3,112 matches
-
Ciosu, Grigore V. Coban, Vasile Crăița Mândră, C. Doroftei, Gh. Mocanu]. "Ateneu", 10, nr. 7, iul 1973, p. 13. Cazimir, Ioan."' Simpozion Nicu Enea. "Steagul roșu", 29, nr. 6580, 11 apr 1974, p. 2. Coban, Grigore V"'. Nicu Enea - desenator. "Ateneu", 11, nr. 4, apr 1974, p.11. Barbosa, Octavian. Enea, Nicolae. În: "Octavian Barbosa. Dicționarul artiștilor români contemporani." București, Meridiane, 1976, p. 172. Mardare, Măndica. Retrospectivă Nicu Enea - eveniment artistic cu semnificații deosebite pentru băcăuani. "Steagul roșu", 33, nr. 6812
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
33, nr. 6812, 27 mai 1978, p. 6. Bujor, Doina. Retrospectivă de pictură și grafică Nicu Enea - sărbătoare a culorii și luminii. "Steagul roșu", 33, nr. 6814, 10 iun 1978, p. 6. Coban, Grigore V"'. Retrospectivă Nicu Enea. Jurnalul galeriilor. "Ateneu", 15, nr. 2, iun 1978, p. 12. Enea, Nicu. 1. Natură statică cu ceramică. 2. Autoportret. 3. Peisaj cu stejari. 4. Peisaj la Dubrovnik. 5. Elvira. 6. Autoportret cu ștergar. 7. Peisaj cu dealuri. 8. Piața din Sibiu. [Reproduceri]. "Ateneu
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Ateneu", 15, nr. 2, iun 1978, p. 12. Enea, Nicu. 1. Natură statică cu ceramică. 2. Autoportret. 3. Peisaj cu stejari. 4. Peisaj la Dubrovnik. 5. Elvira. 6. Autoportret cu ștergar. 7. Peisaj cu dealuri. 8. Piața din Sibiu. [Reproduceri]. "Ateneu", 15, nr. 2, iun 1978, p. 3, 5, 7, 8, 9, 11, 12. Retrospectivă de pictură și desen Nicu Enea. "Buletinul cultural-educativ", trim. 2, 1978, p. 13. Ciucă, Valentin."' Nicu Enea. "România literară", 11, nr. 39, 28 sep 1978, p.
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Leon. Umbre". Iași, Editura Junimea, 1979, p. 160-166. Coban, Grigore V. Nicu Enea. (Monografie). Bacău, Muzeul Județean de Istorie și Arta, 1979. 96 p. cu îl. Coban, Grigore V. Nicu Enea. (Monografie). Bacău, Muzeul Județean de Istorie și Arta, 1979. "Ateneu", 16, nr. 4, dec 1979, p. 15. ("Doina Bujor"); "Steagul roșu, "34, nr. 6893, 15 dec 1979, p. 6. ("Costică I. Cucoș"). Coban, Grigore V. Pe marginea Retrospectivei Nicu Enea. [Deschisă la Bacău și itineranta ulterior la Iași, Suceava, București
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
1979, p. 6. ("Costică I. Cucoș"). Coban, Grigore V. Pe marginea Retrospectivei Nicu Enea. [Deschisă la Bacău și itineranta ulterior la Iași, Suceava, București și Constantă]. "Steagul roșu", 33, nr. 6846, 20 ian 1979, p. 6. Enea, Nicu. Cosașii. [Reproducere]. "Ateneu", 16, nr. 1, măr 1979, p. 4. [Casă memoriala “Nicu Enea”]. În: "Bacău. Monografie." București, Editura Sport-Turism, 1980, p. 241. O monografie Nicu Enea [editata de Muzeul județean de istorie și arta Bacău]. "Contemporanul", nr. 4, 25 ian 1980, p.
