1,947 matches
-
infra, discuția privitoare la paradoxul viziunii. 115 Goodman crede că respectiva copie "este obiectul așa cum îl privim sau concepem noi" (1985, p. 9). 116 Pentru mai multe amănunte, cf. Goodman, 1985, pp. 113-122 et passim. 117 Cf., în acest sens, aserțiunea subtilă a lui John B. Pierce, potrivit căreia "mediul plăcii de cupru și mecanismele mașinii de imprimat oferă o anume fixitate, reproductibilitate, autonomie obiectivă tipică textelor tipărite" (2003, p. 157). 118 Am în vedere aici confesiunile lui Blake legate de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
wordsworthiană a lui Blake de "a străpunge valurile (subl. în text, n.m.) Naturii" (1969,p. 293), iar The Four Zoas exprimă dorința coleridgeană a artistului de "a intelege "Puternică Tetradă" din alchimia psihică a fiecărui om" (1969, p. 293). 190 Aserțiunea mea trebuie citită în lumina definiției neobișnuite pe care Frye o oferă ideii de "apocalipsa": "Apocalipsa, sugeram, era o structură metaforica vastă, în care toate categoriile realității sau ceea ce s-a numit, ulterior, marele lanț al vieții, se identifică cu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
eternal / În immense labours & sorrows, ever building, ever falling, / Thro Albions four Forests [...]" (E: 99). 205 Cf. și Damon, 1988, p. 162. 206 Pentru o utilă analiză a celor patru prefețe prezente în epos, cf. Ferguson, 1978, passim. 207 Aceeași aserțiune se găsește în Chapter 3: "And Jerusalem is called Liberty among the Children of Albion" (E: 203). 208 Cele Douăzeci și Șapte de Biserici (Paradisuri) reprezintă pervertirea religiei de către război. Damon opinează (iar eu înclin să-i dau dreptate) că
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
să nu precumpănească. Modalitățile propuse de liberalii internaționaliști - diferite variante de securitate colectivă sau de precumpănire a dreptului internațional - sunt respinse de Morgenthau prin argumentul că nici o moralitate internă nu poate fi ridicată la rangul de normă internațională și prin aserțiunea evidentă că este iluzoriu să ne închipuim că una dintre pulsiunile fundamentale ale ființei umane ar putea vreodată să precumpănească definitiv asupra celeilalte. De vreme ce statul mondial, care ar rezolva, la rândul său, problema transformând politica internațională în politică internă, este
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
realitatea, experiența fiecărei epoci și națiuni a confirmat-o și trebuie să schimbăm în mare măsură natura omului înainte de a reuși altfel. Nici o instituție care să nu fie construită pe adevărurile prezumtive ale acestor maxime nu poate să reușească 3. Aserțiunea a fost evocată și extinsă în secolul XX de observația lui Max Weber: Interesele (materiale și ideale), nu ideile domină direct acțiunile oamenilor. Dar „imaginile lumii” create de aceste idei au servit deseori ca indicatoare pentru direcțiile pe care dinamismul
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
invenție politică, fără fundament. Suntem de acord că permanența absolută a caracterului național, derivată din calitățile imuabile ale unei rase pure, aparține domeniului mitologiei politice. Existența Statelor Unite ca națiune și capacitatea lor de asimilare oferă dovezi convingătoare ale erorii ambelor aserțiuni. Pe de altă parte, a nega de-a dreptul existența caracterului național și impactul asupra puterii naționale contrazice experiența, despre care am dat câteva exemple mai sus5. O asemenea ignorare ar fi o eroare nu mai puțin importantă pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
viață scurtă, iar singurul ei conținut erau măreția și gloria. Și n-ar spune atât de des cine este, dacă această singură mândrie a lui n-ar fi fost rănită de raptul și de ofensa lui Agamemnon. De aceea, în aserțiunile lui de excelență străbate un accent care le face mișcătoare. Pe de altă parte, Ahile, trufașul Ahile, nu este o întrupare a nemăsurării (hybris) pentru bunul motiv că își cunoaște limitele. Nu numai pe acelea ca sfetnic al aheilor (un
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
dintre noi, în majoritatea timpului, să mergem pe făgașurile obișnuinței - reducându-ne la condiția de automate calificate despre care behaviorismul susține că este unica stare a omului (p. 64). Punctul de vedere al lui James ar putea fi considerat o aserțiune relativ radicală privind rolul cunoașterii în gândirea creativă. El spune că doar în sensul cel mai larg cunoașterea este legată de creativitatea veritabilă și că poate să-i dăuneze. O poziție similară au avut și gestaltiștii (de exemplu, Scheerer, 1963
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
