867 matches
-
o teorie a politicii bazată pe asemenea principii nu va fi întâmpinată cu o aprobare unanimă - de fapt, nici o astfel de politică externă. Aceasta deoarece politica și teoria contrazic două tendințe din cultura noastră ce nu se pot reconcilia cu asumpțiile și cu rezultatele unei teorii a politicii raționale și obiective. Prima subevaluează rolul puterii în societate din motive ce țin de experiența și filosofia secolului al XIX-lea; ne vom ocupa mai pe larg de această tendință, ceva mai departe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de analizat, de înțeles și de reformat. Cum a putut mentalitatea modernă să transforme credința în puterea atotcuprinzătoare a științei în forța care controlează politica externă? Din nou, răspunsurile trebuie căutate în premisele generale ale filosofiei raționaliste, aparent verificată în asumpțiile sale universale de experiența internă. Victoria liberalismului în politica internă a dus la o îngustare specifică a sferei politice și la o lărgire corespunzătoare a celei nonpolitice; iar ultima a fost deschisă speculațiilor raționale detașate. Obiectivele care mai înainte fuseseră
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acestora, nici una dintre părți nu este capabilă să verifice presupunerile inițiale de imperialism. Ceea ce a fost la început o percepție mitologică a realității a devenit acum o profeție care se autorealizează: politicile inspirate de teama reciprocă par să confirme corectitudinea asumpțiilor inițiale 22. Problema detectării Concilierea - încercarea de a ajunge la un compromis cu un imperialism nerecunoscut ca atare - și teama care creează imperialismul unde nu exista nici unul sunt cele două răspunsuri greșite, cele două greșeli fatale pe care trebuie să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
datorii morale. Ipotetica obligație morală a națiunilor industrializate bogate de a ridica standardele de viață ale națiunilor neindustrializate sărace se fundamentează pe relația cauzală presupusă între politici și înaltele standarde de viață ale primelor și problemele ultimelor. Cu toate acestea, asumpția unei simple legături cauzale este un mit. Colonialiștii, imperialiștii și capitaliștii joacă aici rolul diavolului, sursă a relelor subdezvoltării. Într-adevăr, acest rău are multe cauze, iar colonialismul, imperialismul și capitalismul sunt, în cel mai bun caz, numai câteva dintre
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în mod special, expusă tentației de a uita că orice putere este relativă. Poți crede că superioritatea pe care o deții are o natură absolută, care poate fi pierdută numai din prostie sau neglijență. O politică externă fundamentată pe asemenea asumpții implică mari riscuri, deoarece ignoră faptul că puterea superioară a unei națiuni este doar parțial rezultatul calităților sale, când ea, în parte, este consecința calităților altor națiuni în comparație cu ale sale. Dominația Marii Britanii de la sfârșitul războaielor napoleoniene până la începutul celui de-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
inerent mincinoase și predispuse la devierea nemulțumirii interne către expediții externe și război. În consecință, misiunea Statelor Unite este de a sprijini guvernele democratice și de a se opune și reforma guvernele autocratice din întreaga lume. La baza acestei viziuni stă asumpția filosofică, statuată cel mai bine de către Rousseau, că „oamenii” sunt buni și pașnici prin natura lor și astfel controlul democratic al politicii externe duce la relații internaționale decente și pașnice. Astfel, nu se pot întreține relații cu dictatorii, acest lucru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de filozofia lui Hegel, în care se îmbină o lume epică, definită de un tip anume de agregare socială și de raporturi umane, un conținut liric (subiectul individual) și un mediu dramatic, alcătuit din conflicte și din ciocniri. Plecînd de la asumpția că genurile sînt niște categorii propriu-zis literare, estetice, iar modurile categorii care aparțin pragmaticii lingvistice, textele sînt clasificabile după criteriul istoric și cultural, ca ținînd de arhigenurile liric, epic și dramatic, și actualizabile în trei moduri de enunțare - narațiunea pură
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și redundanțele, putem considera că acei controlori care permit două sau mai multe tipuri de acord sunt nespecificați pentru trăsătura respectivă. Astfel, pronumele tu este nespecificat pentru gen, iar genul referentului acestui pronume este precizat sau specificat de acord. Această asumpție ne conduce către o analiză a țintei acordului (verbul, adjectivul etc.) ca având trăsături interpretabile. S-ar putea explica astfel o serie de situații în care acordul se face semantic, precum cele de la (11), (12) și (13): (12) a. "Ciocoii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
