18,017 matches
-
statistica devine deseori obositoare și reduce din cursivitatea analizei istorice. De asemenea, autoarea observă faptul că monumentele epigrafice erau ridicate în special de ofițeri și mai puțin de soldați, aceasta reliefând posibilitatea financiară și situația etnică sau socială a dedicanților. Autoarea pune în legătură aceeași configurație etnică a militarilor cu anumite culte prezente în sursele epigrafice, realizând observații antropologice, dar recunoaște fragilitatea acestei analize în absența unui eșantion consistent surprins de inscripții și lipsa analogiei cu personalul civil din Dacia. Autoarei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Autoarea pune în legătură aceeași configurație etnică a militarilor cu anumite culte prezente în sursele epigrafice, realizând observații antropologice, dar recunoaște fragilitatea acestei analize în absența unui eșantion consistent surprins de inscripții și lipsa analogiei cu personalul civil din Dacia. Autoarei i se pot reproșa câteva lacune în investigația epigrafică, dar și limitarea analogiilor și a bibliografiei în spațiul românesc. Ea restrânge critica surselor epigrafice la cele publicate deja, fapt recunoscut, de altfel, în cadrul textului. De asemenea, chiar dacă analiza inscripțiilor este
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și al IV-lea); în cadrul capitolului al V-lea, ultimele două segmente puteau fi tratate separat, poate într-o diviziune în care religia militarilor să nu fie analizată doar te matic, ci și cronologic. Totuși, în capitolul al V-lea, autoarea reia ideile subliniate în capitolele anterioare, de data aceasta cu mai multe explicații și analogii. Capitolul al VI-lea înfățișează doar dedicații ale militarilor din legiunile care au staționat în Dacia (XIII Gemina, V Macedonica, IIII Flavia Felix și I
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Gemina, V Macedonica, IIII Flavia Felix și I Adiutrix), însă nu într-o ordine clară (alfabetică sau cronologică), și prezintă într-o manieră redusă aspectele de mobilitate socială, fapt care este neadecvat cu titlul acestei diviziuni a lucrării. De asemenea, autoarea aduce în discuție elemente iconografice pentru reprezentările de cult (statui, statuete, reliefuri), însă imaginile propriu-zise lipsesc, păstrându-se doar referințele bibliografice incluse în catalogul de la sfârșitul volumului. Totodată, notele de subsol sunt numerotate continuu, nu separat pentru fiecare capitol, deci
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
deci sunt destul de greu de urmărit. Se întâlnesc și lacune, poate inerente tehnoredactării (cuvinte legate, absența unor litere sau semne de punctuație), dar și erori precum localizarea așezării Novae în Moesia Superior, ea aflându-se în Moesia Inferior (p. 121) (autoarea rectifică această greșeală la pagina 147). Un alt aspect negativ este reprezentat de concluzii, acestea fiind mai mult o reflectare a observațiilor autorilor străini privind religia militarilor, și mai puțin considerațiile finale ale autoarei volumului de față. Acest fapt diminuează
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
-se în Moesia Inferior (p. 121) (autoarea rectifică această greșeală la pagina 147). Un alt aspect negativ este reprezentat de concluzii, acestea fiind mai mult o reflectare a observațiilor autorilor străini privind religia militarilor, și mai puțin considerațiile finale ale autoarei volumului de față. Acest fapt diminuează caracterul original al lucrării. Per ansamblu, cartea Ataliei Ștefănescu-Onițiu reprezintă un studiu util pentru cei interesați de religia militarilor din Dacia romană. În același timp, este și un instrument pentru eventuale analogii cu provinciile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Mircea Morariu scrie o recenzie despre cele trei volume din Jurnalul d-nei Monica Lovinescu de la Humanitas. Sigur că le-am citit cu toții (volumul al III-lea a primit Premiul pentru Cartea Anului pe 2003 al României literare) și că notele autoarei ne erau cunoscute. Dar, așa cum spicuiește recenzentul anumite pasaje, ne devine evident un lucru peste care am trecut prea ușor la lectura volumelor. Se știe că d-na Lovinescu, prezență emblematică din 1962 în 1992 la Radio Europa Liberă (dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
obscur, s-a produs o deraiere înspre persoana întâi. Și aceasta pentru că, dincolo de logica fetiței mirate, se insinuează la răstimpuri în ecouri vagi, neverosimile, preocupările livrești, filosofice, ale naratorului adult. Astfel, în culisele povestirii se întrezărește adesea ochiul matur al autoarei. Prin urmare, copilăria apare aici în primul rând ca mască, ca exercițiu de îmblânzire a percepției, și mai puțin ca evocare a unei vârste autentice. Așa cum Aventurile lui Alice... sunt doar într-o mică măsură o carte pentru copii, tot
Înainte de a fi prea târziu by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13038_a_14363]
-
al cărții și dau o oarecare idee despre cauza înstrăinării cuprinse în el. Tribulațiile personajului se ivesc cel mai adesea din impetuozitatea gândului care “se rostește pe sine”, din ruperea lui de lume și de sine. Punându-și masca copilăriei, autoarea scoate în evidență cauza nebănuită a destrămării ființei, înstrăinarea prin cuvânt, care vine, în mod fatal, dintr-o nevoie imperioasă de a numi. Mariana Vartic, O lume fără mine, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003, 122 p.
