871 matches
-
prin creșterea necesităților metabolice. Nivelul crescut al glicemiei duce la activarea unei căi metabolice cu producție de acid lactic, un vasodilatator foarte puternic. La creșterea fluxului sangvin contribuie și scăderea numărului de pericite care în mod normal au rol în autoreglare. La pacienții cu diabet zaharat, raportul pericite/ celule endoteliale din retină scade după câțiva ani de boală și la 1/10 la cei cu durată îndelungată a bolii. Fluxul sangvin crescut produce leziuni ale celulelor endoteliale, creșterea producției de substanțe
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
perioadă de cel puțin 6 luni [1,2]. - „Normal perfusion pressure break through” reprezintă un fenomen de hiperemie locală apărut în urma exciziei MAV de mari dimensiuni, cu debit crescut. Ca urmare a exciziei MAV, sângele este redistribuit prin mecanisme de autoreglare spre zone anterior hipovascularizate ca urmare a fenomenelor de furt vascular generate de MAV. Depășirea mecanismelor de autoreglare pot duce la edem și hemoragie în teritoriile adiacente. Postoperator, la cazuistica noastră, complicațiile au constat în deficite neurologice (11%), crize comițiale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
locală apărut în urma exciziei MAV de mari dimensiuni, cu debit crescut. Ca urmare a exciziei MAV, sângele este redistribuit prin mecanisme de autoreglare spre zone anterior hipovascularizate ca urmare a fenomenelor de furt vascular generate de MAV. Depășirea mecanismelor de autoreglare pot duce la edem și hemoragie în teritoriile adiacente. Postoperator, la cazuistica noastră, complicațiile au constat în deficite neurologice (11%), crize comițiale (4%), hidrocefalie (9%), resângerare (9%); restul cazurilor (67%) au prezentat o evoluție favorabilă, cu recuperare completă postoperatorie. 86
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pe baza legii unității și interacțiunii unui sistem în vederea echilibrării funcționale a organismului și adaptării la cerințele mediului natural și social. J. Piaget remarcă faptul că dezvoltarea ființelor a dus la apariția unor organe specializate având funcția de reglare și autoreglare - cel mai important fiind sistemul nervos central. Funcția de autoreglare a unui sistem determină și este detrminată de heterostazie. Există însă o diferență între ,,echilibru” și ,,fenomenul echilibrării”. Astfel, în mod practic, procesul de echilibrare ‘’homeorezis’’conduce prin compensare la
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
funcționale a organismului și adaptării la cerințele mediului natural și social. J. Piaget remarcă faptul că dezvoltarea ființelor a dus la apariția unor organe specializate având funcția de reglare și autoreglare - cel mai important fiind sistemul nervos central. Funcția de autoreglare a unui sistem determină și este detrminată de heterostazie. Există însă o diferență între ,,echilibru” și ,,fenomenul echilibrării”. Astfel, în mod practic, procesul de echilibrare ‘’homeorezis’’conduce prin compensare la ‘’homeostazie’’ - starea de echilibru. Fenomenul complex al compensării a constituit
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
inferioritate. În absența cuvântului ca formă de exprimare, atât trebuințele biologice cât și cele spirituale nu pot fi satisfăcute la nivelul corespunzător unei evoluții firești. Având ca reper ideea că o funcționare eficientă în mediul socio-profesional este datorată autocunoașterii și autoreglării corecte a persoanei, e necesar ca și individul cu deficiență auditivă să progreseze în acest plan, indiferent de obstacolele întâlnite. Este necesar să se accepte pe sine așa cum este. Nivelul sau lipsa stimei de sine are impact asupra tuturor aspectelor
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
mișcările de instruire ale profesorilor sunt o parte integrantă a actului de predare-învățare, cu o semnificație importantă. Autorii realizează următoarea clasificare: a) mișcări de instruire folosite în predare (de conducere, de interpretare și de mânuire); b) mișcări personale sau de autoreglare. În același timp, ni se atrage atenția asupra faptului că unele gesturi personale ale profesorilor pot intra în categoria ticurilor și pot perturba atenția elevilor: umezirea sau mișcarea buzelor, strângerea din dinți însoțită de o crispare a mușchilor feței etc.
