1,004 matches
-
de la rolul predominant al profesorului la o participare sporită a elevilor la activitate, ca subiecți activi ai propriei lor formări. În cadrul interacțiunii profesor - elev, fiecare afectează simultan comportamentul celuilalt. Profesorul urmărește, prin acțiunile întreprinse, o modificare a comportamentului cognitiv, afectiv - atitudinal, al elevului. Există o interdependență comportamentală profesor-elev, pentru că acțiunea profesorului provoacă modificări la nivelul comportamentului elevului și reacțiile elevului pot provoca o schimbare a comportamentului profesorului. Uneori, activitatea școlară nu se poate desfășura la parametrii optimi din cauza surselor de distorsiune
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
un suport moral pe parcursul întregii terapii terapeutul trebuie să încurajeze discuția deschisă despre tulburarea de limbaj și să reducă „conspirația tăcerii” care adesea învăluie tulburarea de vorbire; discutarea „atribuțiilor globare” ale copilului în comunicare este foarte importantă în procesul schimbării atitudinale. Când copilul spune „nu pot” sau „niciodată” trebuie să se explice copilului influenta „discuțiilor cu sine” asupra propriului comportament; psihoterapie; exerciții de gimnastică respiratorie; exerciții de gimnastică pentru buze (ridicarea buzei superioare, buza de jos rămânând pe jos; lăsarea în
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
noului cu valoare socială, fie el concret sau abstract. * Delimitarea conceptului de creativitate la nivel școlar ne-a condus la definirea acestuia ca un proces complex prin care se focalizează întreaga personalitate a elevului, implicând calități ale proceselor de cunoaștere, atitudinale, afective, voliționale, de personalitate, corelate cu caracteristicile specifice sarcinilor și contextelor educaționale și având drept rezultat o idee sau un produs nou, original și valoros în raport cu propria persoană, cât și cu grupul din care face parte. * Se diferențiază creativitatea potențială
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
primele demersuri de educație a creativității elevilor, este necesară o definiție operațională a creativității la vârsta școlarității. În acest sens considerăm creativitatea ca un proces complex prin care se focalizează întreaga personalitate a elevului, implicând calități ale proceselor de cunoaștere, atitudinale, afective, voliționale, de personalitate, corelate cu caracteristicile specifice sarcinilor și contextelor educaționale și având drept rezultat o idee sau un produs nou, original și valoros în raport cu propria persoană, cât și cu grupul din care face parte. Dimensiunile creativității “P”-urile
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
o configurație originală distinctă, ceea ce face ca fiecare persoană să fie unică. În cunoașterea personalității elevilor trebuie avute în vedere toate aceste componente și interrelațiile dintre ele. 3. Factori nonintelectivi /noncognitivi și nonaptitudinali (de personalitate) În categoria acestora intră factorii atitudinali, motivaționali și de caracter, factorii biologici, educaționali și de experiență ai vieții. Cu privire la prima categorie, cea a factorilor atitudinali, motivaționali și de caracter, este elocventă viziunea lui A. Maslow cu privire la scopul educației creativității, ca actualizare de sine a persoanei. El
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
vedere toate aceste componente și interrelațiile dintre ele. 3. Factori nonintelectivi /noncognitivi și nonaptitudinali (de personalitate) În categoria acestora intră factorii atitudinali, motivaționali și de caracter, factorii biologici, educaționali și de experiență ai vieții. Cu privire la prima categorie, cea a factorilor atitudinali, motivaționali și de caracter, este elocventă viziunea lui A. Maslow cu privire la scopul educației creativității, ca actualizare de sine a persoanei. El definește această caracteristică ca fiind utilizarea tuturor talentelor pentru a deveni ceea ce poți deveni și a-ți actualiza potențialul
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și a delectării produse de munca însăși, în opoziție cu motivația extrinsecă ce este caracterizată de concentrarea asupra recompensei externe, a recunoașterii externe și a orientării externe a muncii. De o foarte mare însemnătate în structura personalității creatoare sunt factorii atitudinali. Conceptul de atitudini creative este definit de Gary A. Davis (1999) astfel: "dispoziții, orientări care influențează sentimentele și acțiunile persoanei în relație cu creativitatea". Atitudinile creative includ trăsături care predispun persoana la gândire creativă și la productivitate din punctul de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
cu creativitatea". Atitudinile creative includ trăsături care predispun persoana la gândire creativă și la productivitate din punctul de vedere al creativității. Spre deosebire de alți factori ai creativității (aptitudini), atitudinile depind într-o proporție mare de educație. Este motivul pentru care perspectiva atitudinală de abordare a creativității postulând universalitatea potențialului creativ oferă mari și generoase posibilități educaționale și de afirmare a individului. Autoarea Ana Stoica Constantin (2004, p. 132) prezintă o serie de trăsături de personalitate asociate cu un nivel superior al creativității
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
