte stea galbenă cu șase colțuri pe pieptul stâng... Cei care poartă steaua galbenă nu au dreptul de a folosi vreun autovehicul, nici pentru circulație, nici pentru
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
Ghetoul din Oradea, un ghetou de tranzit, „Sogenannte Durchgangsgetto”, un ghetou model, se spune... Și cel mai mare din Ardeal și din toată Ungaria... Trei zile am stat acasă cu sufletul la gură să vină să ne ia... Stăteam toți ascunși prin camere cu sufletele împietrite de groază, așteptând pe jandarmi... Au venit, în sfârșit... Doi jandarmi unguri cu un camion german după ei... Mama mea ne-a spus că ne merităm soarta, că suntem ca niște animale proaste care așteaptă
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
seară Eu alergam desculță la bunica. Mi-e dor de-acele seri în care totul Mi se părea un vis, o feerie Bunica povestind își torcea tortul Eu ascultam cuprinsă de magie Cel mai frumos era de sărbători Cănd pe ascuns, cu bunul, făceau bradul Zâmbesc când mi-amintesc de câte ori Mă păcăleau că Moșu-a fost cu darul. Trecut-au anii , nu mai sunt copil Am învățat în timp ce este frica Nu mai alerg desculță, nici tiptil Dar tare mi-este dor
DOR DE BUNICA de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343057_a_344386]
-
Duhovnicul adevărat este acela care nu se laudă cu vredniciile sale, nu amintește de vreun păcat auzit sub epitrahil, nici nu face caz de nevoința sa, în cazul când ea există. Duhovnicul bun păstrează în tăcere virtuțile și mustră în ascuns, iartă pe toți care se căiesc și-i iubește în ciuda păcatelor și neputințele lor. Nu iubește păcatul lor, dar pe ei îi iubește. Așa a fost duhovnicul Iachint. Un ales păstor de suflete. Duhovnicii mari se întâlnesc rar. În cele mai multe
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
bucuria unei păsări cântând,nici strălucirea în ochii profesorului de Gând, ai grijă ce vorbești, îmi șoptește, te aud copiii și te spun lui nea Pește.Iar o idee este mai importantă decât o catedrală, spune spânul închinându-se pe ascuns, ferește-te sădevii victima adevărului, omul își suflă nasul cu putere, dar adevărul creator de iluzii? Viața-i frumoasă, palpită, ca o pipiță, O bomboană îți schimbăgustul, Naiv ca o gură de incendiu, El știa că afectarea este semnul indiferenței
NEBUN CAP.2 de BORIS MEHR în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343583_a_344912]
-
Duhovnicul adevărat este acela care nu se laudă cu vredniciile sale, nu amintește de vreun păcat auzit sub epitrahil, nici nu face caz de nevoința sa, în cazul când ea există. Duhovnicul bun păstrează în tăcere virtuțile și mustră în ascuns, iartă pe toți care se căiesc și-i iubește în ciuda păcatelor și neputințele lor. Nu iubește păcatul lor, dar pe ei îi iubește. Așa a fost duhovnicul Iachint. Un ales păstor de suflete. Duhovnicii mari se întâlnesc rar. În cele mai multe
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
ce spunea. Numai Dora l-a auzit și s-a dus la el furioasă: --Ce tot spui prostii, nemernicule? Bărbatul meu a plecat pe câmp de azi dimineață. --Poate s-a întors, a hăhăit Tache, poate, a dat foc pe sub ascuns,să ardeți de vii,matracucilor! --Ptiu, bătu-te-ar Dumnezeu de nenorocit! Dar...uite-l, că vine! Să-i spui și lui vorbele astea, dacă ai curaj. Speriat,Tache privi pe șosea și observă bicicleta lui Mărășteanu. Era la vreo
SRL AMARU-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377381_a_378710]
-
plângând în mijlocul drumului, să turbeze nu alta. --Ce s-a întâmplat, mă, ce-ați pățit? Hai, nu te mai boci atâta și spune odată! --Nemernicul de Tache, țipă...țipă-n gura mare, că tu ai dat foc la casă, pe ascuns. --Unde-i, că-l omor! Alergă la bicicletă și zmulse coasa din remorcă. --Ionele, strigă Dora, stai, pentru Dumnezeu, să nu faci vreo prostie! Lasă-l în plata Domnului de ticălos! Văzându-l că intră în curtea lui Tache și se
SRL AMARU-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377381_a_378710]
-
puțin și în casă, cu ai lui. Devenise ursuz și relația cu copiii se deteriorase. Regreta amarnic că-l convinsese pe Gabriel să nu meargă la facultate, orbit de o perspectivă care-l adusese în pragul sărăciei. A plâns pe ascuns, atunci când a venit ordinul de încorporare. Plutonierul Marin Viorel nu a mai putut interveni... - Nea Vasile, sincer, îmi pare rău că nu te mai pot ajuta. Nu că n-ai mai putea da ceva, dar nu mai am cum... Nu
