2,130 matches
-
travaliu, dovedit apoi și în traduceri din Leconte de Lisle, E.A. Poe, Paul Verlaine. Un incontestabil progres aduce volumul Sonetele Uraniei și altele. Autorul vădește o sensibilitate deosebită față de lumea astrelor, față de imensitatea cosmică și de misterele ei, iar studiile astronomice, întreprinse cu patimă, îi vor îmbogăți lexicul cu sonorități insolite, dar și cu percepții noi, ce vor da substanță reflexivității sale. De aceea, nu de puține ori, descriptivul, în formă îndelung cizelată, parnasiană, se convertește în sugestie, simbolistă, a unui
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
Datcu, București, 1992; Ioan Bocșa, 1484 de colinde cu text și melodie, I-II, Cluj-Napoca, 1999; Iosif Herțea, Colinde românești, București, 2000. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Noțiuni despre colindele române, București, 1879; S. Mangiuca, Colinda. Originea și însemnătatea ei astronomică și călendarică, „Calendar julian, gregorian și poporal român”, 1882, 1-44; S. F. Marian, Sărbătorile la români, I, București, 1897; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul, București, 1914; Al. Rosetti, Colindele religioase la români, București, 1920; Constantin Brăiloiu, Colindele d-lui
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
a tăcut când trebuia să vorbească, cu vocea cât se poate de tare, critica tânără îl ignoră. Însă Mihai Beniuc nu poate fi ignorat în nici un fel. El este în cele o sută de poeme fundamentale risipite într-un număr astronomic de versuri, s-o spunem limpede, o voce autoritară, de neconfundat și de neînlocuit în poezia românească din ultimele cinci decenii. EUGEN SIMION SCRIERI: Cântece de pierzanie, Sighișoara, 1938; Cântece noi, Sighișoara, 1940; Orașul pierdut, București, 1943; Poezii, București, 1943
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
a fost mult mai de folos imperiului baltic decât dacă ar fi continuat să-l conducă. Are legături cu Fontainebleau, alături de care efectuează o serie de experimente chimice. Studiază astronomia împreună cu Lubenitz. În palatul sau din Romă instalează un observator astronomic. Publică o scrisoare deschisă în care condamnă represaliile împotriva hughenoților în Nouvelles de la Republique des Lettres a lui Pierre Bayle și, de asemenea, reușește să-l convingă pe Papă să interzică hărțuirea evreilor din Romă. A fondat Accademia Arcadia, instituție
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
de energie cosmică spre pământ în sistemul energetic uman de la planete și de la sistemul solar. Asemenea cosmologiei antice din Egipt și India, tradiția taoistă clasică din China citează existența a zece în loc de nouă planete în sistemul nostru solar și observațiile astronomice recente par să confirme prezența celei de-a zecea planete „lipsă”, despre care se spune că se învârte în jurul soarelui într-o elipsă largă situată într-un plan diferit față de celelalte planete. Multe dintre fenomenele misterioase și transferurile de energie
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Impărțirea cromosomilor materni și paterni între cele 2 celule fiică în meioza I este total aleatorie. Astfel pentru fiecare gamet uman, există 223 combinații cromosomiale (>8 milioane). Combinați cu cromosomii celuilalt sex obținuți în același mod, numărul combinațiilor posibile devine astronomic, garantând apariția de progenituri complet diferite de părinți. Pe lângă această distribuție aleatorie, în timpul meiozei se mai produc și fenomene de recombinare genetică (crossover) în timpul anafazei meiozei I, ceea ce transferă aleator bucăți de dimensiuni variabile între cromatidele cromosomilor omologi. Efectul recombinării
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
