1,792 matches
-
n-a existat niciodată și, din punct de vedere logic nici n-ar putea să existe. Aprecierile valorice ale principalelor noastre concepte reprezintă de fapt interesul nostru pentru o anumită chestiune. Poziția lui Myrdal este contrară celei ortodoxe. Deci principiul axiologic amintit este contrazis. Chiar întrebările pe care le punem sunt influențate de valorile noastre. Deci economia politică nu poate fi nici etic, nici politic, neutră. Din păcate sau din fericire, ideologia are un rol de jucat aici. Impresia mea este
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
imatur din punct de vedere științific. Mai mult, unele teorii nici nu sunt testabile, ori sunt simple tautologii, ori sunt prea metafizice. Noțiunile economiei politice sunt normative, ele conțin sugestii și recomandări des-pre politicile de urmat, care nu pot fi "axiologic neutre". De aici și caracterul de "știință persuasivă" al economiei politice, o știință, cum spuneam, impregnată valoric, în ciuda a ce ne în-vață ortodoxia sa. Științei economice nu i se poate deci răpi respectabilitatea științifică. Ea a fost tot timpul impregnată
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
fost indiferente și nici lipsite de efecte epistemologice pentru sociologia educației. Dimpotrivă, educația a fost unul dintre domeniile vieții sociale în care sociologii occidentali s-au arătat a fi cei mai activi și mai eficienți. Imperativele obiectivității și ale neutralității axiologice nu pot masca relativitatea axiologică a preocupărilor și pozițiilor, chiar științificizante, ale sociologului. Decât să părem că ne disimulăm indiferența sau obediența sub lozinca „științificității”, mai corect ar fi să ne precizăm poziția, chiar dacă susținerea ei este costisitoare. Oricum, cel
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de efecte epistemologice pentru sociologia educației. Dimpotrivă, educația a fost unul dintre domeniile vieții sociale în care sociologii occidentali s-au arătat a fi cei mai activi și mai eficienți. Imperativele obiectivității și ale neutralității axiologice nu pot masca relativitatea axiologică a preocupărilor și pozițiilor, chiar științificizante, ale sociologului. Decât să părem că ne disimulăm indiferența sau obediența sub lozinca „științificității”, mai corect ar fi să ne precizăm poziția, chiar dacă susținerea ei este costisitoare. Oricum, cel puțin pentru sociologi, orientările sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o anumită organizare a luării deciziilor face societatea funcțională, îi legitimează instituțiile și le reproduce. Este evident că o societate totalitară se va concentra pe anumite teme în pregătirea ideologică a viitorilor subiecți, iar una democratică va accentua alte opțiuni axiologice și etice. Pe de altă parte, funcționarea ansamblurilor sociale moderne mari - mă refer la națiuni în primul rând - este îngreunată de înalta eterogenitate a colectivității celor care participă la viața în comun. Clivajele rasiale, religioase sau etnice periclitează unitatea comunităților
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
selecție și evaluare - a indivizilor în poziții sociale. • Afirmații similare formulează funcționalismul tehnologic sau școala capitalului uman, care subliniază necesitățile de resurse umane ale unei națiuni industriale, selecția și alocarea justă a resurselor umane și realizarea coeziunii sociale prin transmitere axiologică. • Tezele funcționalismului clasic, ale funcționalismului tehnologic și ale școlii capitalului uman au fost contestate în momentul în care economiile și sistemele instituționale occidentale au intrat în criză (sfârșitul anilor ’60). • Dacă folosim distincția mertoniană dintre funcții manifeste și funcții latente
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
observăm pentru început că armata, școlile și Biserica sunt printre cele mai nedemocratice instituții. De fapt, ele sunt strict ierarhizate. S-a făcut adeseori observația că în societățile insuficient modernizate - sau care nu au depășit un nivel materialist al structurilor axiologice - încrederea se îndreaptă către instituțiile centrale autoritare. Acesta este, de pildă, cazul țărilor centrale și est-europene: cu cât ponderea populației rurale din aceste țări este mai mare, cu atât încrederea în instituțiile ierarhizate este mai puternică (Dogan, 2001). Explicația reformulează
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de istorie sau literatură. Valorile-cheie pe care un asemenea sistem le promovează implicit sunt cinismul și individualismul. Încrederea în ceilalți și spiritul de cooperare vor fi considerate slăbiciuni și luate în derâdere, la fel ca și adeziunea la anumite sisteme axiologice care promovează solidaritatea, altruismul sau compasiunea. Noii eroi ai copiilor formați în sisteme corupte nu sunt învățătorii, ci indivizii cei mai îndrăzneți sau eficienți în înșelarea statului (Bennett, 2001). Corupția produce efecte de învățare necivice, care pun în pericol funcționarea
