921 matches
-
de deschidere a porților. - sistemele de identificare antropometrică se folosesc, de obicei, în accesul în zonele de securitate deosebită. Prin aceste sisteme persoana este recunoscută prin anumite caracteristici proprii, cum ar fi geometria mâinii, amprentele digitale, amprenta vocii, dinamica semnăturii, automatismul bătăilor în ușă etc. 3. Dispeceratele de monitorizare a alarmelor la efracție Potrivit art. 42 din legea 18/96, modificată prin O.U.G., „Corpul gardienilor publici, societățile specializate de pază și cele din domeniul sistemelor de alarmă împotriva efracției
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
a privirii. CÎnd ajunserăm acasă, fiica „Încîntată” de „intimitatea” micului bulevard (pentru prima dată auzii o asemenea Încărcătură adjectivală pentru un domeniu public), rosti: - Ce fericit trebuie să fiți: copacii, umbrarul acesta! Ana Își aprobă fiica, nu deslușii, dacă din automatism sau din convingere; fusese tăcută pînă atunci, era visătoare: cunoșteam perfect privirea aceea ușor pierdută, ce căuta să pară neutră, neschimbată de douăzeci de ani. Asta dovedește că oricîte ar trece peste noi, temeliile ne rămîn aceleași. Nici nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
pe trei coordonate: - fundalul (planul depărtat, privire panoramică asupra peisajului); - perspectiva (cadrul se restrânge, domină elementele cinetice); - prim-planul ( detalierea obiectului celui mai apropiat de privirea cititorului, purtător de mesaj artistic); Descrierea de tip tablou prezintă: - caracteristici fizice: fizionomie, vestimentație, automatisme; - Caracteristici psihice (morale): prejudecăți, gradul de integrare în colectivitate , mentalitate. Dialogul ( <fr. Dialogue<lat. Lit. dialogus = "vorbire cu...” ) este modul de expunere prin care autorul relatează întâmplări, fapte, comunică idei, folosindu-se de replicile a cel puțin două personaje. Dialogul
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
mecanice și viața ca sursă a comicului a fost studiat de filozoful francez Henri Bergson, care afirmă în lucrarea sa, Râsul, că la baza comicului stă "ceea ce este rigid, dat, mecanic, în opoziție cu ceea ce e suplu în continuă schimbare, automatismul în contrast cu activitatea liberă.” În general, comicul cunoaște patru forme: - comicul de situație; - comicul de limbaj; - comicul de moravuri; - comicul de caracter. Comicul de situație apare la nivelul acțiunii, provocat de unele încurcături, de confuzii, privind persoane, obiecte, întâmplări
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
din D-ale carnavalului ilustrează comicul de situație. Comicul de limbaj se realizează la nivelul foneticii, al lexicului, al formelor morfologice și structurilor sintactice. El apare datorită deformării pronunției, necunoașterii sensului exact al unor termeni folosiți, pleonasmului, confuziei între cuvinte, automatismul manifestat prin ticuri verbale, utilizării excesive sau în contexte inadecvate a unor regionalisme, barbarisme, arhaisme sau neologisme, folosirii jargonului și argoului sau a unei topici care se pretează la echivoc. Eroii lui Caragiale sunt caracterizați în mare parte prin limbaj
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
care comicul rezultă din utilizarea improprie a cuvintelor: "N-o mai maltrata domnule, măcar cu o vorbă bună”, "m-a insultat cu palme” și altele. Ticurile verbale reprezintă o manifestare la nivelul limbajului a contrastului dintre viu și mecanic, a automatismului teoretizat de H. Bergson. "Ai puțintică răbdare” al lui Trahanache, "curat” al lui Pristanda constituie astfel de automatisme. Comicul de moravuri este în strânsă legătură cu o anumită realitate socială și istorică. Astfel, comicul de moravuri satirizează viciile societății burgheze
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
