1,190 matches
-
care produc tulburări clinice semnificative invalidante. a) Sindroamele extrapiramidale, de cauze diverse: neurodegenerative, metabolice, postencefalitice, vasculare, medicamentoase, toxice, tumorale ș.a. Cele mai frecvente sunt de tip neurodegenerativ și se încadrează în sindroamele de "parkinsonism atipic" (boală difuză cu corpi Lewy, atrofia multisistem, paralizia supranucleară progresivă, degenerescență cortico-bazală ș.a.) adesea asociate și cu alte boli neurodegenerative (SLA, degenerescențe fronto-temporale, boala Alzheimer); cauza vasculară este de asemenea relativ frecvent întâlnită. ... b) Boala Parkinson - a doua boală neurodegenerativă ca frecvență în populația generală; 16
CRITERII din 31 august 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
condiții medicale care afectează primar sau secundar creierul: boala Pick, boala Creutzfeldt-Jacob, boala Huntington, boala Parkinson, maladia HIV, hidrocefalie, traumatismele cerebrale, tumorile cerebrale. Explorările imagistice confirmă diagnosticul etiologic al afecțiunii, dar există ca numitor comun reducerea populației neuronale, evidențiată prin atrofia corticală și/sau subcorticală. Criterii ICD 10: A. Dezvoltarea mai multor deficite cognitive, dintre care obligatoriu: a) afectarea memoriei (afectarea capacității de învățare a informațiilor noi sau de evocare a informațiilor învățate anterior); ... b) una (sau mai multe ) dintre următoarele
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
funcțională accentuată. Ulterior, evaluarea se realizează luând în considerare prezența recidivelor sau a determinărilor la distanță (cel mai frecvent apar determinări pulmonare), afectarea neurologică sechelară ori existența amputației de membru. 7. Leziuni structurale induse de corticoterapia îndelungată (miopatie cortizonică cu atrofia masei musculare în special la nivelul coapselor, accelerarea osteoporozei cu fracturi pe os patologic, ostenecroză ischemică, necroză aseptică de cap femural etc.). Gradul de handicap se evaluează în funcție de intensitatea deficiențelor funcționale, după criteriile prezentate pentru afectarea funcțiilor respective, reversibilitatea și
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
sistemul nervos central (mai frecvent în scleroza multiplă sau alte boli inflamatorii, tumorale sau vasculare neurologice). **) Deficitul motor poate fi obiectivat prin determinarea scăderii forței musculare, conform scalei de gradare a forței musculare segmentare (FMS), asociată sau nu cu prezența atrofiilor musculare (atrofia severă apare când denervarea persistă săptămâni sau luni); în situații particulare deficitul muscular se poate însoți de pseudohipertrofii musculare (unele forme de distrofie musculară). ● 5/5 = FMS normală; ● 4/5 = opune rezistență; ● 3/5 = învinge gravitația; ● 2/5
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
central (mai frecvent în scleroza multiplă sau alte boli inflamatorii, tumorale sau vasculare neurologice). **) Deficitul motor poate fi obiectivat prin determinarea scăderii forței musculare, conform scalei de gradare a forței musculare segmentare (FMS), asociată sau nu cu prezența atrofiilor musculare (atrofia severă apare când denervarea persistă săptămâni sau luni); în situații particulare deficitul muscular se poate însoți de pseudohipertrofii musculare (unele forme de distrofie musculară). ● 5/5 = FMS normală; ● 4/5 = opune rezistență; ● 3/5 = învinge gravitația; ● 2/5 = deplasează membrul
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
genetice cu cel puțin 33 de variante cu transmitere mendeliană identificate până în prezent, cea mai frecventă fiind ataxia Friedreich; ataxiile cerebeloase corticale; ataxiile ce rebeloase ereditare și sporadice asociate și cu alte manifestări neurologice); ... b) sindroame cu deficit motor și atrofii musculare neurogene lent progresive (scleroză laterală amiotrofică - SLA și variante înrudite, atrofiile musculare spinale progresive pure sau asociate și cu alte manifestări neurologice); ... Font 8* 4. Afecțiuni inflamatorii demielinizante ale sistemului nervos central*) DEFICIENȚĂ *) Se referă la scleroza multiplă (sinonime
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