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în determinarea rezultatelor școlare. Douglas (1968) subliniază și el interesul părintesc ca factor al reușitei. Pe baza rezultatelor empirice sistematice, dar și cu o bună doză de intuiție, asocierile de acest fel sunt grupate sub titulatura de influențe ale orientărilor axiologice sau ale sistemelor motivaționale. Numeroase observații și cercetări de după al doilea război mondial au generat o clasificare a oamenilor în două categorii fundamentale din punctul de vedere al orientării axiologice: - cei din prima categorie manifestă dorință de control, pun accentul
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acest fel sunt grupate sub titulatura de influențe ale orientărilor axiologice sau ale sistemelor motivaționale. Numeroase observații și cercetări de după al doilea război mondial au generat o clasificare a oamenilor în două categorii fundamentale din punctul de vedere al orientării axiologice: - cei din prima categorie manifestă dorință de control, pun accentul pe viitor și acțiune, preferă individualitatea; - categoria a doua este fatalistă, pune accentul pe trecut și pe prezent, pasivă, preferă colectivismul. Primul set de caracteristici ar descrie orientările motivaționale și
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
presupun o școlarizare îndelungată. Este evident, din argumentele expuse până acum, că atitudinile, valorile nu sunt atribute individuale simple, ci sunt generate de poziția socială a persoanei. Consecința acestei constatări este că cei care reușesc să diferențieze între diferite „sisteme axiologice” sau să proclame lipsa de răbdare a clasei muncitoare în căutarea gratificațiilor - spre deosebire de cei mai avuți, care pot să amâne satisfacțiile - trebuie să caute și sursele lor sociale. Altfel, orice măsură care ține cont doar de deosebiri de natură culturală
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
factură apropiată sunt cele ale lui Bernstein și Bourdieu. Asemănarea constă în asocierea educabilității cu dispozițiile indivizilor, cu capitalul cultural, cu codurile lingvistice însușite în procesul socializării primare. Ceea ce le face deosebite este recunoașterea condiționării sociale a universului cultural (lingvistic, axiologic, stilistic etc.) al indivizilor, astfel încât maniera de a (re)cunoaște lumea nu mai este interpretată în termenii unui arbitrar metafizic, cum se întâmplă la culturaliști, ci, așa cum spune Bourdieu, în termenii arbitrarului cultural al clasei dominante care-și impune propriile
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
față de familie și importanța atribuită familiei care continuă să rămână ridicată în România (peste 85% dintre subiecți declară familia ca "importantă" sau "foarte importantă"), dar nu atât de ridicată ca în unele țări catolice mai conservatoare din punct de vedere axiologic (Polonia, Irlanda, Italia), dar și mai tradiționaliste (ca Turcia), unde acest prag trece de 90%. În această confruntare simbolică cu alte repere existențiale majore, familia deține întâietatea, fiind urmată de muncă, religie, prieteni, timp liber (toate peste 70%), viața politică
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
constă în contextualizarea insistentă a comentariilor critice, situate comparativ în orizontul cultural european; cel din Vest și cel din Est. Prin comentariile critice sagace, prin luciditatea și demnitatea intelectuală a autoarei lor, ca și prin contribuția sa semnificativă la perpetuarea axiologică a creației în limba română în condiții potrivnice, L. rămâne una dintre figurile marcante ale vieții intelectuale românești contemporane. Memorialistă în La apa Vavilonului (I-II, 1999-2001) și diaristă în Jurnal (I-III, 2002-2003), L. oferă, ca și Virgil Ierunca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
și să-i intrăm în mecanismul propriu și să ne conformăm acestui mecanism, pentru a putea crește numărul de materiale informative difuzate sau publicate, de asemenea mijloace de comunicare în masă. Altfel spus, trebuie să încercăm să comunicăm în sistemul axiologic al acestora. 2 mass-media care nu publică, sau nu difuzează deloc, în mod constant nici un material informativ trimis de un anumit sistem. Aici există o pro-blemă în general axată pe o anumită sferă de interese, care stă sub umbrela anumitor
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
persoanele din conducerea sistemului. Pentru realizarea unei asemenea imagini, consilierul PR trebuie să fie capabil să empatizeze, pînă în cele mai mici detalii cu felul de a fi al jurnalistului și să creeze un tot unitar de imagine în sistemul axiologic al acestuia. După ce toate aceste aspecte sînt puse la punct, asamblarea imaginii în stand va deveni doar o simplă formalitate. D) Consilierul PR trebuie să se gîndească și la conferințele de presă care au loc în timpul tîrgului. Aceste conferințe de
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
informative (ating conținuturi de același fel) ajută elevul spre dobândirea unei cantități de informații În scopul reconstituirii faptelor, fenomenelor, proceselor istorice; b) Metode formative potrivite pentru realizarea obiectivelor formative și Învățarea temeinică a conținuturilor adecvate, explicându-se cauzal, funcțional și axiologic faptele, fenomenele istorice și valorificându-se pe deplin valențele lor educativ - formative. 2) În funcție de psihologia celui care Învață (obiectivele și conținutul Învățării pun elevul În situații psihologice diferite de participare) metodele pot fi: a) metode participative (active), axate pe activitatea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