extraordinare ale științei și tehnicii nu trebuie să uităm avertismentul lui Elie Wollman care Încă În 1961 spunea „este o greșeală să se creadă că progresul științific este benefic pentru umanitate, deoarece creșterea cunoștințelor creează tot atâtea probleme pe cât rezolvă”. Aserțiunea este valabilă și În domeniul științelor medicale, ca și În domeniul științelor biologice, ceea ce ar putea fi argumentat prin câteva exemple, astfel: 1. vaccinările și antibioticele au reușit să suprime unul din mecanismele de autoreglare a crizelor demografice malthusiene, adică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
integrată Într-un context dat. În dezbaterea chestiunii aș pleca tot de la o afirmație pe care Petre Țuțea o făcea În volumul III al Antropologiei creștine „Omul a căutat din totdeauna, În evoluția sa, să Îmbine utilul cu comodul mental”, aserțiune la care se rezumă de fapt Întreaga lui istorie. Cu alte cuvinte satisfacerea utilului, care nu Înseamnă altceva decât crearea acelor comodități de viață care să-i Împlinească nevoile fizice și biologice: adăpost, hrană, vestimentație, ambient agreabil, comunicare, informare, acces
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care În medicină are particularitățile ei. Se discută critic diversele modele de evaluare izvorâte atât din nemulțumirea studenților privind metodele de evaluare, dar și a evaluatorilor care În egală masură au obiecțiile lor. Semnificativă pentru această dilemă mi se pare aserțiunea unui profesor (citat de autori) „când trec un student la examen, am conștiința că În mâinile lui pun viața unui om, când Îl resping am satisfacția că am scăpat un om de la moarte. Pe primul Îl felicit eu, celălalt ar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pe seama profesorilor, pentru că spiritul de clientelă mergea Înaintea celui de catedră. „Nu poți preda știința dacă nu viețuiești În ea” afirma el cu privire la „vânturătorii de știință și pitrocitarii cunoștințelor altora”. În aceeași ordine de idei mi-aș permite să citez aserțiunea marelui dascăl și om de știință Nicolae C. Paulescu care spunea «profesorul trebuie să cântărească toate cuvintele pe care le pronunță și să probeze tot ce afirmă» prin urmare omul de la catedră trebuie să fie foarte atent la tot ceea ce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
istorice, popoare, zone geografice și să determine În final comportamentul alimentar. Se spune că În spatele verbului a mânca este omul care mănâncă, ceea ce depășește cu mult actul În sine, așa cum pâinea Înseamnă mai mult decât gustul pâinii. În spiritul acestor aserțiuni se poate vorbi de o evoluție nutrițională În istoria umanității care marchează patru etape majore; etapa I-a, 600.000 - 10.000 ani Înainte de Hristos, În care alimentația era una primitivă, constând În utilizarea a ceea ce natura oferea În mod
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că eficiența educațională se bucură de un suport teoretic foarte bogat, în alcătuirea chestionarului s-a ales varianta A de construcție și s-au parcurs următoarele etape: construirea, cu ajutorul unui grup de experți ( educatori, învățători, profesori ), a unui set de aserțiuni (afirmații) ori întrebări care să vizeze dimensiunea principală (eficiența educațională a adultului față de copil) și definirea principalelor elemente componente, aspecte sau factori subsumați dimensiunii investigate; analiza primară a itemilor chestionarului inițial în cadrul unui grup de experți ( altul decât cel care
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
întrebări care să vizeze dimensiunea principală (eficiența educațională a adultului față de copil) și definirea principalelor elemente componente, aspecte sau factori subsumați dimensiunii investigate; analiza primară a itemilor chestionarului inițial în cadrul unui grup de experți ( altul decât cel care a formulat aserțiunile), pentru a verifica în ce măsură acestea vizează ori nu dimensiunea sau factorii chestionarului final. Acest grup de experți a decis pentru fiecare item / aserțiune în parte (amestecate într-o listă comună), cărei categorii descrise anterior / factor îi aparține. Analizând gradul de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
analiza primară a itemilor chestionarului inițial în cadrul unui grup de experți ( altul decât cel care a formulat aserțiunile), pentru a verifica în ce măsură acestea vizează ori nu dimensiunea sau factorii chestionarului final. Acest grup de experți a decis pentru fiecare item / aserțiune în parte (amestecate într-o listă comună), cărei categorii descrise anterior / factor îi aparține. Analizând gradul de concordanță între experți, s-au înlăturat itemii plasați în categorii diferite de experți diferiți .Tot în această etapă s-a verificat dacă aserțiunile
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
aserțiune în parte (amestecate într-o listă comună), cărei categorii descrise anterior / factor îi aparține. Analizând gradul de concordanță între experți, s-au înlăturat itemii plasați în categorii diferite de experți diferiți .Tot în această etapă s-a verificat dacă aserțiunile formulate vizează aspecte ale dimensiunii investigate și dacă sunt suficient de variate pentru surprinderea diferitelor ipostaze ale acesteia. În acest fel se realizează o verificare a ceea ce se numește „validitate de conținut” măsura în care aserțiunile formulate (itemii) vizează conținutul