câte pizza a mâncat fiecare copil sau cum au fost împărțite între ei, atâta timp cât au fost douăzeci de copii care au mâncat și zece pizza au fost mâncate în total. Toate predicatele din (i)b au denotații cumulative. 10 Această asumpție se bazează pe ipoteza lui Sauerland, privind marcarea semantică a trăsăturilor Φ (2005, 2008). 11 Engl. overt vs. covert. 12 Vezi DSL, s.v. 13 Structura nu este una exhaustivă, alte proiecții funcționale fiind prezente (GMod, GAspect, GNeg). 14 Grup Acord
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nici măcar un singur studiu care să fi aplicat cu succes canonul lui Mills referitor la diferențe ["modelul sistemelor celor mai similare", în terminologia Przeworski-Teune25]. Într-adevăr, continuu să fiu convins că "modelul sistemelor celor mai similare" este o idee proastă. Asumpția este că putem găsi o pereche (sau mai multe) de țări care să semene întrutotul, cu excepția a două caracteristici, și că vom putea fi capabili de a confirma o ipoteză, aceea că X este o cauză a lui Y într-
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
curba lui Gauss între medie, mediană și mod este mare, media nu este o valoare statistică semnificativă. Într-o distribuție, media nu reflectă asimetria curbei. Cu alte cuvinte, asimetria curbei unei distribuții afectează în mod diferit media, mediana și modul. Asumpția de la care se pornește este că diversitatea internă a țărilor este mai puțin semnificativă decât diferențele dintre ele. Dar, în realitate, cele mai multe țări sunt caracterizate de o importantă diversitate internă, fie ea regională sau verticală în termeni de stratificare socială
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
prin analiza discursivă a unei colecții de aproximativ o sută de cărți școlare, incluzând manuale de istorie a românilor, abecedare, cărți de citire, catehisme și manuale de educație și cultură civică, publicate în ultimele două secole de existență istorică românească. Asumpția de fundal care stă la baza abordării consistă în ideea că școala a fost instituția socială principală în diseminarea concepției despre trecut prelucrate de elitele intelectuale în straturile profunde ale societății. Totodată, școala a fost și locus-ul instituțional în care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și celelalte cărți școlare care alcătuiesc literatura didactică pot fi înțelese ca vectori ai memoriei istorice prin care autoritățile statale au urmărit să fixeze în conștiința colectivă o definiție împărtășită social asupra trecutului ca suport al identității naționale. Una dintre asumpțiile centrale ale lucrării este că memoria colectivă și identitatea grupală sunt intrinsec legate, ceea ce face ca schimbările survenite în conștiința identitară să antreneze mutații în conștiința istorică și viceversa. Programele de construire statală a identității colective presupun cu necesitate, potrivit
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
școlare îi este atribuit un rol important în procesul de transformare a țăranilor în francezi, E. Weber (1976) punctează că "nu existau instrumente de îndoctrinare și condiționare patriotică mai bune decât istoria și geografia Franței, în special istoria" (p. 333). Asumpția pe baza căreia este clădit întregul nostru demers este că teza emisă de E. Weber are o jurisdicție cognitivă nu doar în cazul specific francez. Una din mizele majore constitutive acestei cărți este aceea de a arăta că România se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii - "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile filosofiei germane a culturii (O. Spengler), Blaga pornește de la ideea existenței unui inconștient colectiv încuibat în străfundurile absconse ale conștiinței. Acesta nu doar că amprentează cu propria sa pecete stilistică orice manifestare culturală, intelectuală, artistică, religioasă, de doctrină politică etc.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 73). Limita temporală până la care este datată finalizarea etnogeniei românești este stabilită în secolul al VIII-lea, deci înainte de primele contacte cu popoarele slavice. II. Discursul polifonic (post-1998). Pluralizarea discursivă antrenată de introducerea manualelor alternative nu a schimbat radical asumpția sintezei duale a etnogeniei românești consacrată în paradigma xenopoliană a daco-romanismului. Dacă în manualele destinate ciclului primar, discursul continuă să fie de factură militantist în sensul apărării identității tradiționale românești (vezi de exemplu, Ochescu și Oane, 1994, pp. 14-16), la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de la evenimentele din 1989", BCS (Biroul de Cercetări Sociale) 2009 Una dintre întrebările ce rămân a fi lămurite este "cine sunt nostalgicii?". Prin ce se caracterizează categoria socială a nostalgicilor față de persoanele care sunt mai mulțumite cu ordinea politică democratică? Asumpția de simț comun care fundamentează analiza de față este aceea că nostalgia este o reacție de pozitivare și idealizare a trecutului comunist specifică "pierzătorilor tranziției". Astfel, este de așteptat ca modul de raportare nostalgic față de trecutul comunist să fie o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Pe de altă parte, se poate contra-argumenta că ceea ce contează cu adevărat nu este