1,813 matches
-
în mod spontan probele experimentale sau conduita cu valorile și atitudinile personale. Însă, deoarece manifestările subiectului sunt rezultate ale unei configurații de factori, printre care și unii de natură extraevaluativă, marea dificultate legată de tehnicile indirecte rezidă în discernerea componentelor axiologice și a ponderii lor. Astfel, în probele semiproiective se ignoră, în parte, capacitatea subiectului de a cunoaște corect realitatea și de a se dedubla. Nu este sigur, de exemplu, că persoana studiată de noi se proiectează neapărat în replicile altora
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
replicile) celorlalți. Interpretări eronate pot surveni și în inferența valorilor și a atitudinilor din conduită, prin metoda observației. Nu toate valorile au corespondent pe planul manifest al comportamentului deschis nonverbal, după cum nu orice act concret de conduită reflectă o opțiune axiologică. Orientarea axiologică fiind o dimensiune a sistemului personalității de mare generalitate, o vom regăsi mai greu la nivelul faptelor de comportament mai de detaliu, unde sunt implicate și alte caracteristici de personalitate și variabile contextuale. Suntem oarecum în fața unei situații
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Interpretări eronate pot surveni și în inferența valorilor și a atitudinilor din conduită, prin metoda observației. Nu toate valorile au corespondent pe planul manifest al comportamentului deschis nonverbal, după cum nu orice act concret de conduită reflectă o opțiune axiologică. Orientarea axiologică fiind o dimensiune a sistemului personalității de mare generalitate, o vom regăsi mai greu la nivelul faptelor de comportament mai de detaliu, unde sunt implicate și alte caracteristici de personalitate și variabile contextuale. Suntem oarecum în fața unei situații tipice pentru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ține de valori sau atitudini propriu-zise și ce ține de memorie, imaginație sau inteligență verbală în sine. Discutând despre avantajele și limitele metodelor directe și indirecte, se cuvine menționat că ele se refereau prioritar la aportul lor în investigarea structurilor axiologice. Respectivele metode sunt însă utilizabile și cu alte scopuri. După cum se va vedea în finalul acestui capitol, multe scale, inventare și teste privesc și alte aspecte ale vieții de familie, între care foarte importantă este comunicarea. În general, atuurile și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sursele interacțiunii operator-respondent și, în parte, și de efectul dezirabilității. Spunem „în parte” pentru că oricât de sincer și deschis ar vrea individul să fie cu ceilalți și cu sine, oricât de intime ar fi jurnalele scrise de el, grila cenzurii axiologice funcționează. Să mai notăm ca limite și faptul că informațiile furnizate de documentele de familie sunt fragmentare și incomplete; ele nu au fost elaborate ca răspunsuri la întrebări ce operaționalizează o temă anume. Nu este de neglijat nici greutatea de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unor strategii de armonizare când e vorba de atins scopuri comune. Concomitent cu practicarea multiculturalismului și neintrând în coliziune cuel,în multe probleme este nevoie, la nivel de țară și, din ce în ce mai pronunțat, și la nivel planetar, de realizarea unui consens axiologic și acțional (Zamfir, 1993; Iluț, 2004). 2.5.3. Utilizarea și construcția scalelor și inventarelor de studiere a familieitc " 2.5.3. Utilizarea și construcția scalelor și inventarelor de studiere a familiei" Am prezentat principii și tehnici generale de investigare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se impun cumva. Mai aproape ne situăm de atractivitatea pentru cei ce seamănă cu noi atunci când ne referim la similaritatea în sistemele valorico-atitudinale și trăsăturile de personalitate. Investigațiile pe cupluri maritale au dovedit că există o corelație ridicată între similaritatea axiologică și de personalitate și fericirea în căsătorie. De asemenea, s-a înregistrat o corelație semnificativă între satisfacția în căsătorie și similaritatea reciproc percepută de cei doi soți. Mai mult, la cuplurile ce se declară fericite, similaritatea atitudinală percepută este mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
similari sau în raport de schimb echitabil (de pildă, amândoi partenerii sunt frumoși, dar cu un statut social inferior, sau unul este foarte frumos, dar sărac, în timp ce celălalt e bogat, dar mai puțin frumos), cei doi progresează înspre etapa compatibilității axiologice (valorice). Acum ei își compară interesele, atitudinile, crezurile, nevoile și văd în ce măsură sunt compatibile. Deși factorii de stimuli continuă să fie prezenți, în acest stadiu ei și-au pierdut din semnificație. În etapa a treia, focalizarea este pe compatibilitatea nevoilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