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
un nume pentru eternitate. "Steagul roșu", 35, nr. 6914, 10 mai 1980, p. 6. Coban, Grigore V. Expoziția de pictură și grafică Nicu Enea. (Carnet plastic). "Steagul roșu", 35, nr. 6933, 20 sep 1980, p. 6. Nicu Enea. [Expoziție deschisă]. "Ateneu", 17, nr. 3, sep 1980, p. 19. Galben, Cornel"'. Expoziție Nicu Enea. [În municipiul Gheorghe Gheorghiu - Dej]. "Steagul roșu", 36, nr. 7005, 6 feb 1982, p. 6. Enea, Nicu. Autoportret. [Reproducere]. "Ateneu", 19, nr. 9, dec 1982, p. 6. Gavrilovici
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
sep 1980, p. 6. Nicu Enea. [Expoziție deschisă]. "Ateneu", 17, nr. 3, sep 1980, p. 19. Galben, Cornel"'. Expoziție Nicu Enea. [În municipiul Gheorghe Gheorghiu - Dej]. "Steagul roșu", 36, nr. 7005, 6 feb 1982, p. 6. Enea, Nicu. Autoportret. [Reproducere]. "Ateneu", 19, nr. 9, dec 1982, p. 6. Gavrilovici, Ernest. Stradă Nuferilor 31. [Casă memoriala Nicu Enea]. Invitație. "Steagul roșu", 40, nr. 7194, 21 sep 1985, p. 7. Coban, Grigore V. Nicu Enea. Comemorare - 25. "Ateneu", 22, nr. 9, sep 1985
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
6. Enea, Nicu. Autoportret. [Reproducere]. "Ateneu", 19, nr. 9, dec 1982, p. 6. Gavrilovici, Ernest. Stradă Nuferilor 31. [Casă memoriala Nicu Enea]. Invitație. "Steagul roșu", 40, nr. 7194, 21 sep 1985, p. 7. Coban, Grigore V. Nicu Enea. Comemorare - 25. "Ateneu", 22, nr. 9, sep 1985, p. 10. Enea, Elvira. Confesiuni despre artist. [Interviu cu soția pictorului Nicu Enea]. "Ateneu", 22, nr. 9, sep 1985, p. 10. ("Octavian Voicu)." Galben, Cornel. Nicu Enea. (Contemporanul enciclopedic). "Contemporanul", nr. 42, 18 oct 1985
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
memoriala Nicu Enea]. Invitație. "Steagul roșu", 40, nr. 7194, 21 sep 1985, p. 7. Coban, Grigore V. Nicu Enea. Comemorare - 25. "Ateneu", 22, nr. 9, sep 1985, p. 10. Enea, Elvira. Confesiuni despre artist. [Interviu cu soția pictorului Nicu Enea]. "Ateneu", 22, nr. 9, sep 1985, p. 10. ("Octavian Voicu)." Galben, Cornel. Nicu Enea. (Contemporanul enciclopedic). "Contemporanul", nr. 42, 18 oct 1985, p. 15. Savin, Viorel. Pictorul. [Nicu Enea]. (Memoria clipei). "Steagul roșu," 42, nr. 7283, 30 mai 1987, p. 1
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Voicu)." Galben, Cornel. Nicu Enea. (Contemporanul enciclopedic). "Contemporanul", nr. 42, 18 oct 1985, p. 15. Savin, Viorel. Pictorul. [Nicu Enea]. (Memoria clipei). "Steagul roșu," 42, nr. 7283, 30 mai 1987, p. 1. Ciucă, Valentin. Artiști băcăuani. Nicu Enea - 90. Evocări. "Ateneu", 24, nr. 5, măi 1987, p. 10. Nicu Enea. [Casetă catalog; apare sub îngrijirea lui Viorel Savin]. Bacău, Complexul Muzeal Județean; Casă Nicu Enea, 1989. 16 îl. color. Savin, Viorel. Infinit joc între galben și cafeniu. În: "Nicu Enea". "[Casetă
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Muzeal Județean; Casă Nicu Enea, 1989. Enea Moldovan, Ioan. Casă memoriala Nicu Enea își întimpina vizitatorii în haine noi. "Steagul roșu", 44, nr. 7395, 29 iulie 1989, p. 2. Savin, Viorel. Nicu Enea 1897-1960. Infinit joc între galben și cafeniu. "Ateneu", 26, nr. 9, septembrie, 1989, p.13. Tălmaciu, Florența."' Casă muzeu “Nicu Enea”. "Tineretul liber", 2, nr. 123, 19 mai 1990, p. 4. Savin, Viorel. Funcții și cerințe ale Casei - muzeu [“Nicu Enea”] în etapa actuala. "Carpica", nr. XXII, 1991
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
de Artă, 1997. 107 p. Frunzetti, Ion. Despre melosul picturii moldoveanului Nicu Enea. Prefață catalogului expoziției Nicu Enea, Bacău, 1966. În: "Ion Frunzetti. Prietenii mei artiștii. Vol. 1. "Constantă, Europolis, 1997, p. 151-156. Kalmuski, Doru. Enea și Bacovia - corespondențe afective. "Ateneu", 34, nr. 4, apr 1997, p. 6. Expoziția de pictură Nicu Enea, deschisă la Bacău în 1926, cuprinde motivele poeziei lui Bacovia: toamnă, liniștea, târgul etc. Nicu Enea. 1897 - 1960. Retrospectivă. [Pliant]. Bacău, Muzeul de Artă; Galeriile “Alfa”, măi 1997