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
s-a verificat dacă aserțiunile formulate vizează aspecte ale dimensiunii investigate și dacă sunt suficient de variate pentru surprinderea diferitelor ipostaze ale acesteia. În acest fel se realizează o verificare a ceea ce se numește „validitate de conținut” măsura în care aserțiunile formulate (itemii) vizează conținutul dimensiunii pe care dorim s-o investigăm și sunt suficiente pentru a se referi la toate aspectele semnificative ale acesteia. În această etapă s-a formulat chestionarul intermediar; aplicarea chestionarului rezultat din evaluarea în cadrul grupurilor de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
unui mai bun control științific al manifestărilor sale, se îndepărtează de o aprofundare a contextului lor lingvistic și social de apariție. [Asimilînd] "un vocabular de emoții, nu învățăm doar o taxinomie de senzații corporale, ci și un sistem complex de aserțiuni morale și de cunoștințe practice de simț comun [...]. Psihologii cognitiviști au arătat că, cel puțin pentru anumite emoții, credințele relative la cauzele senzațiilor corporale sînt obligatorii [în identificarea lor] și reprezintă astfel în mod necesar o parte din regulile de
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
albi”, sau la „confuziile” suprarealiste. Accentele teribiliste nu dispar nici ele cu totul, fiind învederate în declarații tranșante, care pot scandaliza dacă sunt luate în serios - „Nu dau o frunză de ștevie pe toate filosofiile” -, dar cumpănite, echilibrate de o aserțiune precum „Iubesc mai mult viața decât ideile pure”. Universul poetic se înclină tot mai primejdios către proza cotidianului, spre confesiunea voit apoetică în care soții discută în pat povestea ultimei sute de lei - prozaism care poate fi doar o altă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
Dar ceea ce e nepotrivit și inconsistent În politică poate fi altminteri În imperiul științei, iar numeroasele rezultate pozitive pe care am găsit că le-a adus acest sistem medial m-au tentat puternic să accept acea opinie. Pentru a sprijini aserțiunea mea, pot cita cele două bine cunoscute cuvinte ale grecilor: - MhdeVn așgan (Ne quid nimis - „Prea mult e la fel de rău ca și prea puțin”, cum se spune În Anglia). În 1845, mai mult de 800 de morți de holeră zilnic
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sacră a sa datorie este a grăbi făptuirea acestei uniri, pentru că ziua cea mai frumoasă a domniei sale va fi aceea când se va coborî de pe tron, după ce va fi pus cea de pe urmă piatră la edificiu"269. În aceste condiții, aserțiunea consulului Austriei la Iași potrivit căruia ar fi existat o înțelegere între Al.I. Cuza și susținătorii săi privind îndeplinirea articolului trei din Dorințele Partidei Naționale pare corectă: "Trebuie să fi făcut o declarație precisă prietenilor săi politici că va
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
lui Carol în țară nu a însemnat în mod automat o liniștire a spiritelor. Astfel, chiar pe 10 mai izbucnea la Calafat o răscoală a grănicerilor, la a căror "calmare" contribuise și un regiment din Craiova condus de Gh. Magheru. Aserțiunea potrivit căreia mișcarea era una îndreptată împotriva lui Carol este exagerată, dacă avem în vedere că și înainte de 1866 existaseră răscoale ale grănicerilor, iar ministrul de externe P. Mavrogheni îl informa pe I. Bălăceanu despre îndemnurile la revoltă pe care
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ci de faptul că în locul lui Cuza putea veni un prinț muntean, acțiune văzută ca fiind "o ruină definitivă a nenorocitei noastre Moldove"480. Grave în discursul amintit erau însă desemnarea muntenilor drept dușmanii cei mai mari ai moldovenilor și aserțiunea potrivit căreia domnia lui Cuza fusese fatală celor din urmă, dar benefică pentru cei dintâi. "Noi nu ne-am dat muntenilor ca să ne vândă la nemți. Noi am făcut unirea ca să aducă pe tronul străluciților domni români ortodoxi, nu prinți
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
sprijinise insistent solicitarea Porții de revenire la situația anterioară anului 1859, dar și interzicerea alegerii unui prinț străin. Deranjat de aluziile guvernului român privind implicarea Rusiei în agitațiile de la Iași, consulul general Offenberg îi declara lui Ion Ghica: "Faceți aceleași aserțiuni cu cele de la 3 august (1865-n.n.), sugerați un amestec al Rusiei...", "dacă Moruzzi a luat parte la ultimele tulburări, el trebuie predat justiției"494. La fel percepea lucrurile și reprezentantul Franței la București, Tillos, care-și informa superiorii
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]