1,238 matches
-
succesive prin fandări spre stânga (dreapta), legate prin pași adăugați, pe lungimea terenului. III.1.3. Prinderea mingii Prinderea mingii este un element de bază și al tehnicii portarului, efectuându se cu două mâini prin numeroase procedee descrise În cadrul tehnicii atacantului. Jucătorii portari vor participa la toate mijloacele specifice Învățării și consolidării prinderii și pasării mingii, folosite de jucătorii de câmp. Exerciții de bază Ex. 1. Exercițiul "aruncă În perete și prinde din ricoșări" este de bază, mingea putând fi aruncată
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
jucătorului cu minge; caracterul ofensiv al acțiunilor și folosirea oricărei situații favorabile pentru a arunca la poartă; alternarea procedeelor tehnice și a acțiunilor tactice. Acțiuni tactice individuale: demarcajul, pătrunderea, depășirea și recuperarea mingilor. a. Demarcajul Demarcajul este acțiunea prin care atacantul fără minge Încearcă să scape de sub supravegherea apărătorului, pentru a primi mingea și a construi fazele de atac sau pentru a finaliza. Continuare a plasamentului, demarcajul poate fi direct sau indirect. b. Pătrunderea Pătrunderea este acțiunea de demarcare către poartă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
când se trece În atac) sau spre semicerc (În atacul pozițional sau În circulație), efectuată În regim de viteză și forță, cu scopul primirii mingii și al aruncării la poartă. c. Depășirea Depășirea este acțiunea de tactică individuală prin care atacantul, aflat În posesia mingii, se eliberează corect de marcajul apărătorului direct și acționează prompt spre poartă pentru a arunca sau a pasa. Fără În efectuarea unei depășiri se disting mai multe faze: analiza situației și anticiparea tuturor posibilităților; efectuarea fentei
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Îndemânarea, forța), cât și creativitatea, curajul și hotărârea. Cele mai frecvente depășiri se efectuează În relația directă cu un apărător care se repliază sau care iese din zonă pentru a ataca jucătorul cu mingea, ori care execută marcaj strâns unui atacant periculos. Depășirea este procedeul tehnic fără de care nu se poate construi un joc eficient de atac, utilizate În handbalul modern, justificându-și pe deplin existența. Când depășirile sunt Însoțite de fente, de pasare, de aruncare la poartă sau de pornire
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de direcție spre stânga și plecare spre dreapta) la jucătorul 3 (aflat pe diagonală) și pasează jucătorului 2. Acesta din urmă execută aceleași acțiuni ca primul jucător. Apărătorii, respectiv jucătorii 3 și 4, vor acționa În regim semiactiv, ieșind la atacantul cu minge și deplasându-se În locul acestuia. După un număr de repetări, se inversează rolurile Între atacanți și apărători (fig. nr. 99). Ex. 2. Depășire efectuată de un atacant În fața unui apărător (semiactiv și apoi activ), precedată de pasă de la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
2. Acesta din urmă execută aceleași acțiuni ca primul jucător. Apărătorii, respectiv jucătorii 3 și 4, vor acționa În regim semiactiv, ieșind la atacantul cu minge și deplasându-se În locul acestuia. După un număr de repetări, se inversează rolurile Între atacanți și apărători (fig. nr. 99). Ex. 2. Depășire efectuată de un atacant În fața unui apărător (semiactiv și apoi activ), precedată de pasă de la un alt jucător sau după executarea unui dribling (fig. nr. 100). Ex. 3. Contraatac direct cu un
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
jucătorii 3 și 4, vor acționa În regim semiactiv, ieșind la atacantul cu minge și deplasându-se În locul acestuia. După un număr de repetări, se inversează rolurile Între atacanți și apărători (fig. nr. 99). Ex. 2. Depășire efectuată de un atacant În fața unui apărător (semiactiv și apoi activ), precedată de pasă de la un alt jucător sau după executarea unui dribling (fig. nr. 100). Ex. 3. Contraatac direct cu un vârf, depășire și aruncare la poartă (fig. nr. 101). Ex. 4. Rezolvarea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
activ), precedată de pasă de la un alt jucător sau după executarea unui dribling (fig. nr. 100). Ex. 3. Contraatac direct cu un vârf, depășire și aruncare la poartă (fig. nr. 101). Ex. 4. Rezolvarea relației 1-1 (un apărător contra unui atacant), prin efectuarea unei depășiri la nivelul diferitelor posturi și aruncare la poartă. d. Recuperarea mingilor În urma aruncărilor la poartă din acțiune, de la 7 m și de la 9 m, mingea poate intra În poartă (gol), poate fi reținută de portar sau
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
teren) când echipa proprie intră În posesia mingii, pentru a se asigura continuitatea jocului. Acțiuni tactice individuale: marcajul, lansarea cu adversarul, intercepția și urmărirea mingilor. a. Marcajul Marcajul este acțiunea de bază a tacticii individuale, prin care apărătorul supraveghează acțiunile atacantului, Îl Împiedică În mod regulamentar să prindă mingea, să o paseze, să efectueze dribling sau să arunce la poartă. Obs.: pentru un marcaj eficient, apărătorul va utiliza foarte mult plasamentul și deplasarea În teren. După modalitatea de efectuare, marcajul adversarului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de adversar, deci jocul În adâncime al acestora. Ca și la marcaj, lansarea cu avdersarul presupune efectuarea unor deplasări prealabile, găsirea unui plasament corespunzătror intervențiilor, atacarea oportună a jucătorului cu minge. Exerciții pentru Învățarea tacticii individuale Ex. 1. Jocul "Șase atacanți cu minge și trei apărători", efectuat pe jumătate de teren. Apărătorul execută marcaj la atacant, apelând la procedee ale deplasării În teren, luptă pentr a obține mingea, recurgând la plasament, informare și anticipare, la scoaterea mingii de la adversar, etc. Ex.