au arătat însă că aproximativ 30% din variabilitatea reacțiilor comportamentului deschis pot fi puse pe seama trăsăturilor de personalitate, în timp ce parametrii situaționali răspund de 70% dintre acestea. Desigur, relația personalitate-situație-comportament este mult mai complexă, intervenind restructurările date de percepție și negentropia axiologică (Iluț, 1985). Un lucru însă pare evident: situația de a face curte sau cea a unei căsătorii fără copii sunt semnificativ diferite decât cea în care, cu tot ajutorul părinților sau al altor apropiați, partenerilor le revin de rezolvat și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
negocierea dintre cutume etnice și legislația țărilor gazdă. Dar nu este în joc o simplă adaptare la un sistem, ci chestiunea mai generală de a împăca cerințele relativismului cultural (multiculturalismul) cu drepturile omului sau cu ceea ce R. Boudon numește „ireversibilitate axiologică” (vezi, pe larg, Iluț, 2004). În contextul domestic, nu numai femeile sunt agresate. De fapt, luate împreună, în cazul actelor de violență normală și al celor grav abuzive, balanța agresională înclină doar cu puțin de partea bărbaților. Problema este, așa cum
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
merg „mână în mână” (investiții nonșcolare și investiții școlare, abilitățile cognitive ale părinților și efortul investițional al acestora), pot apărea serioase distorsiuni de interpretare a relațiilor explanatorii. 8.3.2. Continuitate și divergență axiologicătc "8.3.2. Continuitate și divergenȚĂ axiologică" Astăzi în lume, și cu deosebire în Europa și America, au loc numeroase conflicte între generațiile din familie. Ele se desfășoară cu predilecție pe planul atitudinilor și valorilor. În mod tipic, părinții consideră actuala mentalitate și conduită a tinerilor (în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de la + 5 la - 5) o listă de 122 de itemi ce caracterizează adolescenți și tineri, și grupând acești itemi după criteriile „valori superficiale-valori autentice” și „valori moderne și valori tradiționale”, am obținut următoarele rezultate (vezi tabelul 8). Tabelul 8. Structuri axiologice la tineri (în opinia experților) Notă: Cifrele din tabel reprezintă media punctajelor acordate de experți. Constatarea cea mai relevantă este că trecerea de la adolescență (17-18 ani) la tinerețea propriu-zisă (22-25 ani) înseamnă și o sporire a ponderii valorilor de afirmare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în cazul vârstei tinere, valorile de afirmare „superficială” par să caracterizeze mai mult mentalitatea și conduita tinerei generații decât cele de afirmare „autentică”. Am utilizat și termenul „conduită”, întrucât experții, în evaluările lor, s-au referit nu numai la orientările axiologice potențiale ale adolescenților și tinerilor, ci și la expresia acestora în comportamentul deschis. Constatarea reclamă însă câteva precizări: în primul rând, distribuția mediilor și deci diferența dintre ele depind de ce itemi am subsumat la o clasă; în cazulvalorilor de afirmare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mulți subiecți lucrurile stau invers: ceea ce noi etichetăm ca superficial, la ei este de adâncime, autentic. În al treilea rând, chiar dintr-o perspectivă a maturității, „superficial” nu trebuie să primească, în contextul de față, o conotație peiorativă. În legătură cu schimbările axiologice survenite de la o etapă la alta, am utilizat și ipoteza că atitudinea adolescenților și a tinerilor diferă semnificativ și față de valorile tradiționale și moderne; am presupus că la vârsta adolescenței, datorită acutei tendințe de afirmare, „modernul” este adus mereu în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a lor. Datele culese de la subiecții adolescenți și tineri, ca și răspunsul experților arată că ipoteza este validă (vezi tabelul 8). Precizăm totodată că aplicând aceleași probe la adolescenți și tineri din România după anii ’90, în linii mari orientarea axiologică a acestora are același profil (Iluț, 2001, 2004). Dincolo de simplele constatări ale divergențelor axiologice dintre generații, cei implicați direct în ele, cu deosebire părinții și educatorii, se întreabă care sunt soluțiile de dezamorsare sau aplanare. Recunoscând că nu e deloc
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că ipoteza este validă (vezi tabelul 8). Precizăm totodată că aplicând aceleași probe la adolescenți și tineri din România după anii ’90, în linii mari orientarea axiologică a acestora are același profil (Iluț, 2001, 2004). Dincolo de simplele constatări ale divergențelor axiologice dintre generații, cei implicați direct în ele, cu deosebire părinții și educatorii, se întreabă care sunt soluțiile de dezamorsare sau aplanare. Recunoscând că nu e deloc ușor să oferi rețete generale eficiente, cred că anumite idei pot avea o valoare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și că problema „societăți primitive”-„societăți dezvoltate” n-ar trebui pusă în termeni de inferioritate și superioritate. Din relativismul cultural s-a născut, cu ample conotații politice, multiculturalismul. Într-o recentă lucrare (2004), preluând conceptul lui R. Boudon de „ireversibilitate axiologică”, am argumentat, raliindu-mă unor puncte de vedere similare ale altor analiști și interpreți ai vieții sociale dincontemporaneitatea noastră, că multiculturalismul (relativismul cultural) naiv și înțeles mecanic are serioase limite teoretice și practice pe mai multe planuri ale socialului, incluzându