prezent, cea mai frecventă fiind ataxia Friedreich; ataxiile cerebeloase corticale; ataxiile ce rebeloase ereditare și sporadice asociate și cu alte manifestări neurologice); ... b) sindroame cu deficit motor și atrofii musculare neurogene lent progresive (scleroză laterală amiotrofică - SLA și variante înrudite, atrofiile musculare spinale progresive pure sau asociate și cu alte manifestări neurologice); ... Font 8* 4. Afecțiuni inflamatorii demielinizante ale sistemului nervos central*) DEFICIENȚĂ *) Se referă la scleroza multiplă (sinonime: scleroză în plăci, leuconevraxită) și alte afecțiuni inflamator-demielinizante ale sistemului nervos central
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
multiplă este o afecțiune neurologică cronică, generată de un proces difuz inflamator în sistemul nervos central asociat cu focare de demielinizare degenerescență axonală cronică și continuă, având drept consecință întreruperea fluxului impulsurilor nervoase pe căile cu focare de demielinizare, precum și atrofia cerebrală și spinală cronică progresivă prin neurodegenerare care afectează sistemul nervos central (creierul, măduva spinării și nervii optici). Fenomenele neurodegenerative din scleroza multiplă sunt ireversibile și reprezintă cauza majoră a invalidării acestor bolnavi (dizabilitate și handicap). Scleroza multiplă poate provoca
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
care produc tulburări clinice semnificative invalidante. a) Sindroamele extrapiramidale, de cauze diverse: neurodegenerative, metabolice, postencefalitice, vasculare, medicamentoase, toxice, tumorale ș.a. Cele mai frecvente sunt de tip neurodegenerativ și se încadrează în sindroamele de "parkinsonism atipic" (boală difuză cu corpi Lewy, atrofia multisistem, paralizia supranucleară progresivă, degenerescență cortico-bazală ș.a.) adesea asociate și cu alte boli neurodegenerative (SLA, degenerescențe fronto-temporale, boala Alzheimer); cauza vasculară este de asemenea relativ frecvent întâlnită. ... b) Boala Parkinson - a doua boală neurodegenerativă ca frecvență în populația generală; 16
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
21. opacitate a corpului vitros; 22. dezlipire de retină; 23. retinopatii de toate categoriile; 24. hipermetropie peste plus 5 dioptrii; 25. ambliopie; 26. acromatopsie; 27. hemeralopie; 28. nistagmus; 29. pareza unuia sau a mai multor mușchi oculari cu diplopie; 30. atrofie optică; 31. hemianopsie; 32. oftalmoplegie internă sau externă; 33. glaucom; 34. corpi străini intraoculari; 35. tumori benigne oculare și/sau ale anexelor oculare, neoperabile; 36. tumori maligne oculare și/sau ale anexelor oculare. IV. O.R.L.: 1. rinofima; 2. sclerom
ORDIN nr. 724 din 9 iulie 2005 privind stabilirea baremelor medicale pentru dobândirea calităţii de detectiv particular. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169056_a_170385]
-
ischemice; 11. anevrism arterial cerebral; 12. encefalite și sechele encefalitice; 13. sindroame extrapiramidale; 14. sindroame cerebeloase și cerebromedulare; 15. sindroame pseudobulbare; 16. pareze și paralizii de orice natură; 17. leuconevraxite; 18. scleroză laterală amiotrofică; 19. siringomielie, siringoglobulie și hematomielie; 20. atrofii musculare mielopatice; 21. miopatii; 22. miastenie; 23. hemispasm facial; 24. nevralgie esențială a trigemenului; 25. neuropatii cu tulburări funcționale; 26. neurofibromatoză generalizată; 27. boala ticurilor; 28. disartrie, disfazie; 29. balbism; 30. tumori cerebrale de orice natură, operate sau neoperate; 31
ORDIN nr. 724 din 9 iulie 2005 privind stabilirea baremelor medicale pentru dobândirea calităţii de detectiv particular. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169056_a_170385]
-
al., 2001; Turner et al., 2002; Traynor et al., 1003b). Acest medicament este sigur, cu câteva efecte secundare serioase. Au fost publicate ghiduri pentru monitorizare(http://www.nice.org.uk/search.aspx?search-mode=simple amp;ss=ALS). Deși pacienții cu atrofie musculară spinala progresivă (AMP) sau scleroza laterală primară (SLP) nu au fost incluși în studiile clinice cu riluzol, studiile legate de patologie și genetică arată că unele cazuri de AMP și SLP se încadrează în sindromul SLA (fig. 1; Andersen
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Directivele EFNS pentru managementul sclerozei laterale amiotrofice: ghidul de diagnostic şi atitudine terapeutică" - Anexa 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227311_a_228640]
-