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
cu placheta de versuri „Orașe nostalgice”. Este căsătorită cu inginerul Gabriel Goian, are un fiu și doi nepoți. De-a lungul timpului, a publicat poezii, proze scurte, eseuri, traduceri în diverse reviste și gazete literare, cum ar fi: „Iașul literar”, „Ateneu”, „Sinteze” (suplimentul literar al ziarului județean din Bacău), „Luceafărul”, „Orizont”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Bucovina literară”, „Crai nou” (ziarul județean din Suceava), „Ziarul de duminică” (suplimentul literar al „Ziarului financiar”) etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
Capitală, pornind totodată o acțiune de propaganda pentru înființarea de formații muzicale muncitorești în toata țara. Deasemenea s-au organizat o serie de concerte și audiții muzicale populare la periferia Capitalei, inaugurate printr'un concert de sărbătorile Crăciunului 1938 la Ateneul Român. La 6 noiembrie 1938, a avut loc deschiderea solemnă a cursurilor Universității muncitorești din București, sub conducerea D-lui prof. universitar Tudor Vianu. Cursurile ținute în anul 1938—1939 au privit următoarele materii: Literatura română. Metode și procedee noui
Muncă și Voe Bună () [Corola-website/Science/326530_a_327859]
-
dublată de umor și ironie, autorul cărții " Fii demn!" reconstruiește prin prisma unui demers personal o lume ce se caută pe șine, dar care, în esență ei, nu și-a pierdut simțul valorii și credința. Lansată pe 17 decembrie la Ateneul Român și pe 18 decembrie 2013 la Sala Dalles. Colecțiile de interviuri și de conferințe, în care autorul ne prezintă față curată a românului, marchează un moment important pentru cititor, acela de a-și pune întrebări firești despre rostul propriu
Dan Puric () [Corola-website/Science/299931_a_301260]
-
cititor, acela de a-și pune întrebări firești despre rostul propriu, dar și despre calea acestui neam. Piesa de teatru "Suflet Românesc" a fost lansată pe 16 decembrie 2013 la Sala Ion Dacian din București. Pe 17 decembrie 2013, la Ateneul Român a avut loc Conferință despre "Suflet Românesc" Lansată pe 15 mai 2015 la librăria Diverta, cartea prezintă cu umor poveștile de viață ale oamenilor și câinilor, spuse de cățelușă labrador Dulci și de prietenul ei maidanez Ăstor. Dan Puric
Dan Puric () [Corola-website/Science/299931_a_301260]
-
mai multe orașe: Craiova (1966, 1968, 1970, 1975, 1976, 1979, 1980-2007), Timișoara (2002, 2004), Calafat(2002, 2004), Calafat (1968, 1972, 2006, 2007), Slatina (2005, 2007, 2008), Tg -Jiu (2003), Râmnicu-Vâlcea (1977, 1980), Montpellier (Franța-1992) și Vidin (Bulgaria -2007). București (Sala Ateneul Român 1972 și Sala Dalles 1982), Cluj (1976-expoziție de grafică). La 70 ani i-a fost organizată prima retrospectivă la Muzeul de Artă „Jean Mihail” cu 153 lucrări de pictură și grafică. Până în prezent, a participat la peste 235 expoziții
Alexandru Pascu-Gheorghe () [Corola-website/Science/315718_a_317047]
-
urcuș" scrisă de Ioan Scărarul o traduce în limba română în doar 5 luni. Această traducere nu a văzut lumina tiparului. Remarcându-i talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredințat pictarea scenei care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Ateneul Român. Trimis de chiriarhul sau, Nicolae Bălan, călătorește la Muntele Athos pentru a aduce manuscrisele românești și grecești ale Filocaliei. Aici are parte de o experiență duhovniceasca formatoare pentru viața de călugăr pentru care optase încă din anii studenției de la
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