în profesia pe care ați îmbrățișat-o? Direcții de discuție: * Agenții procesului de învățământ: a) de bază: profesori; elevi; b) alți agenți: economici, decidenți, cercetători etc * Obiectivele procesului de învățământ îideal, scopuri, obiective cadru, de referință) * Conținutul informațional, comportamental, motivațional, atitudinal, emoțional stipulat în programe și planificări. * Metodologii ca instrumente utile atât pentru profesor (în procesul de predare), cât și pentru elev (în procesul de învățare). * Utilizarea mijloacelor de învățământ menite să faciliteze transmiterea mesajului * Formele de organizare a procesului de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și constrângere, independență și dependență de interdependența constrângătoare, ș.a. b) roluri vechi și mereu noi, precum instructor (care instruiește); actor (care emoționează prin decodificarea unor texte perene pentru a fi receptate de elevi aflați în formare); mediator al spațiilor partizane atitudinal, punându-le în relații de comunicare, facilitator de oportunități pentru dezvoltarea personalităților; moderator al dialogurilor între actorii comunicării educaționale; autoritate instituțională (reprezentant formal al societății, al statului, impunând ordine, disciplină, respectul normei); confesor și protector al celor mai slabi, vulnerabili
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de concepte comune (noduri de coeziune). Realizarea unui transfer unei metode de la o disciplina la alta (metoda analitico-sintetică) conturează interdisciplinaritatea metodologică. M. Stanciu identifică interdisciplinaritatea axiologică concretizată prin „transferul unui sistem de la o disciplină la alta, transformarea valorilor în modele atitudinale și comportamentale”. Interdisciplinaritatea poate avea și un caracter integrativ plecând de la o problemă sau o teză: putem exploata zăcămintele de aur și argint din zona Roșia Montană fără să distrugem și să poluăm mediul înconjurător? O mențiune specială se cuvine
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
feed-back concomitent, determinată de prezența interacțiunii emițător receptor). F. După natura conținutului: * referențială (vizează un anumit adevăr care face obiectul mesajului); * operațional-metodologică (vizează înțelegerea acelui adevăr, felul în care trebuie operat mental sau practic, pentru ca adevărul transmis să fie descifrat); * atitudinală (valorizează cele transmise). Mediul în care funcționează organizația școlară devine tot mai “turbulent” și din acest motiv comunicarea în cadrul sistemului educațional devine cea mai importantă funcție managerială, premise a stabilității și dezvoltării organizaționale. Pentru a reduce nivelul de incertitudine și
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
funcționează eficient numai dacă este asigurată evaluarea lui, realizată prin comportamentul conexiunii inverse, iar prin evaluare reglarea și autoreglarea desfășurării conflictului. Confruntarea ideilor, nevoilor și intereselor celor care participă în conflict, provoacă schimbări în personalitatea lor, mai ales la nivel atitudinal și comportamental. Schimbările se produc ca efect al dezbaterii, confruntării. Cunoașterea efectelor produse și stabilirea concluziilor potrivite apartine procesului de evaluare pe baza căruia mediatorul conflictului poate decide asupra măsurilor ce trebuie luate, mai concret zis, poate lua decizii de
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
raport scop-efect. Ca esență a celor de mai înainte - prin analogie - putem stabili anumite concluzii despre calitatea procesului de rezolvare a conflictului, despre participanții în conflict cu calitățile lor morale și psihice, motivația lor (interese, nevoi, dorințe), despre schimbările lor atitudinale și comportamentale. Evaluând în cursul/timpul procesului, mediatorul poate lua decizii de optimizare sau de îmbunătățire a procesului de dezvoltare a conflictului. Numai prin prisma schimbărilor petrecute în personalitatea participanților, în cadrul procesului, îi putem aprecia pe ei (atitudinea lor față de
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
între comportament autonom, definit prin îndrăzneală, gust pentru risc, dorință de libertate și indulgență, aspirație către nou, nonconformism și un comportament dependent, definit de obligații și cerințe sociale coercitive. Instabilitatea se manifestă în aria sensibilității afective, ca și în cea atitudinală și comportamentală, fiind atât produsul structurării individuale (al predispozițiilor constituționale ale tipului de sistem nervos), cât și rezultatul unor dificultăți adaptative apărute în cadrul relațiilor interpersonale familiale sau al proceselor de integrare socială. Tendințele către instabilitate apar amplificate în cazul unor
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
secolului XX, exemplul esențial al Părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa, cu cele 7 Predici către tineri, ținute la Biserica Radu-Vodă din București, în 1979, ca răspuns la acțiunea puterii ateiste de dărâmare a bisericilor. Predicile lansate de Părintele Gheorghe Calciu, modele morale, atitudinale și comportamentale, aveau drept scop restaurarea eticii creștine și a Predaniei ca unitate de măsură a Tradiției Ecclesiei 2. Apelul Părintelui Gheorghe Calciu adresat tinerei generații vizează tocmai zidirea sufletelor în Biserică și prin Biserică, acolo unde ființa se regăsește
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