m-a insultat cu palme” și altele. Ticurile verbale reprezintă o manifestare la nivelul limbajului a contrastului dintre viu și mecanic, a automatismului teoretizat de H. Bergson. "Ai puțintică răbdare” al lui Trahanache, "curat” al lui Pristanda constituie astfel de automatisme. Comicul de moravuri este în strânsă legătură cu o anumită realitate socială și istorică. Astfel, comicul de moravuri satirizează viciile societății burgheze prin opera lui I. L. Caragiale. Jovialitatea lui I. Creangă, caracteristică întregii lui opere, îmbracă și forma comicului de
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Nu ți se pare, uneori, că nu gândești cu mintea ta? Că spui cuvintele altora? Că frazele nu-ți aparțin?“ „Ba da. Se cheamă déja-vu; sau, mai exact, déja-entendu. Reziduuri lingvistice preluate inconștient de la alții și repuse-n circulație ca automatisme verbale sau ticuri mentale. Vezi Freud, Berne, Pinker, Dennett. Un secol de cercetare cognitivă. Catedra de limbă de la noi ar fi-ncântată să-ți explice procesul. În plus, vorba ta, marfa rezultată-i perisabilă. Dacă tot repetăm poveștile altora, înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de afaceri și este forța conducătoare a procesului de internaționalizare. În același timp, cunoașterea prin experiență este principalul mod de a reduce riscul implicării pe piață. Mai mult, cunoașterea prin experiență conduce în timp la aplicarea în cadrul firmei a unor automatisme, practici și proceduri, adaptate specificului local și care eficientizează activitatea. Ca urmare, o firmă se va implica mai puternic pe o anumită piață națională pe măsură ce va obține experiență din derularea unor activități curente pe piața respectivă. La nivel operațional, în urma
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
veni în puhoaie albe, și înfățișările cu legi și cu formule vor fi duse în prăpastie”...), vom putea observa în ce măsură neoromanticul Voronca se apropie acum de programul avangardei suprarealiste, privit altădată, din perspectiva „constructivismului”, cu suspiciune. Chiar dacă nu numește direct „automatismul psihic pur” și „dicteul automat”, poetul le aproximează totuși în expresii similare, înscrise pe orizontul mai vast al căutărilor avangardiste vizând coincidența dintre a scrie și a fi: „Scriu cu gândul nedefinit de a mă transforma cu încetul în însuși
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și metamorfoze: căci fiecare imagine te silește, de fiecare dată să revizuiești întreg universul”. Și totuși, oricâtă cutezanță ar pune poetul în acest demers, situând obiectele - cum cerea și André Breton - „față în față într-un mod brusc și surprinzător”, automatismul raportărilor nu e total, spontaneitatea aparentă ascunde adesea exercițiul rafinat-manierist al artificiului asociativ, iar motivarea punerii în relație nu cere întotdeauna eforturi neobișnuite. Nu-i vorbă că, în chiar cazul acelei „métaphore filée”, în care Michael Riffaterre vede un procedeu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
chiar „acuzatorii” vor recunoaște că talentul salvează proza lui de orice tezism dizgrațios. Devotat până la capăt genului scurt, nu o dată a fost comparat cu mai vechii noștri nuveliști care au manifestat o atenție similară pentru psihologia „omului mărunt” și pentru automatismele de comportament. I s-a remarcat însă specificitatea, datorată identității particulare a personajelor. „Suciții” din proza lui V. se înscriu într-o dublă nonconformitate: sunt deopotrivă diferiți și față de clișeele mai vechi, proprii unui realism sentimental mărunt, și față de clișeele
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