are în principal rolul de a exclude alte patologii cerebrale pentru a ajuta la stabilirea tipului de tulburare (spre exemplu tumorile cerebrale, complexul SIDA-demență,etc.) cât și de a sprijini diagnosticul tipului de demență neurodegenerativă (de exemplu în boală Alzheimer, atrofia cerebrală predominantă la nivelul hipocampului și a lobului temporal, în demență fronto-temporală atrofia cerebrală predominantă la nivelul lobilor frontali și temporali, în demență vasculara evidențierea leziunilor vasculare și a tipului acestora, etc.). Sunt însă și situații în care simptomatologia este
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în demenţe" - Anexa 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227309_a_228638]
-
la stabilirea tipului de tulburare (spre exemplu tumorile cerebrale, complexul SIDA-demență,etc.) cât și de a sprijini diagnosticul tipului de demență neurodegenerativă (de exemplu în boală Alzheimer, atrofia cerebrală predominantă la nivelul hipocampului și a lobului temporal, în demență fronto-temporală atrofia cerebrală predominantă la nivelul lobilor frontali și temporali, în demență vasculara evidențierea leziunilor vasculare și a tipului acestora, etc.). Sunt însă și situații în care simptomatologia este clinic evidență pentru boala Alzheimer dar CT-ul nu este modificat pentru vârsta
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în demenţe" - Anexa 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227309_a_228638]
-
Afectarea activităților zilnice și apariția tulburărilor de comportament; c. Istoric familial de demență, mai ales confirmat neuropatologic; d. Teste de laborator după cum urmează: i. Examen LCR normal îi. Traseu EEG normal sau cu modificări nespecifice (procent crescut de unde lente) iii. Atrofie cerebrală progresivă observată prin examinări de imagerie cerebrală repetate. III. Alte caracteristici care susțin diagnosticul de boală Alzheimer probabilă numai dacă celelalte cauze de demență au fost excluse: a. Platouri în cursul progresiei bolii; b. Prezenta de simptome asociate cum
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în demenţe" - Anexa 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227309_a_228638]
-
Cutting - 1994, sugerează că disfuncționalitatea emisferului stâng în schizofrenie ar fi o consecință a incapacității emisferului drept de a funcționa la întreaga capacitate, cu diminuare evidentă și alterare funcțională și structurală a balanței interemisferice. Alte asimetrii neurostructurale evidențiate în schizofrenie: ● Atrofii și aplazii de tip focal la nivelul emisferului stâng; ● Ventriculomegalie predominant stângă; ● Reducerea densității emisferului stâng; Alterarea structurală și funcțională a lobului temporal stâng; ● Reducerea volumului substanței cenușii și albe, localizate în lobul temporal stâng, mai ales la nivelul girusului
ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
focal la nivelul emisferului stâng; ● Ventriculomegalie predominant stângă; ● Reducerea densității emisferului stâng; Alterarea structurală și funcțională a lobului temporal stâng; ● Reducerea volumului substanței cenușii și albe, localizate în lobul temporal stâng, mai ales la nivelul girusului temporal superior și medial; ● Atrofii și reducerea volumului regiunilor hipocampice și parahipocampice, predominant stângi. Notă: Toate aceste asimetrii sunt asociate cu alterări semnificative de tip deficitar ale funcției cognitive și cu simptome negative. De un interes particular se bucură observațiile recente asupra anomaliilor de dezvoltare
ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
2.2. Explorări diagnostice 2.2.1. Minimale [] citodiagnostic Tzanck: absența celulelor acantolitice, frecvente neutrofile [] examen histopatologic: microabcese papilare cu neutrofile, bulă subepidermică [] imunofluorescența directă: depozite granulare cu IgA în papilele dermice 2.2.2. Opționale [] endoscopie cu biopsie jejunala: atrofia vilozităților intestinale [] ELISA: anticorpi serici pentru transglutaminaza epidermica (Ac- antiendomisium), anticorpi anti-gliadină, si anti-reticulină [] investigații suplimentare în cazul suspiciunii unei malignități sau alte boli interne asociate 2.3. Prognostic Risc crescut de a dezvolta un limfom, în special la pacienții
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