în gura grecilor” (ipoteză susți- nută întâi de Lamer) ; - tot traducerea „călători prin nori” o acceptă și H. Daicoviciu și M. Coman. Primul consideră expresia ca fiind „o poreclă pe jumătate respectuoasă, pe jumătate ironică, legată eventual de anumite preocupări astronomice ale preoților sau de vârfurile de munte unde se găseau sanctuarele și peșterile lor” (74, p. 274). Cel de-al doilea crede că atributul respectiv fie are un sens figurat, mistic, fie este o interpretatio graeca a unui termen autohton
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
astronomia, și arabii, algebra. Cu siguranță. Dar aplicarea matematicilor la realul empiric era de neconceput în cadrul opoziției absolute inteligibil/sensibil. De unde și absența tehnologiei, articularea științei asupra lumii materiale a mașinilor, în lumea antică. Nu era decît matematică ideală sau astronomică, pentru o lume supra-lunară. Cea infra-lunară era condamnată la o suspendare aproximativă, fiindcă logos-ul nu provenea din această lume, ci din cea a zeilor sau a astrelor. Nu exista nici o cale de tranziție între "lumea aproximativă" și "universul preciziei
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
l-ați instruit, nici plimbat, dar pe care l-ați metamorfozat, cel puțin în mintea sa, e pe deplin cîștigat. Să fie documentarul dramatizat al Învierii o noutate? Nicidecum. Paștele din primăvară, reînceperea festivă a unui nou ciclu vegetal și astronomic e un ritual mult prea vechi. Înainte de Iisus existau Dionysos, Attis, Osiris. Și ei sînt zei care suferă, mor și renasc. Sînt lucruri deja trăite. Or, Iisus nu este un zeu printre alți zei, ci Fiul lui Dumnezeu, copil unic
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cosmic, a macrouniversului sau În intimitatea microuniversului, a atomului; să intuiască structuri microscopice sau ultramicroscopice; structuri și funcții ale corpului omenesc, construcția și funcționarea dispozitivelor tehniceetc. Filme științifice sau documentare, emisiuni de televiziune etc. de interes geografic, geologic, biologic, antropologic, astronomic ori din domeniul industriei, al economiei agrare sau al medicinii chirurgicale etc., toate acestea aduc la scară perceptibilă realități care anterior nu puteau să facă decât obiectul unor ipoteze sau al unor descripții fanteziste ori supoziții pur teoretice, speculative. (Unexemplu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acestea se referă la reprezentarea sistemului solar, a structurii atomilor, a structurii nucleelor atomice, moleculelor etc. De exemplu, schemele geometrice ale mișcării corpurilor cerești, modelul geocentric, modelul circular heliocentric al lui Copernic, utilizat În explicarea unui mare număr de fenomene astronomice, modelul dinamic al sistemului solar construit de Newton (pornind de la noțiunea de forță și de la legea atracției universale) etc. În domeniul fizicii, pot fi amintite diversele modele utilizate În predarea unor cunoștințe de microfizică, precum cele despre structura atomului (modelele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
al noii educații. Cf. ibidem, 253d. Cf. ibidem, 254a. Cf. ibidem, 254b-c. Cf. ibidem, 254e. Cf. Gabriel Liiceanu, lec.cit., nota 61, p. 516. E drept că precizarea aceasta o face Hackforth cu privire la altceva, la magnus annus și la „imageria astronomică” și care-i stă în putință lui Platon. Același efect îl are și în felul în care am folosit trimiterea. Cf. Kenneth J. Dover, op.cit., p. 137. Cf. ibidem, p. 146. De altfel, discursul Diotimei spune, fără să mai sugereze
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
