19,431 matches
-
s-o arboreze cu un entuziasm pe cît de sincer pe atît mîndru, încredințați fiind că binele e de partea lor și că atitudinea lor poate fi un exemplu pentru toți cetățenii lumii. Odată inoculat elanul filantropic, el capătă o autonomie psihică în virtutea căreia ideile se vor perpetua ca într-o reacție în lanț. Din acest moment, regizorii terorismului intelectual se pot retrage, contemplînd în voie spectacolul: rezultatul va fi o decădere lentă și sigură, ca cea prin care trece Franța
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
și singură. Divorțul acesta irevocabil nu avea cum să fie pe placul lui Ibrăileanu. Drept urmare, nu vom considera drept pură întâmplare corespondențele dintre existența concretă a autorului și cea a doctorului Emil Codrescu, orice ar spune propovăduitorii de bună-credință ai autonomiei esteticului. Susținător al tendenționismului, criticul de la "Viața Românească" a subliniat mereu importanța concepției despre realitate a artistului, în linia unei foarte originale și moderne teorii a personalității, din perspectiva căreia creația artistică trebuie înțeleasă ca substitut al vieții (nu copie
Critica analitică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9204_a_10529]
-
inferioară a reactorului era alveolată în sensul obținerii de plutoniu 239, material strategic - militar, dar să mai pomenească de anumite detalii tehnice așa cum am arătat mai sus încât reactorul nu mai trebuia să servească pentru producerea aburului în condițiile de autonomie tehnică, grupul nr.4 având destinație bifurcată, una pentru nevoi pașnice, alta pentru nevoi militare. Acest lucru trebuia știut de un număr restrâns de persoane din conducerea megastatului exsovietic. Se înțelege că șeful statului, care deținea și ,,butonul nuclear” și
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
prefecturi autonome, ținuturi, ținuturi autonome și orașe. III. Ținuturile, ținuturile autonome și orașele au, la rândul lor, în subordine, comune, comune ale minorităților naționale și târguri. În regiunile, prefecturile și ținuturile autonome există localități unde se aplică un regim de autonomie națională. Conform Constituției Chinei, în caz de nevoie, se pot crea regiuni administrative speciale. Unități administrativ-teritoriale la nivel provincial În momentul de față, China este alcătuită din 34 de unități administrativ-teritoriale de nivel provincial, dintre care 23 de provincii, patru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
publice, administrației judiciare și supravegherii. i) Administrarea afacerilor externe și încheierea de tratate, convenții și acorduri cu alte state. g) Conducerea și administrarea apărării naționale. k) Conducerea și administrarea afacerilor etniilor conlocuitoare și asigurarea drepturilor egale ale acestora și a autonomiei diviziunilor administrative autonome. l) Protejarea drepturilor și intereselor legitime ale emigranților chinezi aflați peste hotare, ale celor reveniți în țară și familiilor acestora. m) Schimbarea și revocarea de ordine, decrete și regulamente neconforme promulgate de ministere și comitete ale Consiliului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
economic menit să aducă prosperitate comună tuturor acestora. În acest sens, guvernul chinez promovează o politică națională de egalitate, unitate și solidaritate, care să asigure respectarea drepturilor minorităților naționale privind libertatea religioasă și de afirmare a propriilor obiceiuri și tradiții. Autonomia regiunilor naționale este un principiu politic de bază al Chinei, care conferă, sub conducerea guvernului central, autonomie etnică regională, unitățile autonome având libertatea să-și administreze independent afacerile interne privind naționalitățile și zonele respective, dar există și un spațiu larg
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de egalitate, unitate și solidaritate, care să asigure respectarea drepturilor minorităților naționale privind libertatea religioasă și de afirmare a propriilor obiceiuri și tradiții. Autonomia regiunilor naționale este un principiu politic de bază al Chinei, care conferă, sub conducerea guvernului central, autonomie etnică regională, unitățile autonome având libertatea să-și administreze independent afacerile interne privind naționalitățile și zonele respective, dar există și un spațiu larg de promovare a valorilor fiecărei naționalități la toate nivelurile sociale și profesionale ale statului. Sub conducerea P.C.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
protestantă a fost adus în China în prima perioadă a secolului al XIX-lea și a căpătat o dimensiune mai mare după Războiul Opiului. În 1950, cercurile creștine erau chemate să renunțe la influențele imperialiste și să depună eforturi pentru autonomie și autodezvoltare. În 2008, în China existau aproape 16 milioane de protestanți. În 2012, numărul de Biblii tipărite în limba chineză a ajuns la peste o sută de milioane de exemplare. Politica privind religiile și libertatea religioasă în China După