nelimitată de prescripția dermatologica și efectele imediate spectaculoase au determinat utilizarea abuzivă, nejudicioasă, mai ales a dermatocorticoizilor superpotenți. Pe termen lung consecințele acestei abordări terapeutice s-au dovedit defavorabile prin reacțiile adverse locale și/sau sistemice ale topicelor cortizonice (ex. atrofie, telangiectazii). ● diversitatea dermatocorticoizilor comercializați la ora actuală precum și riscurile majore pe care le implică folosirea lor neadecvata fac necesară stabilirea unor principii generale de utilizare a acestei clase de medicamente. ● prezentul ghid are la bază "Consensul național privind utilizarea dermatocorticoizilor
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
pentru evitarea apariției reacțiilor adverse. ● utilizarea îndelungată, pe suprafețe corporale întinse a dermatocorticoizilor superpotenți determina efecte secundare negative importante, atât sistemice (secundare absorbției transcutanate: supresia glandelor suprarenale, depresia imunitara, afectarea oculara, încetinirea creșterii și favorizarea infecțiilor secundare), cât și cutanate (atrofie, vergeturi, telangiectazii, acnee, foliculite). Acestea din urmă, adesea ireversibile, sunt din ce in ce mai des întâlnite, deoarece pacienții nu sunt corect informați sau achiziționează preparatele fără prescripție medicală. ● pacienții trebuie să fie corect informați despre riscurile aplicării abuzive ale acestor medicamente. 7. Selecția
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
internare ● supraveghere terapeutică Anexă 13 GHID DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT PENTRU ERITEMUL NODOS 1. Introducere 1.1. Definiție Eritemul nodos este o paniculita septală caracterizată prin: ● etiologie multiplă ● erupție nodulara eritematoasa cu evoluție de tip contuziform ● vindecare fără cicatrici, fără atrofie Notă: etiologia eritemului nodos- infecții - bacteriene-streptococ, Yersinia, Salmonella, - virale- HVB, HVC - Chlamydia psittaci - micoze- Trichophyton verrucosum,blastomicoza - specifice- bacil Koch, lepră - sarcoidoza - medicamente - contraceptive orale, sulfonamide - enteropatii- colita ulcerativa - neoplazica- leucemii, limfoame 1.2. Importantă medico-socială - afectează toate vârstele, preponderent
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
inițial pretibial se extind pe coapse - pot apare și pe brațe dar sunt mai mici și mai superficiali - din a doua săptămână devin purpurici apoi galben-verzui - asocierea artritei și manifestări respiratorii = sindrom Lofgren ● vindecarea - în 3-6 săptămâni, fără ulcerare, fără atrofie, fără cicatrici - hiperpigmentare reziduala 2.2. Explorări diagnostice ● teste de inflamație: VSH, proteină C reactiva, fibrinogen, hemograma, α2 globulina ● RX toracic: infiltrate tbc, adenopatii hilare bilaterale (sarcoidoză) ● Teste imunologice: titru ALSO (streptococ) ● teste imunologice: - anticorpi antiYersinia - anticorpi antiChlamidia - anticorpi antiHVC
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
celular subcutanat, asociată în unele cazuri cu contractura a tendonului Ahilean. Uneori este precedată de edem inflamator difuz, dureros. În acest stadiu pretează la diagnostic diferențial cu limfangita, erizipelul sau celulița. Este un semn al Insuficientei Venoase Cronice foarte avansate. - Atrofia albă: zone circumscrise de tegument atrofie, uneori cu evoluție circumferențială, înconjurate de capilare dilatate și uneori de hiperpigmentare. Modalități terapeutice: - schimbarea stilului de viață; - tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg) micronizată - 2 tablete zilnic, tratament cronic; - contenție elastică
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
apariției de noi leziuni buloase și sevraj lent cu tatonarea dozei individualizate de întreținere (doză de întreținere poate fi administrată oral sau i.m. sub formă de cortizon depot). Este indicată administrarea lunară a unui derivat de ACTH pentru prevenirea atrofiei de glanda corticosuprarenală. Monitorizare: TA, glicemie - lunar [] azatioprina 100-200 mg/zi Monitorizare: hemoleucograma, funcția hepatică și renală, lunar [] ciclofosfamidă oral - 2-2,5 mg/kg/zi Monitorizare:: hemoleucograma, func��ia hepatică și renală, lunar [] ciclosporina 2,5 - 5 mg/kg corp
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ Tematica lecțiilor conferință Patologie generală (Anul I) PATOLOGIA CELULARĂ Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică. INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ Generalități despre procesul inflamator. Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]