Înainte de a fi prea târziu by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13038_a_14363]
-
o exercite. O sexualitate liberă, lipsită de bucurie, redusă la gesturile unui viol în grup. Constantin Cojocaru caracterizează caricatural absența bărbăției la bărbatul capricios cu scurte și dureroase străfulgerări de luciditate. Lucia Ștefănescu, mamă iubitoare, trece mereu pe lângă adevărul Dorei, autoare fără de voie a tragediei. Beneficiari ai libertății obținute de generația care a luptat pentru “puterea florilor” ei alcătuiesc o lume unde libertatea a devenit instrumentul indiferenței, al cruzimii, al ne-simțirii. O generație care își trăiește un zgomotos faliment moral
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
curînd cu Marylin Monroe, după cum observau vecinele mele din stal), ci luciditatea și refuzul ei, conviețuirea cu rămășițele gloriei, puterea trecutului și neputința prezentului. Vrînd, nevrând, ea este în competiție cu gloria marelui star, cu personalitatea aceleia, așa cum o zugrăvește autoarea: autoritară și fragilă, fermecătoare și insuportabilă, puterea ei se trage din permanența emoției, din frica trăită înaintea tuturor aparițiilor scenice. Când este o actriță pe care întâmplător o cheamă Marlene, Emilia Popescu e convingătoare. Când vrea să fie Marlene Dietrich
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
iese din matca sa rătăcind pe teritorii impure. Momentul Lili Marlen, de pildă, reluînd de fapt ceea ce se spusese mai înainte într-un monolog “antifascist”, mijloacele unei retorici obosite încarcă un frumos, dar banal cîntec de dragoste. Produs al imaginației autoarei, dincolo de tirania unui personaj real, Aurora Leonte în rolul unei artiste fără glorie, acceptă cu generozitate postura de sac de antrenament al vedetei, creionînd cu amară detașare, dar și cu inteligentă ironie, o tragedie anonimă din vecinătatea reflectoarelor. Spectacolul nu
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
lor, starea de criză a ființei, angoasa, spaima în fața golului nu se exprimă printr-un patetism descărnat, printr-o fierbere de abstracțiuni, cum se mai întîmplă, ci pe un portativ al factorilor cotidianului, al unei domesticități ce le insuflă verosimilitate. Autoarea intuiește că pentru a accede la poezia ce ar putea-o reprezenta nu se cuvine a se îndepărta de materialitățile familiare: “Trosnesc pereții, cade faianța, plesnește gresia, duritatea gîndului, intensitatea ideii străpunge ca un sfredel, ca un tunel pătrunde peste
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
fost atenționată, chiar apostrofată de un interlocutor, care susținea că un exeget ateu sau de altă religie decît cea ortodoxă rusă nu are nici o șansă să-l înțeleagă pe Dostoievski, nu are nici măcar dreptul să se atingă de opera sa. Autoarea analizează cele două discursuri paralele din ultimele romane ale scriitorului fără să dea prioritatea nici celui istoric - umanist, nici celui religios. Protestează însă împotriva "științei literare religioase ruse", exclusiviste, care adesea ignoră pur și simplu mesajul estetic fundamental și propune
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
și Îmi amintesc și Îmi imaginez, cu un istoric interesant, atemporare (au fost scrise pe vremea comunismului, În urmă cu 25-30 de ani, dar nu au văzut tiparul decât acum!), au fost prezentate cu mult umor și talent oratoric de autoare precum și de scriitoarea polivalentă Cleopatra Lorințiu și de Înțeleptul scriitor Tudor Octavian, cel care a zis:Să te ferească Dumnezeu de cei care au doar convingeri și nici o Îndoială! Excelentă cugetare! Doamne, câți români valoroși și simpatici foc mai sunt
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
cei care au doar convingeri și nici o Îndoială! Excelentă cugetare! Doamne, câți români valoroși și simpatici foc mai sunt pe lumea asta! Să nu mai vorbim de actorii Florina Cercel și Adrian Păduraru, care au citit din minunatele cărți ale autoarei cu mult patos și talent. Felicitări, Mariana Brăescu și la mai multe cărți la fel de valoroase! De la «Sadoveanu» am mers pe jos până la «33», restaurantul neoficial al scriitorilor bucureșteni. Se află pe Bd. Dacia lângă Piața Romană la stația autobuzului 33
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
Tiberiu Stamate Maria Marian a debutat odată cu deja canonizata generație '80, din care, totuși, nu face parte. Contemporană cu scriitorii care acum mai bine de douăzeci de ani încercau resincronizarea completă cu literatura occidentală, autoarea Arlechinului se înscrie în cu totul alt tipar scriitoricesc decât aceștia. În cel de-al doisprezecelea ei volum publicat nu vom găsi nici urmă de experiment literar, inovația nefiind, de altfel, punctul forte al Mariei Marian. Miza povestirilor din Arlechinul
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