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acestuia și de numărul de exerciții efectuate. Cu cât practica exercitării unor gesturi instrumentale este mai mare, cu atât viteza efectuării lor este mai bună. * Gesturi care personalizează: ,,gesturi caracteristice", tip ,,marcă", ,,semnătură" (Peter Collett, 2003/2005) sau "gesturi de autoreglare/personale 129". Denumirea dată de Peter Collett pleacă de la asocierea gestului cu persoana care îl face și de aceea îi aparține întocmai ca o semnătură sau ca un simbol de marcă. Așa cum unele personalități importante din istorie se disting și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în activitatea de predare, menționează faptul că utilizarea aspectelor neverbale sporește înțelegerea cunoștințelor de către elevi. Cei doi cercetători identifică la educatori prezența mișcărilor de instruire în predare (de conducere, de interpretare, de mânuire), cât și a mișcărilor personale sau de autoreglare. Studiile de caz realizate demonstrează faptul că mișcările de instruire sunt o parte integrantă a actului de predare-învățare ca și componentele verbale, deoarece ele comunică semnificații importante 137. Printre dimensiunile activității instructiv-educative, Bell Beverley 138 prezintă activitatea de predare ca
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
decât cele corporale; b) mișcările corporale intervin mai frecvent decât cele verbale; c) mișcările verbale sunt egale cu cele corporale. 2. Gesturile personalizate ale profesorului în comunicarea didactică au fost denumite de Peter Collett (2003/2005): a) caracteristice; b) de autoreglare; c) tip ,,semnătură". 3. După funcția pe care o îndeplinesc în procesul instructiv-educativ, adaptatorii au rolul: a) de a controla și dirija comunicarea profesor-elev; b) de a concretiza referenți concreți și abstracți; c) de a ritma sau accentua cuvintele profesorului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mari direcții de evaluare: * evaluarea clientului: personalitate, educație, abilități, valori, interese, motivații, mediu. Aceasta are loc, de obicei, în etapa de evaluare propriu-zisă, folosind instrumente formale și informale. * evaluarea procesului de consiliere în carieră în sine are un rol de autoreglare: o permite schimbarea planului de acțiune imaginat inițial; o evaluează permanent factorii de situație; o păstrează contactul cu clientul; Evaluarea nu este numai pentru clienți. Ea se adresează și consilierilor, astfel încât aceștia să fie conștienți de orice obstacol, de orice
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
și a acțiunii se combină cu o perspectivă perfecționistă asupra omenirii în cadrul unui proces de conjunctură istorică de luptă pentru a forma civitas maximum. În loc să abandoneze sau să glorifice din punct de vedere moral necesitatea supraviețuirii, într-un sistem cu autoreglare, revoluționarii solicită revizuirea lui radicală.676 Suntem de părere că paradigma securității umane pledează pentru o schimbare radicală, inclusiv pentru că susține trei aspecte progresiste care s-au manifestat în perioada post-Război Rece: prima, extinderea comunității politice, politica internațională nemaifiind văzută
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
epoca purismului lingvistic a trecut. Limbile Europei sunt într-un proces de devenire asemenea vorbitorilor, prin urmare hotărâtoare sunt nevoile de comunicare ale oamenilor. Reacțiile împotriva exceselor vor veni tot din interiorul sistemelor lingvistice. Să avem încrederea în mecanismele de autoreglare și autonormare care funcționează în interiorul fiecărei limbi. Nici o reglementare legislativă, percepută ca artificială de sistemul limbii, nu a dat rezultatele așteptate. Prin urmare, de ce nu, astăzi, O.K., computer, site, E-learning... ? - Știm că limba franceză a fost o limbă de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
nivelul dezvoltării biologice, psihologice și al conduitei sociale a copilului. Personalitatea matură pentru școală trebuie sa se caracterizeze prin: - maturitate fizică - rezistență la efort - maturitate mintală - capacitate de analiză și planificare, Înțelegere a normei și regulii; - maturitate volitivă - capacitatea de autoreglare, de inhibare a impulsurilor și de reglare a trebuințelor;maturitate socială - trebuință de apartenență la grup, conduită socială adecvată În grup;maturitate morală - sentimentul datoriei și al responsabilității, conștiința sarcinii;maturitate pentru muncă - aptitudinea de concentrare, atenție și perseverență, trebuința
Caleidoscop by Constanta Manole () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93350]
-
mod eficient activitățile proiectate. De asemenea,educatorul trebuie să fie capabil să evalueze corect ,să regleze și să autoregleze activitatea; să formeze capacități de gândire (critică, convergentă, divergentă, flexibilă, creatoare); are capacitatea de control, de autocontrol, de autoapreciere și de autoreglare. Astfel, dascălul ar trebui să găsească modalitatea de a dezvolta la elevii săi înclinații,aptitudini,talente ascunse sub diferite măști aparente. Toate acestea devin posibile numai dacă educatorul știe să formeze și să dezvolte interesul, motivația, afectivitatea, voința, inteligența și
Coronița prieteniei by Prof. Nemţanu Sorina, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud.Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93022]
-
populaționale importante s-a constatat că o creștere cu 10 mm Hg a pulsului presiunii corespunde cu mărirea cu 20% a riscului de mortalitate cardio-vasculară, pentru același nivel al TA sistolice. Hipotensiunea ortostatică, datorată în special neuropatiei diabetice vegetative (pierderea autoreglării TA la trecerea în ortostatism), poate deveni importantă în special la pacienții cu BDR avansată și constituie adesea un factor limitant în terapia HTA. Tensiunea arterială ambulatorie Cea mai corectă măsurare a TA este cea efectuată ambulator, înregistrată pe durata