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
mânioase ale lui Vasile. - Aha! Acolo nu mai este obosit băiatu’ mamii! Da! Să mergi de-acu, că am promis să te las, băiete. Să mănânci mai întâi. Să ai putere să dansezi, a ținut Vasile să adauge, zâmbind pe ascuns spre femeia lui, cu subînțeles. Gavrilă s-a spălat puțin, după cum îi era obiceiul și a mâncat și mai puțin, grăbit. Și-a tras pe picioare blugii făcuți cadou de Gabriel cu un an în urmă și a fugit la
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
doi ani buni de studii, iar moartea mamei l-a răvășit, i-a dat peste cap întreaga existență. O iubea tare mult, iar ea era nespus de mândră de el și mereu găsea o modalitate să strângă vreun bănuț pe ascuns și să-i trimită ca să nu ducă lipsă de nimic. - va urma Referință Bibliografică: D E S T I N E - ep.2 - / Luchy Lucia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1944, Anul VI, 27 aprilie 2016. Drepturi de Autor
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378305_a_379634]
-
la saloane, la bolnăviori, uite mi-am adus și bonețica! și o scoase din buzunărel, o pitise anume de mami să nu o vadă, poate că nu l-ar fi lăsat să o ia. Laura îl văzuse și zâmbea pe ascuns, văzându-l cum se chinuia să o facă nevăzută. - Of, mami astăzi nu s-a prea grăbit, a fost cam leneșă și noi avem atâtea de multe de făcut! Și pe bunica am lăsat-o fără ajutor, dar am promis
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378430_a_379759]
-
nouă, ci lui Dumnezeu - Creatorul și ne este dată pentru a fi exprimată; curmarea propriei vieți înseamnă sinucidere. Căci Dumnezeu a stabilit legi care să amintească oamenilor valoarea vieții lor. Dar uciderea? Uciderea este ridicarea vieții aproapelui fățiș sau întru ascuns, viața de care dispune numai Dumnezeu: „Să nu ucizi” - porunca a 6-a a Decalogului - înseamnă să nu nimicești pe omul asemenea ție, căci uciderea înseamnă distrugerea chipului lui Dumnezeu, ceea ce face ca pedeapsa pentru ucidere să fie moartea. Interpretând
DESPRE VIAȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841]
-
rezolvat cu atâția oaspeții în preajma lui și din atâtea neamuri, că nu se mai înțelegea bine nici cu românii. Fiecare vroia fel și fel de lucruri, iar el nu înțelegea prea bine ce i se cerea. M-am retras pe ascuns în camera mea cu speranța că voi putea să mă liniștesc. N-am reușit însă, căci tot corpul și capul îmi vâjâiau și aveam febră. Spre seara, neavând somn, am urcat la Observator să văd ce se mai întâmplă cu
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (6B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379956_a_381285]
-
câte minuni, de parcă ar fi fost cea mai completă și valoroasă mașină de pe pământ. Puțin câte puțin, Gabriel a învățat cum se atașează plugul sau grapa, prașila ori semănătoarea, discuitorul sau remorca și oricare alt utilaj agricol. Mai târziu, pe ascuns, ca să nu afle părinții, a învățat să conducă tractorul. Și mergea chiar foarte bine cu el, până să împlinească 14 ani. Se hotărâse de mult timp să se facă tractorist. Dorea din tot sufletul să treacă timpul mai repede, să
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
născut s-a împlinit. A urmat cursurile unui liceu agricol pe care l-a absolvit, cu diplomă de bacalaureat în '89, la București. Marea satisfacție personală era carnetul de rutierist. Putea conduce legal tractorul de aici încolo și nu pe ascuns, în mijlocul câmpului. A făcut naveta pe vreme bună, timp de trei ani. Iarna stătea la gazdă. Destul de greu pentru el. Ajungea acasă obosit și, exact când începea să învețe pentru a doua zi, după ce trebăluia prin curte la repezeală, pe la
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
23 martie 2016. Copacul care pleacă Plecând ne transformăm în vise, și-n anotimpuri rostogolite- n amintiri, Despre trăirile spuse și nespuse, așterne timpul cearcăne- n priviri. Nimeni nu știe, ce ascunzi în sine, și câte patimi ai trăit pe ascuns, câte speranțe nu mai vin la tine, și câte inimi naive ai fi străpuns. Plecând, redevenim copacul obosit, spălat de viață-n adieri de vânt, Ne desfrunzim singurătatea, spășit, fără să să cerem cuiva legământ. Ne vor înlocui alți puieți
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]