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
presupune efectuarea unor deplasări prealabile, găsirea unui plasament corespunzătror intervențiilor, atacarea oportună a jucătorului cu minge. Exerciții pentru Învățarea tacticii individuale Ex. 1. Jocul "Șase atacanți cu minge și trei apărători", efectuat pe jumătate de teren. Apărătorul execută marcaj la atacant, apelând la procedee ale deplasării În teren, luptă pentr a obține mingea, recurgând la plasament, informare și anticipare, la scoaterea mingii de la adversar, etc. Ex. 2. Jocul " Cine ține mingea mai mult": pe teren redus, jucătorii sunt Împărțiți În două
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
la carese află mingea, pasează Între ei și Încearcă să se demarce de apărătorii lor direcți. Jocul se poate efectua cu reguli simplificate sau cu regulile specifice handbalului. În momentul pierderii posesiei mingii de către o echipă, se schimbă rolurile jucătorilor (atacanții devin apărători și invers). Recomandări: apărătorii vor executa marcaj strâns la atacanții lor direcți. Ex. 3. Jocul "Huștiuluc" desfășurat pe tot terenul de handbal, cu două echipe egale numeric. Jucătorii unei echipe pasează Între ei, iar ceilalți Încearcă să atingă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de apărătorii lor direcți. Jocul se poate efectua cu reguli simplificate sau cu regulile specifice handbalului. În momentul pierderii posesiei mingii de către o echipă, se schimbă rolurile jucătorilor (atacanții devin apărători și invers). Recomandări: apărătorii vor executa marcaj strâns la atacanții lor direcți. Ex. 3. Jocul "Huștiuluc" desfășurat pe tot terenul de handbal, cu două echipe egale numeric. Jucătorii unei echipe pasează Între ei, iar ceilalți Încearcă să atingă pe jucătorul care are mingea. Scopul jocului este de a transporta mingea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mingea În spatele liniei de fund a porții adverse. Dacă jucătorul cu mingea a fost atins, aceasta intră În posesia celeilalte echipe. La fel ca la jocul anterior, regulile pot fi simplificate sau pot fi cele specifice jocului de handbal. Recomandări: atacanții vor efectua deplasarea În viteză, plasament corespunzător șidemarcare rapidă; apărătorii vor apela marcajul strâns și la cel de intercepție, la lansarea cu adversarul. Ex. 4. Atacanții se deplasează de pe o parte a terenului În cealaltă (jucătorii de la semicerc) sau de pe
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
anterior, regulile pot fi simplificate sau pot fi cele specifice jocului de handbal. Recomandări: atacanții vor efectua deplasarea În viteză, plasament corespunzător șidemarcare rapidă; apărătorii vor apela marcajul strâns și la cel de intercepție, la lansarea cu adversarul. Ex. 4. Atacanții se deplasează de pe o parte a terenului În cealaltă (jucătorii de la semicerc) sau de pe un post pe un alt post (jucătorii de la 9m), fiind marcați și atacați cu corpul de către apărători. Ex. 5. Demarcaj, primirea mingii de la un coechipier, pătrundere
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
printr-o acțiune hotărâtă și energică, el Încearcă să intre În posesia mingii. Această acțiune, gândită, intenționată și calculată, trebuie efectuată rapid și cu certitudinea de reușită, deoarece prin ieșirea unui apărător din dispozitiv se creează un culoar, prin care atacanții pot Înscrie foarte ușor. Pentru a intercepta mingea, apărătorul intervine pe traiectoria mingii În apropierea celui care urmează să o primească; În caz contrar, poate fi fentat sau nu are timp suficient pentru a interveni. Obs.: pentru realizarea unei intercepții
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mai eficient (informare, analiză, decizie, acțiune). Astfel, marcajul (mai ales, cel strâns și cel de intercepție) va avea un caracter activ, dinamic, agresiv, având drept scop limitarea sau Întârzierea intrării adversarului În acțiune, determinarea efectuării unor greșeli de tehnică din partea atacantului cu minge sau favorizarea intercepțiilor. De asemenea, jucătorul (cu sau fără minge) care este marcat, trebuie să execute diverse manevre pentru a se elibera de apărător. Această acțiune de demarcaj se efectuează În scopul realizării unor condiții favorabile primirii mingii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sau fără minge) care este marcat, trebuie să execute diverse manevre pentru a se elibera de apărător. Această acțiune de demarcaj se efectuează În scopul realizării unor condiții favorabile primirii mingii sau pentru a contribui indirect la succesul acțiunilor celorlalți atacanți (atrăgând și alți apărători, se creează o serie de culoare libere, optime pentru finalizare). Obs.: demarcarea nu trebuie să fie executată spre aceeași zonă În care alt coechipier a Început o acțiune identică; de asemenea, ea nu trebuie să fie