volumului, intitulată lapidar și sugestiv „Securiștii”, cuprinde 40 de documente, de Întinderi diferite. Din primele aflăm că „Sabia ascuțită a Partidului”, cum se autodefinea Înlocuitoarea vechii Siguranțe În 1951, avea niște efective tot mai mari (pp. 63-67), plătite cu salarii astronomice (pp. 80-82). Astfel, spre comparație, un „cusător” de dosare primea mai mulți bani decît un Învățător, iar un funcționar din Ministerul Culturii mai puțin decît un om de serviciu din poliția politică. Toate cadrele erau Îmbrăcate gratuit din cap și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lui M. Realitatea profundă a lumii este considerată ca un flux, a cărui delimitare în părți componente reprezintă numai o modalitate de descriere, de ordonare, care nu ține de natura lucrurilor. Abordând conceptele cele mai generale din unghiuri diferite (timpul astronomic comparat cu cel atomic, timpul lingvisticii istorice comparat cu cel geologic, timpul fizic cu cel psihic, timpul biologic cu cel al calculatoarelor), urmărind transgresarea logicii clasice și demonstrând că paradoxul a devenit mai degrabă starea normală decât cea patologică a
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
sa retorică. Și aici, cultura clasică filtrată prin Ciprian și Lactanțiu, se îmbină cu meditația asupra unor cărți din Sfânta Scriptură în care își găsește cel mai bine expresia această spiritualitate a penitenței (Ieremia și Iov). Urmează studiile dedicate științelor astronomice, meteorologice și fizice din lucrarea Despre natura lucrurilor (De natura rerum), al cărei titlu îl repetă pe acela al unor opere analoage din perioada clasică (de exemplu, a lui Lucrețiu) și tratatul Despre rânduiala celor create (De ordine creatorarum). Isidor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și Literatura Română a Universității din București, după care a funcționat ca profesor în Galați. Debutează cu povestirea Ispita mării verzi în „Luceafărul” (1969), semnând Constantin Ucuta. Debutul editorial, recomandat de Marin Preda, îl reprezintă volumul de povestiri Începutul verii astronomice (1978). Colaborează cu proză scurtă și fragmente de roman în „Luceafărul”, „Ateneu”, „Pagini dunărene”, „Porto Franco” ș.a. Între 22 și 25 decembrie 1989 este președintele primului comitet revoluționar din Galați. Alternând cărțile de proză scurtă (schițe, povestiri) cu romanul, G.
GURAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287386_a_288715]
-
unui poem geologic, iar nuvelele din Agent TFP: Omul nopții (1997) complinesc tematic și ca tehnică epică („arta învierii”) univesul din Ispita mării verzi (1986). G. se vădește în Celălalt (2000) și Brofft-Moft (2003) un eseist pătrunzător. SCRIERI: Începutul verii astronomice, București, 1978; Defonia, București, 1981; Ispita mării verzi, București, 1986; Sâmbure înflorit, București, 1990; Agent TFP: Omul nopții, Galați, 1997; Celălalt, Galați, 2000; Brofft-Moft, Galați, 2003. Repere bibliografice: Piru, Debuturi, 128-130; Valentin F. Mihăescu, „Defonia”, LCF, 1981, 23; Dan Alexandru
GURAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287386_a_288715]
-
București acceptându-i două piese, una de inspirație istorică, Regele Runa, iar cealaltă - pretext de a-și afirma poziția antisemită - Svastica, ambele nevăzând luminile rampei. A avut și preocupări de cosmologie și nu unele întâmplătoare, de vreme ce devine membru al Societății Astronomice din Paris, preocupări ilustrate în volumul Evoluțiunea cosmică de la ultra-eter la nebuloză (1921). Firul vieții i se curmă brusc, lăsând în urmă profilul unui condeier confuz, care nu și-a găsit un drum al său. Singura scriere literară a lui
ROVINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
comune de grup ale unei culturi. Calendarul este orientat spre trecut. Legitimitatea sa se bazează pe comemorare. Culturile bazate pe calendar comemorează miturile arhetipale, legendele antice, evenimentele istorice, faptele eroice ale zeilor, viețile figurilor istorice și fluctuațiile ciclice ale fenomenelor astronomice și terestre. În culturile calendaristice, viitorul Își obține semnificația din trecut. Omenirea organizează viitorul omagiind și reînviind În mod continuu experiențele din trecut. Calendarul continuă să joace un rol important În culturile contemporane. Semnificația lui politică a fost mult redusă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