perisabile În raport cu eternitatea valorilor spirituale. Nu voi insista asupra istoriei mai recente a universității clujene; remarc doar faptul că exercițiul libertății și al democrației Își are și el capcanele sale, mai ales Într-o societate care nu și-a pierdut automatismele nocive dobândite În perioada comunistă. Cu toate acestea, În anii din urmă, Universitatea „Babeș-Bolyai” a reușit să probeze o prestație onorabilă În domeniul sensibil al raporturilor interetnice, apărându-și autonomia intelectuală În fața naționalismului demagogic. În capitala naționalismului românesc, În orașul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
puternică tendință, fie prin acțiunea deliberată a unor oameni sau instituții, fie prin mecanismele involuntare, de autoreproducere discursivă, pe care le ascunde În sine orice „istorie” și orice structură narativă. Cum trebuie să reacționăm În fața unor asemenea acțiuni intenționate sau automatisme structurale, ca intelectuali responsabili ce ne pretindem, nu este prea ușor de spus. Nu cred că „promovarea unei tendințe” sau „contracararea” acesteia, „inventarea unei tradiții” sau „demolarea” ei reprezintă operațiuni care pot fi trecute În fișa postului unui om de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cunosc toate limbile Transilvaniei, dar, cum s-ar spune, „degeaba”, deoarece sunt incapabili să părăsească perspectiva etnocentrică și naționalistă, Între ale cărei orizonturi „s-au născut”, În sens intelectual. De altfel, importanța pe care o joacă tradițiile istoriografice, „deprinderile” și automatismele care li se transmit istoricilor, prin școala pe care o urmează, prin cărțile pe care le citesc, prin maeștrii care Îi Îndrumă, nu a fost niciodată suficient subliniată. Să dau un singur exemplu, oarecare, dar potrivit, cred, pentru susținerea acestei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
noștri”;ale lui Papiu XE "Papiu" , către Simion Balint XE "Balint" : „Îți scriu această carte din Italia, din pământul cel sacru al străbunilor noștri”. Aceste formulări evidențiază existența unui adevărat clișeu verbal al epocii, care se atașa neabătut, printr-un automatism mental, numelui Italiei. În mod relevant, ardelenii de acasă, care Îi scriu lui Papiu XE "Papiu" În Italia, folosesc aceleași expresii, dovadă a răspândirii generale a clișeului. Zece corespondenți diferiți ai lui Papiu, din Ardeal, folosesc, În șaisprezece cazuri, formule
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pronunță cuvântul Partid ! Nici un portret al conducătorilor iubiți, nici Stalin, nici Lenin, nici Dej nu apar pe vreun perete ! În schimb, regizorul Jean Georgescu și fabuloșii actori Alexandru Giugaru și Grigore Vasiliu Birlic iau destule din tre cele mai pregnante automatisme ale „vieții de partid”, ale ștabului comunist înconjurat de trepăduși și le zeflemisesc cu un umor nebun. Din start, naratorul Radu Beligan își râde de însuși zeul Plan, Molochul comunist pe altarul căruia, cum scria Berdiaev, se jertfește totul, și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ne apără împotriva cardiopatiilor ischemice . Mai precis, apa cu duritate de peste 20 grade este protectoare. Excesul de cadmiu induce hipertensiune, potasiul intervine atât în cardiopatie, cât și în hipertensiune. Magneziu prezintă proprietăți similare calciului, și are un rol important în automatismul cardiac, cazurile deficitului de Mg crește riscul de morbiditate a noi născuților și a crizelor hipertonice. Calciu are rol deosebit, scăderea concentrației lui conduce la aritmii, dereglări în procesele de coagulare a sângelui, agravarea rahitismului . MECANISMUL LOR DE ACȚIUNE? Doar
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
în afară de clișeu (Graur 1958: 6, Dănăilă 1960: 79, Ștefan 1979, Avram 1997a: 485 etc.), el a mai fost numit și șablon (Mihăescu 1961: 39, Avram 1997a: 485 etc.), expresie "la modă" (Șuteu 1959, Guțu Romalo 1992), șlagăr lexical (Iordan 1975a), automatism verbal (Dimitrescu 1983: 8). Accepțiunea generală a termenului clișeu (lingvistic) este cea atestată în DEX2 ca sens figurat al cuvântului: "formulă stilistică, expresie etc. banalizată din cauza repetării excesive; șablon" (s.v.). Întrucât termenul este confundat în limbajul obișnuit cu banalitate, stereotipie