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
prin stimularea secreției de somatostatină (SRIF). Diverse acțiuni care implică modificări la nivelul sistemului nervos central, precum hipoglicemia, stresul, somnul, efortul fizic, acționează prin mecanisme centrale de activare a secreției de GH prin intermediul stimulării GHRH și inhibării somatostatinei. Influențe-feedback (de autoreglare): IGF-I, secretat sub acțiunea GH, inhibă direct (la nivel hipofizar) secreția de GH. La rândul său, GH acționează pe receptorul său exprimat pe suprafața neuronilor somatostatinergici, stimulând secreția de somatostatină (SRIF) la nivel hipotalamic. Somatostatina nu are doar un
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
Demonstrarea stabilității agresivității nu vrea să însemne nicidecum că unii indivizi se comportă agresiv în marea majoritate a timpului. Dimpotrivă, Olweus (1979) crede că diferențele individuale întăresc sau nu tendințele agresive în funcție de evaluările cognitive, reacțiile emoționale și mecanismele de control (autoreglare) pe care copilul le dezvoltă față de un comportament agresiv. În opinia aceluiași autor, tendințele agresive interacționează cu variabilele situaționale și permit prezicerea comportamentelor agresive. Un studiu longitudinal mai recent demonstrează că măsurarea agresivității la vârsta de 8 ani permite, cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sunt mult mai permisivi sau chiar neglijenți. În ambele cazuri, regulile de comportare și de organizare în interiorul familiei sunt deficitare. Această lipsă de ordine bine structurată îi poate face pe copii să devină impulsivi, ineficienți și slabi în ceea ce privește capacitățile de autoreglare a eventualelor manifestări agresive. Într-un climat familial permisiv, agresivitatea întărită prin aprobare îl poate face pe copil să înțeleagă că el poate să tragă anumite foloase din propriile acte agresive (Patterson, 1986; Patterson, Littman și Bricker, 1967 citat de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să le permită satisfacerea propriilor nevoi. Neștiind cum să participe la activități importante din punct de vedere social, ei ratează toate ocaziile de dezvoltare a competențelor sociale și școlare. În consecință, nu vor dispune de capacitățile cognitive, motivaționale sau de autoreglare, atât de indispensabile unei școlarizări satisfăcătoare. Permisivitatea poate fi considerată drept o formă de neglijență dacă este asociată cu absența dragostei sau cu dezinteresul față de copil. Permisivitatea poate avea și alte origini ca, de exemplu, dorința de a nu-l
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Copii învață să agreseze (să lovească, să insulte), jucându-se cu cei de vârsta lor. Contextul jocului este unul relativ sănătos pentru învățarea exprimării stărilor emoționale negative (furia, frica, tristețea). Dar intervenția altor factori poate interfera cu învățarea mecanismului de autoreglare, producând efecte nedorite. Copilul poate să urmeze exemplul semenilor agresivi așa cum face cu părinții punitivi. S-a demonstrat că acei copii care au fost agresați la școală, pot deveni la rândul lor mult mai agresivi. Un studiu realizat de Patterson
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În ceea ce privește modelul interacționist, explicația comportamentului agresiv se situează la un nivel în care ființa rațională se luptă cu sentimentul de nedreptate pe care-l resimte. Susținătorii modelelor teoretice recente evidențiază natura precoce a învățării și manifestării agresivității prin intermediul proceselor de autoreglare bazate pe observare. Modelul explicativ unic bazat pe modelele de procesare a informației prezintă un interes aparte datorită faptului că permite examinarea modului de funcționare a proceselor în buclă închisă în legătură permanentă cu lumea exterioară. Observatorul are în acest
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o corelație slabă a acestuia cu atitudinea față de război sau față de înarmarea nucleară. În încercarea de a explica fenomenul războiului, psihologii sociali insistă pe procesele psihosociale subiacente actelor de violență, referindu-se și la genocid. Pentru Bandura (1999), procesele de autoreglare, bazate pe vinovăție sau pe teama de a primi o sancțiune socială, și în mod normal destul de eficiente pentru a reduce agresivitatea, devin inoperante în timp, subordonându-se proceselor de dezangajare morală. Factorul subiacent dezangajării morale este nevoia individului de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la violență sunt, înainte de toate, niște reacții raționale la frustrare (frustrarea nevoilor fundamentale), fie că este vorba despre indivizi sau despre grupuri de indivizi. Câmpul lor de aplicare se extinde în funcție de succesul acțiunilor distructive întreprinse pentru satisfacerea nevoilor. Procesele de autoreglare contribuie doar la dezvoltarea acestor nevoi. Pentru unii cercetători, puterea coercitivă pe care actorii sociali încearcă să și-o impună reciproc influențează percepția actelor de violență, fenomen ce cunoaște implicații directe în viața individuală. Având legătură directă cu organizațiile sociale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Apartenență etnică 58 Aprecierea morală 69, 87, 134 Atac criminal 61 fizic 25 personal 33, 37 reciproc (retaliation) 136 Așteptare 24 Atitudine 23, 35, 73, 84, 97, 156 Atribuire 84, 137 cauzală 23 Auto-descriere 25 Autoevaluare 155 Automatism motor 120 Autoreglare 29, 150, 182 Autoritate 61 B Bandă 79-81 BDHI 28, 175 C Capacitate cognitiv-afectivă 10 Catharsis 123, 126, 185, 222-224 Centru nervos 11 cortex 107 neocortex 107 Chestionar multidimensional 100 Cromozom XXX 103 XYY 102 XO 103 Cod etic și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]