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
genurile de familie sunt egal de „bune”) sau absolutismul (există clar o singură formulă de conviețuire familială potrivită pentru umanitate), să admitem că sunt preferabile multe tipuri, dar nu toate. Autorii recunosc că prin „bun” și „rău” încălcăm principiul neutralității axiologice, dar propun ca termenul de familie „bună” să fie operaționalizat în eficiența individului în raport cu familia și eficiența acesteia în raport cu alte instituții și cu societatea în general. Bineînțeles că intră în discuție ce înseamnă „eficient” și,implicit, care sunt valorile celor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fie el în formă mai puțin tradițională. Apărătoarele acestei poziții susțin că promovarea valorilor familiale maschează deliberat sau nu perpetuarea dominației bărbatului în spațiul domestic. Pe de altă parte, există valorile și atitudinile oamenilor, despre care discută experții. Deși ideologia axiologică se referă la crezurile valorice ale indivizilor obișnuiți, cred că distincția dintre cele două paliere trebuie bine subliniată. De altfel, în unele texte care tratează schimbările drastice în reconfigurarea familiei, schimbările de atitudine ale masei mari de oameni față de mariaj
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o anumită probabilitate putem deduce realizarea valorilor și a atitudinilor în acte de conduită propriu-zise. Există o serie de condiții (metodologice - cum au fost măsurate valorile și atitudinile, de microși macrocontext, de trăsături de personalitate) care fac ca structurile noastre axiologice să se regăsească sau nu în comportamente deschise. Mai mult, uneori aceste credințe axiologice sunt rezultatul adaptării comportamentale la anumite situații. Ele sunt efecte ale comportamentului, și nu cauze ale acestuia (vezi, pe larg, Iluț, 2004). Și în cazul orientărilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
propriu-zise. Există o serie de condiții (metodologice - cum au fost măsurate valorile și atitudinile, de microși macrocontext, de trăsături de personalitate) care fac ca structurile noastre axiologice să se regăsească sau nu în comportamente deschise. Mai mult, uneori aceste credințe axiologice sunt rezultatul adaptării comportamentale la anumite situații. Ele sunt efecte ale comportamentului, și nu cauze ale acestuia (vezi, pe larg, Iluț, 2004). Și în cazul orientărilor valorice față de mariaj și familie, anchetele sociologice și sondajele de opinie ne spun lucruri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu peste 80% dintre opțiunile respondenților) drept cea mai importantă (Letablier, Pennec, 2003). Într-o cercetare pe un eșantion reprezentativ al populației între 18 și 55 de ani din SUA din anii 1995-1996, M. Tucker (2000) constată o accentuată orientare axiologică promariaj atât la albii americani, cât mai cu seamă la afro-americani și hispanicii americani. Recurgând la o analiză multinivelară - luând în considerare și variabilele de context habitual, economice, demografice, ideologice (inclusiv de gen social) -, autoarea relevă anumite condiționări, cum ar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
valori și imaginea de sine”, în Probleme sociologice ale tineretului, CCPT, București. Iluț, P. (1983), „Comunicare terminologică în disciplinele socioumane: emic și etic”, în Studia Universitatis, Seria Philosophia, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1985), „Atitudinea față de valori la preadolescenți și tineri”, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1986), „Tentația globalității exacte”, în A. Marga (coord.), Cunoaștere și acțiune, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Iluț
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
întâlnește o tentativă temerară de a regândi întreaga disciplină a esteticii, prin reafirmarea frumosului drept categorie centrală a acesteia și studierea lui în cadrul sistemului de valori spirituale și, mai ales, în relațiile sale cu celelalte două componente ale clasicei trinități axiologice, adevărul și binele. Esența raționalității frumosului e demonstrată prin apelul la acea zonă a personalității care este eul originar și care constituie, la rândul său, substanța creației. Caracterizată prin unitate dinamică, această zonă are o logică proprie și specifică, pe
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
1. Conceptul de valoare și noțiuni conexe 11 1.2. Natura și geneza valorilor 15 1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilor 21 1.4. Portretul bio(psiho)constitutiv și sistemul propriu de valori 31 1.5. Rolul și funcțiile axiologice în configurația personalității 37 1.6. Dinamica valorilor sociale 38 2. Atitudine și comportament 43 2.1. Definiții, proprietăți, relații 43 2.2. Funcțiile 48 2.3. Formarea atitudinilor 50 2.4. Schimbarea atitudinală 53 2.4.1. Persuasiunea și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]