atitudinea reală a agentului de socializare (părinții ori profesorii), ci modul în care aceasta este percepută de către subiectul socializării (adică de copii, respectivi elevi). Adoptând această asumpție, este interesant de examinat corespondența sau discrepanța existentă între atitudinile atribuite părinților și profesorilor cu privire la comunism și atitudinile adolescenților referitoare la același obiect atitudinal. Pentru început, iată cum percep adolescenții atitudinile față de comunism ale "celorlalți semnificativi": Tabel 52. Percepția atitudinilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care se experimentează concepții alternative asupra trecutului. A doua este consensuală și ortodoxă, reprezentată de literatura didactică aprobată oficial de autoritățile statale, încorporând elementele care fie consolidează ordinea socio-politică existentă, fie catalizează schimbarea în direcția programată de autorități. Una dintre asumpțiile de fundal ale analizei a constat în ideea că școala este instituția socială centrală prin intermediul căreia formula identitară și a memoriei colective elaborate de către elitele intelectuale plasate în avangarda reflecției istoriografice sunt difuzate în "corpul social". Literatura didactică prin care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
își păstrează vigoarea sugestivă în redarea naturii memoriei istorice în general și a celei românești în particular, exemplificând, în plus, utilitatea teoretică a metaforei în demersul de conceptualizare a realității. Ca orice altă întreprindere umană, și lucrarea de față, prin asumpțiile sale teoretice, procedurile sale metodologice și concluziile sale epistemice, intră sub incidența inescapabilului principiu al failibilității (Peirce, 1931). Pe urmele filosofului pragmatist american, K. Popper a făcut o profesiune de credință din ideea failibilității cunoașterii umane, arătând că erorile și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
2000) extinde conceptul de cultură, introducînd o serie de factori suplimentari care aparțin valorilor și comportamentelor/artefactelor, adăugînd totodată o descriere a funcțiilor pe care termenul "cultură" le asumă: "Cultura este un set neclar de atitudini, convingeri, norme de comportament, asumpții și valori de bază, care sînt împărtășite de un grup de oameni și care influențează comportamentul membrilor și propria lor interpretare a sensului comportamentului celorlalți" (Spencer-Oatey, 2000, p. 4). Includerea unui element de interpretare în conceptul de cultură este semnificativă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
clasa sportivă a aceluiași liceu, înființată pentru prima dată și care se adresa, de asemenea, exclusiv băieților - un subterfugiu compensator, probabil, pentru ratarea carierei militare. Nu cred, totuși, că acest transfer a fost marcat atât de "misoginismul" tatălui meu (deși asumpțiile sale relative la relația dintre bărbați și femei se înscriau cu succes în aria inegalității de gen), cât de aceeași veche dorință a sa de a mă vedea "realizat", cu "locuință și haine de la stat". Intrarea mea în zodia nonconformismului
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
schimbător. Autoarea dă dovadă de aceeași subtilitate intelectuală și în "Abordarea sociologică a modei", când ni se atrage atenția că moda și modernitatea, ca fenomene, sunt corelative, dar în plan semantic cele două noțiuni nu sunt echivalente. Pentru susținerea acestei asumpții se face apel la autori clasici (Gabriel Tarde, William McDougall, Edward Ross, Georg Simmel, Thorstein Veblen ș.a.) și contemporani (Pierre Bourdieu, Matei Călinescu, Lazăr Vlăsceanu). Opțiunea de abordare a modei ca formă de comportament colectiv este corectă și centrează analiza
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ai studiului contemporan asupra cogniției sociale, axat pe înțelegerea proceselor psihice implicate în observarea și gândirea despre ceilalți oameni în lumea socială. Dacă teoriile clasice au fost dominate de ideea modelului rațional de inferență la nivelul cunoașterii comune și de asumpția că oamenii tind și sunt capabili să recurgă la raționamente logice pentru a ajunge la decizii corecte (de unde și denumirea "micul om de știință"), abordările contemporane au subliniat caracterul ilogic al procesării informației sociale (P. Iluț, 2004, 77), producând o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
întotdeauna prima impresie este acurată, multe din interacțiunile noastre se bazează pe "biții informaționali receptați inițial, care determină, ulterior, impresia generală" (L.L. Davis și S.J. Lennon, 1989, 45). Cercetările psihosociologice privind rolul hainelor în percepția persoanei s-au bazat pe asumpțiile principale din studiul cogniției sociale, demonstrând că percepția semnalelor vizuale, cum ar fi hainele, accesoriile și înfățișarea fizică, contribuie la simplificarea și la crearea sensului relațiilor sociale și că, în urma acestor procese perceptive, indivizii își formează opinii consistente (S.B. Kaiser
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]