structura circulară a vechilor religii și a vorbit despre un „sfârșit”, nu despre o „întoarcere”. Dar, repet, timp de două milenii, lumea țărănească a continuat să-l asimileze pe Hristos modelelor sale mitice: a făcut din el încarnarea unui principiu axiologic, prin care să dea sens ciclului culturilor. Predica lui Hristos nu a avut prea mare greutate. Numai elitele cu adevărat religioase ale clasei dominante au înțeles timp de secole de-a rândul adevăratul sens al lui Hristos. Dar Biserica, instituție
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
natural este un element dat, pe când frumosul artistic este un produs, o operă de artă. De-a lungul timpului, teoriile estetice și teoriile artelor oferă modalități diferite de interpretare a categoriilor estetice, a fenomenului artistic. S-au impus variate modele axiologice, de evaluare. Opiniile sunt contradictorii „Artă este considerată o imitare a naturii (mimesisă sau dimpotrivă este un mod filozofic de exprimare sau este străin acestuia; este un joc al imaginației și o formă de joc, în general, sau un mod
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
mesaje de idei și sentimente, să trăiască prin limbaje, mijloace și tehnici specifice, stări de spirit în actul de receptare-contemplare” (E.Macavei, 2002, p. 252Ă. Artă are o realitate antică (obiectivata în operele literare, muzicale, plastice, coregrafice, teatrale, cinematograficeă și axiologica (valoricăă. Este o reflectare interpretativa a lumii prin mijoace expresive specifice. Prin forme, sunete, ritm și melodicitate, cuvinte, linii, culori etc., arta oglindește o realitate obiectiv subiectivă. Ea exprimă în variate forme comportamentul sensibil uman, intelectiv al creatorului, moduri specifice
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
natură, arta, societate conduce la formarea conștiinței și conduitei estetice, la elaborarea și adâncirea experienței estetice, la formarea bunului gust. Totodată se descătușează și se exprimă bucuria pentru frumos se exersează judecată estetică și se creează un sistem de raportare axiologica. Considerăm că aceste domenii răspund trăirilor estetice.Sub influență factorilor educativi în cadrul acestor domenii se exersează actul creator,se menține interesul pentru receptarea operei de artă,se exersează deprinderea și aptitudinea de a privi și observa frumosul și de a
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
folosite de educator, devin și metode de lucru pentru elevi: jocul didactic, brainstorming-ul, exercițiul, sinectica, discuția - panel, tehnica listei de atribute, tehnica sintezelor morfologice, sinectica. Practică socială reclamă deschiderea spre toate domeniile cunoașterii într-un mod creator. Prin interdisciplinaritatea axiologica se realizează transferul de valori de la o disciplină la alta și transformarea valorilor în modele atitudinale și comportamentale ce întregește personalitatea într-o ființă autonomă și creativă. Misiunea de educator nu încetează după terminarea lecției, ci se manifestă și dincolo de
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
sale, care îi garantează intrarea în circuitul fenomenelor literare importante. Prin modul său de raportare la lumile livrești, parodistul a provocat neîncetat barierele ficțiunii, asumându-și noul în chip paradoxal, întoarcându-se spre modele, procedând prin recuperarea și rescrierea, deci reactualizarea axiologică a acestora. Și acest tip de creator, original în talentul său, merită o discuție separată, dat fiind că în paginile sale a luat naștere una dintre modalitățile pe care literatura le-a avut întotdeauna la îndemână pentru a inova, regenerându
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de azi. Să ne gândim, o clipă, la uriașa diferență: odinioară considerată un gen minor, nedemn de interes hermeneutic și chiar vulgar, parodia este actualmente intens promovată de Linda Hutcheon sau Gérard Genette ș.a. Secolele XX și XXI o recuperează axiologic, în avangarda și apoi pe urmele postmodernismului în care parodia, din umbra romanului, tinde să se afirme ca gen de sine stătător. Un cameleonic "motor" al metamorfozei formelor literare, o opțiune de (re-)construcție a operelor (devotată epicului, liricului, dramaticului
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
abstracție logico-matematică, abstracție fizică. Sintagmele terminologice întăresc caracterul științific, realizează distincțiile necesare la nivelul contextelor specializate. Numeroase alte sintagme fixe au caracter diagnostic: logică în sintagmele monoreferențiale - logică simbolică (matematică), logica probabilistică etc; subiect în asociere cu conținuturi conceptuale precum: axiologic, epistemic - subiect axiologic, subiect epistemic etc. Interpretarea monoreferențială a sensului unor termeni presupune o profundă stapânire a domeniului. Așa de pildă, element poate desemna atât particula/ particulele primordiale, din combinarea cărora s-a născut universul (sens filozofic), cât și particulele
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]