era cea mai frumoasă imagine din spectacolul străzii. ș...ț Uneori, lângă ea se afla un tânăr, tot țigan, frumos ca un zeu păgân". (p. 48) Volumul are, însă, și unele vârfuri, ce-i drept foarte puține. În câteva rânduri, autoarea își găsește mijloacele de expresie; scrie mai strâns, fără să urmărească efecte imediate. Cum scăpăm unul de altul?, o povestire aparent umoristică despre cum îl "urmărea" ziarul "Scînteia" pe un imprudent doritor de abonament, ascunde radiografia societății dominate de un
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
efecte imediate. Cum scăpăm unul de altul?, o povestire aparent umoristică despre cum îl "urmărea" ziarul "Scînteia" pe un imprudent doritor de abonament, ascunde radiografia societății dominate de un regim totalitar. O proză salvabilă, Frustare, gravitează în jurul unei imponderabile - nevroza. Autoarea se abține, în maniera unui prozator veritabil, să-și numească tema, ca în majoritatea celorlalte povestiri. Discursul, mai autentic aici, e o însăilare de obsesii prinse în sintagme aproximative. Scriitoarea nu se mai apropie frontal de subiect, nu încearcă să
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
prozei cu Bobinocarii, în 1969, o carte savuroasă de o specială factură, în care liricul și comicul fuzionează surprinzător. Urmează seria de romane: Tatăl minciunii, Lupii urcă la cer, Regina străzii, care toate au apărut după plecarea din țară a autoarei. Le avem azi și în versiune românească. Ridicate pe suport biografic, aceste romane refac punțile cu lumea lăsată în urmă de autoare, evocată și în poeziile de început. Este lumea bucureșteană a periferiilor, pasionată, vitală, patetică, uneori crudă, alteori sordidă
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
romane: Tatăl minciunii, Lupii urcă la cer, Regina străzii, care toate au apărut după plecarea din țară a autoarei. Le avem azi și în versiune românească. Ridicate pe suport biografic, aceste romane refac punțile cu lumea lăsată în urmă de autoare, evocată și în poeziile de început. Este lumea bucureșteană a periferiilor, pasionată, vitală, patetică, uneori crudă, alteori sordidă. Relieful fantastic al întâmplărilor aduce sugestia că există un sens ascuns al lucrurilor și o forță deasupra care dictează toată desfășurarea și
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
la "nou" și "modern", începe cu începutul și, printre începuturile întregii literaturi europene, numără romantismul. Fiindcă doar studierea aprofundată și înțelegerea acestui fenomen cultural în toată plenitudinea și complexitatea lui poate să deschidă și acces spre literatura contemporană. Este cazul autoarei pe care o prezentăm; și caracteristica celor trei cărți ce formează o adevărată trilogie a romantismului.* Amploarea, dar și originalitatea manierei în care este tratat fenomenul se datorează aici, în primul rînd, situării lui exacte în timp și în spațiu
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
literatura într-o matcă a sensibilității și a reflexiei asupra condiței umane moderne", dar și în sincronie, romantismul, plasat nu doar în spațiul literaturii universale, dar și în cel al sensibilității umane, fiind considerat (pe urmele lui H. Brémond, spune autoarea (dar și pe urmele lui Hegel, ne vine să adaugăm. Sau Belinski. Sau Ralea - E.L.) și o "stare de spirit", literatura romantismului aparținînd astfel "fiecărei vîrste a culturii". Abordînd romantismul ca un curent literar, Cornelia Cîrstea analizează deschiderile lui în
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
și Americii -, dar și ca un izvor al artei moderne, consecințele lui fiind detectabile pînă la modernism și postmodernism, practic, pînă în zilele noastre. Astfel, discutînd, în volumul I, Romantismul recuperat, specia literară a poemului, considerat "expresia emblematică" a romantismului, autoarea consemnează toate etapele de dezvoltare ale acestei specii literare, cu rădăcinile ei în două modele poematice postulate de eposul homeric și Biblia (precum, parțial, și de Coranul, Caballa, Talmudul), în opera lui Dante, Milton, Blake, Chateaubriand, Hölderlin și se dedică
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
capitolele următoare, dedicate speciei poemului ca atare. Același rol de invariante profund semnificative, ce generează ecouri și reverberații în opera marilor romantici, îl joacă, de-a lungul studiului, și Divina comedie a lui Dante, și Paradisul pierdut al lui Milton. Autoarea nu se rezumă la "reexaminarea unor părți importante ale creației romantice" - chiar dacă include analiza pertinentă, surprinzător de condensată, a tuturor operelor importante ale romantismului, de la modele mari arhidiscutate la cele "mici", neglijate și, uneori, uitate. Astfel, alături de mostrele consacrate ale
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]