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
prevede că nimeni nu are voie să submineze ordinea socială, să aducă vătămări sănătății cetățenilor și să afecteze prin activități religioase, sistemul educațional, iar afacerile și organizațiile religioase din China nu sunt sprijinite de forțe din străinătate. Conform Legii privind Autonomia Regiunilor Naționale, Codului Civil, Legii Învățământului, Legii Muncii, Legii Electorale a Adunării Naționale, Legii organizatorice a Comitetului Sătesc și Legii Publicațiilor, cetățenii chinezi, indiferent de credința religioasă, au dreptul de a alege și de a fi aleși. Bunurile legitime ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
siguri că ei se consideră veșnici. Ce va însemna catedrala pentru simplul român credincios? O să se poată aduna în sine, o să poată fi mai aproape de Dumnezeu în această biserică-palat de protocol? Întreaga lume de azi stă sub semnul descentralizării, al autonomiei locale, al personalizării. De ce Biserica ar face excepție? Au românii nevoie de un Dumnezeu-Mall? Sau au nevoie de biserici în fiecare comunitate, în sate, în cartiere, în liniștea cărora să se poată cu adevărat reculege? Eu, unul, nu cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
pe care o vedem, înțelegem că războiul ne-a impus o adaptare a spiritului la împrejurări nou create de dânsul.[...] Lupta, sângele, dezvoltă în om mai mult bestialitatea, făcând să amuțească glasul umanității. Ceea ce se ascunde adesea sub numele de autonomie e în realitate, în zilele noastre, tendința către descompunere și anarhie. Și cu toate acestea, nu se poate vorbi despre moartea culturii moderne, ci numai de o grea criză și iată pentru ce: orice cultură este rezultatul unor posibilități psihice
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
unor anumite situații momentane, neavând un scop general și permanent.” Dacă cercetăm opoziția dintre spiritul creator și produsele sale concretizate în opere și instituții sociale, atunci remarcăm caracterele specifice revoluției în raport cu ordinea istorică existentă: Esența oricărei revoluții e dorința de autonomie a spiritului și tendința lui către o valoare absolută. De aceea dacă societatea este conservatoare, revoluția este radicalistă, liberală. Revoluția nu vrea să știe de legile existente, de ordine etc. ,ea vrea numai să realizeze o valoare nouă, o creație
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
puși pe harță, în turnurile lor de fildeș, nu aveau o influență prea mare asupra stării de spirit a națiunii».” Destul de greu putem să ne aliniem opiniilor care consideră că în România „libertatea de exprimare funcționează acceptabil, la fel ca autonomia de asociere și controlul civil asupra forțelor armate. Acestea sunt câteva dintre condițiile procedurale minime pentru o democrație, așa cum au fost ele formulate de politologul american Robert Dahl. Adaptându-le Europei de Est postcomuniste, Mary Kaldor și Ivan Vejvoda au
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
sens, bolșevicii de diverse nuanțe erau iacobini de extremă stânga. Naziștii, la rândul lor, reprezentau darvinismul social într-o formă paranoică, dar și unii și alții împărtășeau aceeași dorință de a crea «omul nou», în fapt voința de a distruge autonomia individuală și de a plasticiza personalitatea până la completa contopire cu o comunitate desăvârșită, închipuită ca spațiu al fericirii și plenitudinii. Potrivit opiniilor lui P.P. Negulescu se poate vorbi de „ura nestinsă a comuniștilor față de cel mai bogat și destoinic decât
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
organizate, regimurile de tip sovietic își fac un titlu de glorie din suprimarea oricărei forme de rezistență la dictatul potentaților momentului. Grevele sunt ilegale în aceste societăți pretins întemeiate pe hegemonia clasei muncitoare. Sindicatele sunt subordonate aparatului de partid, iar autonomia muncitorească nu este mai mult decât o simplă lozincă. Cercetările serioase asupra condițiilor de viață ale clasei muncitoare sunt imposibil de realizat;” Milovan Djilas este astăzi unul dintre cei mai avizați comentatori ai fenomenului comunist. Iluziile de tinerețe, despre paradisul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și diplomatic are loc o spectaculoasă revenire în relațiile cu Occidentul, iar pe plan intern liberalizarea regimului culminează cu desovietizarea culturii și cu eliberarea deținuților politici (1962-1964). Cu toate acestea, deși în 1965 Dej era în conflict cu Moscova în privința autonomiei, structurile interne peste care domnea nu se deosebeau în chip esențial de cele sovietice; reformismul dejist era extrem de limitat. După moartea lui Gh. Gheorghiu-Dej (destul de suspectă fiind agravarea bolii de care suferea într-un timp foarte scurt) „succesiunea fusese asigurată