-și piardă însă funcția retorică. Și aici, cultura clasică, filtrată prin Ciprian și Lactanțiu, se îmbină cu meditația asupra cărților din Sfînta Scriptură - cele mai potrivite pentru a exprima această spiritualitate a penitenței (Ieremia și Iov). Urmează studiile dedicate științelor astronomice, meteorologice și fizice din lucrarea Despre natura lucrurilor (De natura rerum), al cărei titlu îl repetă pe acela al unor opere analoage din perioada clasică (de exemplu, a lui Lucrețiu) și tratatul Despre rînduiala celor create (De ordine creatorarum). Isidor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
companiile de tutun în pericol lansează un dosar menit să distrugă credibilitatea martorului, ziaristul știe să dezamorseze bomba jurnalistică; după ce postul de televiziune, la care lucra de l4 ani, a tergiversat difuzarea interviului incendiar, de frica unor procese cu daune astronomice, el, gazetarul radical, își dă demisia ș.a.m.d.). Scenariul e în echilibru instabil între personajul martorului cheie și personajul fără de care acest martor, practic, nu ar fi existat - ziaristul justițiar jucat de Al Pacino, cu o voce gîjîită și
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
Informatică și Psihologie) la UAIC - 2010-2013. Cercetător științific, cadru universitar, scriitoare, poetă, jurnalistă, editor de carte, redactor și redactor șef la mai multe publicații virtuale și fizice. Detalii: http://webmail-profs.info.uaic.ro/~daniela.gifu/. „Diplomă de Excelență” din partea Asociației Astronomice SIRIUS - Club UNESCO, România; Primește distincția „Cetățean de onoare” al comunei Bălăbănești, Galați, România. Cărți publicate: „Zeno Fodor-80” (Antologie-evocări), Ed. Nico, Tg.Mureș, 2014; „A nyugtalanság bűne” (Poezie), Ed. Mentor, Tg.Mureș, 2014; „Temeliile Turnului Babel” (Eseu), Ed. Acad. Rom
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
Londra. După 1854 va trăi retras la moșia sa, Caracușeni, unde dădea îngrijiri medicale țăranilor, se ocupa de pictură și fotografie, făcea studii de botanică și istorie, era interesat de agricultură și de astronomie (instalase chiar un observator meteorologic și astronomic pe moșie). Era un om de cultură, cu preocupări întinse și variate, științifice și literare. Coresponda cu Alexander von Humboldt și redacta în patru limbi, semnând Basarabeanu, Din Caracușeni, K.S.-Ciurea. Studiile Despre Basarabia și cetățile ei vechi și Antichitatea
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
Convorbiri literare”, „Lumina literară” ș.a. Majoritatea textelor sunt strânse în volumele Bucureștii ce se duc (1910), De la manevre și alte schițe vesele (1912), Macabre și viceversa (1915). În 1913 „Ziarul călătoriilor și al științelor populare” începe să îi publice „romanul astronomic” Un român în Lună, ce va fi tipărit în 1914. Participant la campania din Bulgaria și, cu gradul de căpitan, la prima conflagrație mondială, în timpul căreia este rănit, S. va transpune experiența în cărțile Spion (1925; Premiul Editurii Cartea Românească
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
nutrite de o experiență biografică, uneori deloc comună, sunt și multe pagini din volumul Spion ori din povestirea Cu Parlamentul în URSS. Urmându-l pe Victor Anestin, S. abordează și epica de anticipație. În Lămuriri, text așezat în fruntea „romanului astronomic” pe care îl compune, își mărturisește intenția de a da noțiuni științifice folositoare, îndeosebi de astronomie, „într-o formă literară cât mai îngrijită” și „fără aberațiunile de imaginație în căutarea senzaționalului ale imitatorilor lui E. A. Poe”. Dacă noțiunile transmise cititorilor
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]