evidențiate descrieri centrate pe problemele adaptării școlare și ale învățării fără a se neglija că unele structuri psihice se dezvoltă ca urmare a faptului că, în copilăria timpurie și în perioada preșcolară are loc cea mai importantă achiziție de experiență atitudinală și adaptativă. În perioada școlară mică se dezvoltă caracteristici importante și se realizează progrese în activitatea psihică datorită conștientizării ca atare a procesului învățării. Învățarea devine tipul fundamental de activitate. Aceasta înseamnă că activitatea școlară va solicita intens intelectul și
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
adolescentul necesită cu 30% mai multă hrană decât adultul. Pe lângă asigurarea unui metabolism corespunzător vârstei Îhrană adecvată și variată, odihnă combinată cu program clar de timp liber și activități), este absolută necesară a treia componentă care să vizeze sistemul comportamental atitudinal al adolescentului, și anume prevenția, profilaxia Îdiscuții și acțiuni formale și informale care să-i dezvăluie problemele, situațiile posibile, experiențele, modificările biologice, psihice și conflictele inerente). Relația părinți - copii este una specială, deosebită, unică în viața unui om. Majoritatea psihologilor
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana – Livia Antoci () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93072]
-
valorificat. „Creativitatea este ca o stare individuală sau de grup, cu dinamică specifică, ce difuzează și se integrează în fenomenul unitar mai larg, al excepționalității umane, în interdependență cu alte stări, saturate preponderent de factori cognitivi, motivaționali, 6 afectivi și atitudinali. Această stare conduce la apariția unui produs nou și original, cu valoare în mediul comunității de referință, la un anumit moment. ” ( Carmen Crețu, 2005, p.9) În timp ce creativitatea este un produs al întregului sistem de personalitate, nu numai al nivelului
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
procese psihice care se împart în trei categorii: I. Factorii cognitivi și de procesare intelectuală: aă Imaginația bă Gândirea și factorul ei general- inteligența c) Intuiția d) Memoria II. Aptitudini speciale III. Factori noncognitivi și nonaptitudinali - factori de permeabilitate; factori atitudinali; factori motivaționali; factori de caracter. aă Trăsături pozitive de personalitate / Trăsături negative de personalitate b) Alți factori de personalitate - Factori biologici (vârsta, sexul) / Factori educaționali și de experiență a vieții (ordinea nașterii, evenimente biografice, studiile și înalta performanță creativă) Ana
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
158-159) Carmen Crețu prezintă factorii care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia c) Educația d) Profesia e) Anturajul (Carmen Crețu, 2005, pp.50-51) Andrei Cosmovici, Luminița Iacob susțin ca necesară cooperarea multimplă, în cadrul procesului de creație, a
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
literatura de specialitate, considerăm că următorii factori care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici I. Factori intelectivi 1. Imaginația 2. Gândirea cu factorul ei general inteligență 3. Stilul perceptiv II. Aptitudini speciale III. Factori nonintelectuali ( de personalitate) 1. Sistemul atitudinal 2. Motivația 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Caracterul B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Sănătatea mentală / fizică C. Factori externi 1. Condiții educative în mediul școlar și familial 2. Condiții socio-economice și culturale II .2. Factori care condiționează creativitatea II
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
o corelație semnificativă a stilului perceptiv cu potențialul creativ ceea ce demonstrează pertinența utilizării lui în psihodiagnoza creativității. (Anca Munteanu, 1994, p.80) II .2.1.2. Aptitudinile - se structurează și funcționează la nivelul permeabilității ca un tot, formând anumite seturi atitudinale, raportate la valori. Aptitudinile speciale reprezintă însușirile psihice și fizice relativ stabile, care-i permit omului să efectueze cu succes anumite activități. Paul Popescu - Neveanu face distinție între aptitudini și capacități. Aptitudinile reprezintă însușirile potențiale ce urmează a fi puse
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
însușirile aptitudinii pedagogice, în principal, în trei tipuri de competențe: a) științifică; b) psihopedagogică; c) psihosocială. Situația educativă concretă este cea care poate fi tipul de competență este mai eficient. II .2.1.3. Factori nonintelectuali (de personalitate) A. Sistemul atitudinal Atitudinea, modalitate relativ constantă de raportare a individului sau grupului față de anumite laturi ale vieții sociale și față de propria persoană.. Allport (1981) denumea atitudinea „cheia înțelegerii edificiului personalității...”, cea mai adevărată sau complexă unitate de analiză și descriere a personalității
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
sociale și față de propria persoană.. Allport (1981) denumea atitudinea „cheia înțelegerii edificiului personalității...”, cea mai adevărată sau complexă unitate de analiză și descriere a personalității. Atitudinile creative se structurează și funcționează la nivelul personalității ca un tot, formând anumite seturi atitudinale, raportate la valori. Atitudinile creative, apreciate ca fiind factorul principal al creativității (H. Anderson, C. Rogers, A. Maslow). Sunt legate de personalitatea creativă și includ trăsături care predispun persoana să gândească creativ și să fie productivă din punct de vedere
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]