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Refuzul liderului român era determinat de două motivații: a) refuzul de a reintegra ceea ce i se părea a fi o nouă «disciplină de bloc», îmbrăcată, acum, în veșmântul mai atrăgător al «reînnoirii» socialiste (deși partidele comuniste se bucurau acum de autonomie și puteau promova politici proprii); b) viziunea conservatoare-dogmatică, adversară schimbărilor structurale. Este caracteristic, din perspectiva celei de-a doua motivații, reactualizarea de către Ceaușescu a conceptului, aproape «uitat», în documentele de partid și cuvântările sale, a «luptei de clasă». La întâlnirea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
că avem un destin comun;” Societățile sănătoase caută echilibru în orice lucru. Ele recunosc un rol atât guvernului, cât și întreprinderilor răspunzătoare pe plan local, în timp ce se opun dominației puternicelor guverne și corporații de la distanță. În mod similar , ele caută autonomia locală, în timp ce împărtășesc de bună voie informații și tehnologie, evitând atât dependența externă cât și izolarea locală. S-ar putea ca statele mai mari care au devenit prea întinse și prea complexe ca să fie administrate, să se dezmembreze în state
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
întinse și prea complexe ca să fie administrate, să se dezmembreze în state mai mici, așa cum s-a întâmplat și cu URSS și se discută acum despre aceasta și în Canada. Tendința politică actuală din Statele Unite de sporire a autorității și autonomiei locale constituie în parte un răspuns la faptul că statul american a atins o dimensiune și o complexitate de la care nu mai poate fi administrat, chiar și fără Acordul Nord-American pentru Comerț Liber (NAFTA), Comunitatea Economică a Asiei și Pacificului
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
tot mai scăzute de a și câștiga existența. Analistul politic mexican Gustavo Esteva a numit rebeliunea Chiapas «prima revoluție a secolului XXI». În timp ce revoluțiile din secolul XX erau revendicări ale puterii statale, lupta poporului Chiapas era pentru o mai mare autonomie locală, dreptate economică și drepturi politice între granițele propriilor comunități. Nu au chemat conaționalii lor mexicani la ridicarea armelor împotriva statului, ci mai degrabă la a li se alătura într o mișcare socială mai largă pentru cauza eliberării spațiilor locale
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
poliloghie, dar cu toate astea nu avea altă cale acum. Se schimbaseră și vremurile, Serviciul, chiar dacă era al său, devenea din ce în ce mai mult o parte integrantă a uriașului mecanism care era statul, așa cum și el reușea, din ce în ce mai greu, să-și păstreze autonomia în rețeaua de interese publice și particulare. Înainte, eh, înainte toate erau mai simple, mai limpezi. Cel puțin știa ce avea de făcut. Acum acest lucru era cel mai greu de stabilit ce anume avea de făcut? Deținea informații amănunțite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
lărgirea regulilor și răul urcă încetișor ca igrasia. Ar fi trebuit să stea de vorbă cu Leonard Bîlbîie, ceea ce era împotriva normelor stabilite chiar de el. Un raport de aceea era raport, ca să scutească de asemenea întrevederi și să dea autonomie de decizie celui care îl citea. Dar, uite, de data asta se vedea că trebuie să încalce toate regulile, să-l cheme pe Bîlbîie în birou și nici măcar să nu-l mustre că se arătase atît de personal în redactare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cît de moral va fi șeful său. Și uite că acum, cînd se aștepta mai puțin, trebuia să-și pună la încercare principiile morale și nu doar atît, trebuia să implice Serviciul, depășind limitele de siguranță care asiguraseră pînă acum autonomia, pacea, liniștea și buna funcționare a lui. Era nevoit ca din cauza unui principiu al său democrația cu orice preț, chiar folosind metode autoritare pentru apărarea democrației -, din cauza acestei opțiuni morale în primul rînd, să se vîre în cușca leului. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
încredere, domnule Mihail, cu toate că îmi încredințați misiunea, totuși nu aveți încredere în mine?" Mihail schiță un zîmbet în colțul gurii "sincer să fiu, nici în dumneata. Nu știu cum vei reacționa cînd vei fi înăuntru. N-am cum să te controlez, ai autonomie totali poți să-mi spui adevărul, o parte din el sau să nu mi-l spui. Corect?" A zîmbit și el: "Corect, domnule Mihail!" Mihai Mihail îi dădu apoi cîteva instrucțiuni practice, cum să țină legătura fără a exista nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să fie enumerate după folosirea semnului „:”; a se observa că, față de principiile anterioare, lipsește arătarea substanței sau concretizarea acestuia. j principiul asigurării egalității de șanse; (A se observa că, față de principiile anterioare, lipsește arătarea substanței sau concretizarea acestuia. k principiul autonomiei universitare; (A se observa că, față de principiile anterioare, lipsește arătarea substanței sau concretizarea acestuia. l principiul libertății academice; (A se observa că, față de principiile anterioare, lipsește arătarea substanței sau concretizarea acestuia. m principiul transparenței concretizat în asigurarea vizibilității totale a
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]