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
ține mingea mai mult" și "Huștiuluc" (prezentate În semestrul anterior) nu Își pierd utilitatea nici În aceste faze de consolidare și perfecționare. Ex. 2. Pase În trei cu schimb de locuri, efectuate În prezența adversarilor (apărători semiactivi). Ex. 3. Doi atacanți contra unui apărător, pe lungimea terenului. Se formează grupe de trei jucători, doi atacanți, un apărător, rolul de apărător schimbându se după fiecare execuție. Portarul pasează unuia din jucătorii nemarcați, care se va deplasa În dribling spre poarta adversă. Dacă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
nici În aceste faze de consolidare și perfecționare. Ex. 2. Pase În trei cu schimb de locuri, efectuate În prezența adversarilor (apărători semiactivi). Ex. 3. Doi atacanți contra unui apărător, pe lungimea terenului. Se formează grupe de trei jucători, doi atacanți, un apărător, rolul de apărător schimbându se după fiecare execuție. Portarul pasează unuia din jucătorii nemarcați, care se va deplasa În dribling spre poarta adversă. Dacă acesta este atacat de apărător, el va pasa la coechipierul rămas liber, urmând ca
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
poarta adversă. Dacă acesta este atacat de apărător, el va pasa la coechipierul rămas liber, urmând ca acesta să arunce la poartă. Dacă apărătorul nu Îl atacă pe cel cu mingea, el va finaliza (fig. nr. 102). Ex. 4. Trei atacanți contra doi apărători: sarcina de joc se rezolvă Întrun mod identic exercițiului anterior (fig. nr. 103). Ex. 5. Același exercițiu dar efectuat cu patru atacanți contra trei apărători. Ex. 6. Rezolvarea relațiilor 2 la 2, 3 la 3, 4 la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Îl atacă pe cel cu mingea, el va finaliza (fig. nr. 102). Ex. 4. Trei atacanți contra doi apărători: sarcina de joc se rezolvă Întrun mod identic exercițiului anterior (fig. nr. 103). Ex. 5. Același exercițiu dar efectuat cu patru atacanți contra trei apărători. Ex. 6. Rezolvarea relațiilor 2 la 2, 3 la 3, 4 la 4 (exerciții utilizate cu o frecvență foarte mare pentru consolidarea fazei a II-a a atacului), pe lungimea terenului; atacanții trebuie să efectueze demarcajul direct
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
exercițiu dar efectuat cu patru atacanți contra trei apărători. Ex. 6. Rezolvarea relațiilor 2 la 2, 3 la 3, 4 la 4 (exerciții utilizate cu o frecvență foarte mare pentru consolidarea fazei a II-a a atacului), pe lungimea terenului; atacanții trebuie să efectueze demarcajul direct prin schimbări de direcție și infiltrări printre adversari (fig. nr. 104 și fig. nr. 105). Ex. 7. Se formează grupe de trei jucători: două vârfuri și un jucător de 9 m. Vârfurile aleargă pe contraatac
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pozițional, ci și În contraatacul susținut. De exemplu: pasă pătrundere reprimirea mingii și aruncare la poartă (procedeu la alegere) (fig. nr. 109). c. Încrucișarea Încrucișarea reprezintă părasirea temporară, fără sau cu minge, a zonei de teren În care acționează un atacant și ocuparea locului rămas liber de către jucătorul din zona de unde a Început Încrucișarea. De fapt, Încrucișările sunt schimburi de locuri Între doi sau trei jucători efectuate În adâncime (spre poartă), În zone Învecinate sau Îndepărtate. Prezentăm În continuare cele mai
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mijlocul de tactică colectivă În atac, prin care unul, doi sau trei jucători se plasează Înaintea unui apărător din zonă, pentru a favoriza aruncările la poartă peste sau pe lângă apărători. Așezarea Înaintea apărătorului Îl Împiedică pe acesta să iasă la atacantul cel mai periculos (cel aflat În posesia mingii) sau să Îi blocheze aruncarea la poartă. Cele mai utilizate paravane sunt următoarele: realizate de centru, extremă sau pivot pentru un inter (fig. nr. 112 a); efectuate la aruncările libere (fig. nr.
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]