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
verbal (Dimitrescu 1983: 8). Accepțiunea generală a termenului clișeu (lingvistic) este cea atestată în DEX2 ca sens figurat al cuvântului: "formulă stilistică, expresie etc. banalizată din cauza repetării excesive; șablon" (s.v.). Întrucât termenul este confundat în limbajul obișnuit cu banalitate, stereotipie, automatism verbal etc., restrângem definiția sa la "o formă lingvistică (cuvânt, sintagmă, propoziție) care se bucură la un moment dat de o anumită vogă, reflectată în utilizarea sa excepțional de frecventă"1. Vom grupa clișeele de care ne ocupăm după criteriul
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
Diez, Fr., 1876, Grammaire des langues romanes, III, Paris, Librairie A. Franck. Dimitrescu, Fl., 1954, "Observații asupra valorilor afective ale articolelor nehotărâte în limba română", în SCL, V, 1-2, p. 93-98; republicat în Dimitrescu (2002), p. 79-84. Dimitrescu, Fl., 1983, "Automatisme verbale", în Rlit, XVI, 30. Dimitrescu, Fl., 1995, Dinamica lexicului românesc - ieri și azi, [Cluj-Napoca, București], Clusium - Logos. Dimitrescu, Fl., 1995a, "Limba actuala", în: Dimitrescu 1995, p. 157-298. Dimitrescu, Fl., 1997, "À propos des éléments italiens récents en roumain", în
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
care acompaniază orice act voluntar . Puși în fața unor configurații diferite de fapte , a unor situații că putem decide ce vrem, că nimic nu este gata făcut, că nimic nu este de reînceput la fel, că reacțiilor noastre le este străin automatismul lucrurilor lipsite de conștiință. Chiar dacă , plasat la nivelul deciziei si făcând abstracție de rezultatele obiective ale ei, sentimentul libertății este însoțit adesea de iluzia că putem face ce vrem că a decide fără constrângere exterioară ar însemna si a decide
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
variantele de acțiune nu are sens, decizia devine arbitrară, iar libertatea imaginară. Respingând această interpretare, nu putem însă să nu menționăm că ea surprinde, totuși, un prim grad al libertății: libertatea implică puterea voinței umane de , a pune între paranteze automatismele impulsurilor, de a nu accepta pasiv să dea curs oricăror solicitări ale eului, de a le domina cel puțin prin detașare și disponibilitate, cât timp îi este inaccesibilă dominarea autentică, realizabilă prin cunoaștere și valorizare. „Această indiferență - cum spune Descartes
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
similare între sexe; cu toate acestea, femeile se prezintă mai târziu în vederea efectuării acestei proceduri și, de asemenea, prezintă o patologie asociată mai complexă [5, 21]. Tahicardia sinusală predomină la sexul feminin [4]. Mecanismele implicate sunt reprezentate de modificări ale automatismului de la nivelul nodului sinusal [22], precum și de cele imune cu acțiuni la nivelul receptorilor beta-adrenergici, în special la femeile cu vârste de sub 40 de ani [23]. Rezultatele studiului Women’s Health Initiative au demonstrat că frecvența cardiacă de repaus reprezintă
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
d) Non-evaluabilitatea (neevaluabile) Această a patra caracteristică a capacității ține de faptul că nu poate fi evaluată. V.3. Competențele Xavier Roegiers sintetizează cinci caracteristici esențiale definite de literatura de specialitate. a) mobilizarea unui ansamblu de resurse: cunoștințe, experiențe, scheme, automatisme, capacități etc. b) caracterul finalizat; ea are o funcție socială, o utilitate socială; c) relația cu un ansamblu de situații; ține de faptul că mobilizarea are loc în cadrul unui ansamblu de situații bine determinat. d) caracterul disciplinar este în strânsă
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]