internațional de antropologie și arheologie istorică de la Copenhaga, unde susține lucrarea "Antichitățile preistorice ale României". La 10 septembrie 1870 Alexandru Odobescu este ales membru al Societății Academice Române (vechea denumire a Academiei Române), la propunerea lui Al. Papiu Ilarian. Ține la Ateneul Român conferința "Artele din România în periodul preistoric" (1872). În 1873 Alexandru Odobescu este ales membru corespondent al Institutului arheologic din Roma, iar în 1874 este numit director al Teatrului Național din București. Tot în 1874, în cadrul Academiei Române, critică "Dicționarul
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
lui Odobescu, între 1861-1863 în "Revista Română"). Scrie "Curs de arheologie. Istoria arheologiei. Studiul introductiv la această știință", volum încununat de Academia Română cu „Premiul Năsturel-Herescu”. Un an mai târziu îi apare cartea "Moții și curcanii", conținând două conferințe ținute la Ateneul Român. În 1879 Alexandru Odobescu este ales secretar general al Academiei Române. În 1880 se stabilește la Paris, pentru un an, unde îndeplinește și funcția de secretar de legație. Publică în 1887 volumul "Zece basme mitologice" (prelucrate după „"Tales of Ancient
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
română. S-a luptat cu Titu Maiorescu, încercând să împiedice publicarea operei postume. Ultimul copil, Vasile, a murit la un an și jumătate, data nașterii sau a morții nefiind cunoscute. La 31 martie 1889, Mihail Chințescu, un conferențiar susținea la Ateneul Român că Eminescu s-a născut la Soleni, un sat din Moldova. Într-un registru al membrilor Junimii Eminescu însuși a notat ca loc al nașterii Botoșani, iar ca dată a trecut 20 decembrie 1849. În registrul școlii primare a
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
aveau timp, venind pentru câteva zile aici. Într-o scrisoare din 1924 trimisă de Goga din București, acesta nota: Pe 7 mai 1938 Goga va deceda în urma unui atac cerebral. Corpul său este dus la București și expus în aula Ateneului, iar apoi îngropat în cimitirul Bellu, pentru ca după 2 luni mai târziu să fie adus la Ciucea, conform dorinței poetului, și pus în mormântul a cărui cruce este realizată de Milița Petrașcu, unde va rămâne până în 1958. În 1958, după
Conacul Octavian Goga din Ciucea () [Corola-website/Science/307449_a_308778]
-
putea purta decât un singur nume: Ioan Chirilă. La șase ani și o săptămână de la trecerea sa în eternitate, marele ziarist a revenit, într-un fel, printre noi: atunci a luat viață prima gală a Premiilor care îi poartă numele. Ateneul Român a trăit, pentru o seară, din amintirea maestrului - din amintirea lui și din operele celor mai buni jurnaliști sportivi ai momentului. Gala premiilor “Ioan Chirilă”, a fost organizată de Iarina Demian și Tudor Chirilă, soția și fiul cronicarului, cu
Premiile „Ioan Chirilă” () [Corola-website/Science/312758_a_314087]
-
1871, președinte al Academiei Române (1896-1898), deputat, senator, ministru al lucrărilor publice (1877-1878), al agriculturii și domeniilor (1902), al Cultelor și Instrucțiunii Publice (1882-1884) și Președinte al Consiliului de Miniștri (1896-1897). Tot el se numără printre cei care au pus bazele Ateneului Român, fiind primul său președinte. A publicat "Catehismul economiei politice" în 1869, "Terra nostra", în 1875 („monografie de curpinzătoare informație asupra României în pragul obținerii neatârnării, și totodată operă cu însușire programatică, prin care își prezintă concepția sa de dezvoltare
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
specii folclorice“, cronologizarea folclorului, relația folclorului românesc cu mitologia greacă și cu cea latină, sistemul de versificație al poeziei populare românești, zonarea folclorului român. Ovidiu Bârlea colaborează la: „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul muzeului etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”.
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]