1,639 matches
-
întreaga așteptare până vom Precum un crucifix căzut din pom pe care pasărea cu aripi large l-a spart cu ciocul, l-om lipi și l-om șui și arbor ape vechi catarge... Așa ne-am fost și noapte și azur Lumină și-ntuneric și splendoare; pe malul mării cu nisip velur la vremea când se-ntorc în port cocoare... Precum cuvântul ferecat în tom în mine implantat ești ca-n genom. CEZARINĂ ADAMESCU Prier, 2012 Referință Bibliografica: SONETE PRIMĂVĂRATICE - CEZARINĂ
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343707_a_345036]
-
mijlociu al liniei despărțitoare, se vede un brad de argint, flancat de un soare de aur, la dextra, respectiv de o semilună crescătoare, de argint, la senestra. Cartierul inferior, de argint, este tăiat de două brâuri, de asemenea undate, de azur, presărate cu bezanți de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate Bradul și elementele undate fac referire la cadrul natural în care este așezat orașul, pe malul râului Olt, înconjurat
HOTĂRÂRE nr. 1.095 din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276421]
-
locuitorilor comunei, agricultura. Nufărul, fascia undată și peștele fac trimitere la Rezervația Naturală Balta Suhaia, rezervație mixtă de tip avifaunistic, dar și botanic. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Culoarea albastră (sau azur) reprezintă apa, dar și aerul, cel mai nobil element după foc, și simbolizează blândețea, frumusețea, noblețea și buna-credință. Culoarea albă transmite puritate, curățenie și neutralitate. -----
HOTĂRÂRE nr. 1.098 din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276424]
-
pentru însemnat vite sunt poziționate în concordanță cu așezarea geografică a satelor aparținătoare ale comunei, de la dreapta la stânga: Roșia, Nou, Daia, Cașolț și Cornățel. Combinația cromatică folosită corespunde regulilor heraldice, iar culorile ce se regăsesc sunt: Albastru (sau azur) reprezintă apa, dar și aerul, cel mai nobil element după foc, și simbolizează blândețea, frumusețea, noblețea și buna-credință. Roșu înseamnă putere, acțiune, îndrăzneală, generozitate, dragoste, voință, agresivitate, dorința de a servi patria. Galben (sau aur) reprezintă pământul, este simbolul forței
HOTĂRÂRE nr. 431 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282489]
-
Anexa nr. 1*) *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. STEMA municipiului Brașov, județul Brașov Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului Brașov, județul Brașov Descrierea stemei Stema municipiului Brașov se compune dintr-un scut de azur în care se află o coroană de aur, cu cinci vârfuri vizibile, din care se ridică central și în lateral câte un fleuron. Din coroană coboară un trunchi rădăcinos de argint cu 13 vârfuri. Scutul este timbrat de o coroană
HOTĂRÂRE nr. 902 din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287113]
-
care alcătuiesc comuna. Bovina evocă o altă ocupație de bază a locuitorilor, creșterea animalelor. Brâul undat reprezintă hidrografia localității, râurile Buzău și Călmățui. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Culoarea albastră (sau azur) reprezintă apa, dar și aerul, cel mai nobil element după foc, și simbolizează blândețea, frumusețea, noblețea și buna-credință. Culoarea verde simbolizează onoare, rațiune, tinerețe, prospețime, regenerare, libertate și sănătate. -----
HOTĂRÂRE nr. 903 din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287114]
-
hidrografia localității, râul Dâmbovița. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Roșul înseamnă putere, acțiune, îndrăzneală, generozitate, dragoste, voință, agresivitate, dorința de a servi patria. Albul transmite puritate, curățenie și neutralitate. Albastru (sau azur) reprezintă apa, dar și aerul, cel mai nobil element după foc, și simbolizează blândețea, frumusețea, noblețea și buna-credință. -------
HOTĂRÂRE nr. 1.346 din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278004]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului Marghita, județul Bihor Descrierea stemei Stema municipiului Marghita, județul Bihor, este compusă dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea superioară. În partea superioară dreaptă, în câmp albastru (azur), se află o floare (margaretă) cu petale de argint și pistil de aur. În partea superioară stângă, în câmp de aur, se află un copac (stejar) natural, smuls, cu patru ghinde și douăsprezece frunze. În partea inferioară, în câmp verde
HOTĂRÂRE nr. 637 din 27 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273538]
-
partea superioară stângă, în câmp de aur, se află un copac (stejar) natural, smuls, cu patru ghinde și douăsprezece frunze. În partea inferioară, în câmp verde, se află o stâncă de argint din care se revarsă un brâu undat albastru (azur). Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint, cu cinci turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate ale stemei Margareta reprezintă câmpurile de margarete despre care vechile legende spun că ar fi existat în locul unde astăzi se află municipiul Marghita
HOTĂRÂRE nr. 637 din 27 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273538]
-
județul Cluj Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului Gherla, județul Cluj Descrierea stemei Stema municipiului Gherla se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat vertical. În partea dreaptă a scutului, pe câmp de azur, se află un turn negru crenelat cu o poartă închisă și cu două ferestre. În partea stângă a scutului, pe câmp roșu, se află o cruce de aur susținută de doi păuni de aur, afrontați și pigmentați cu azur. Scutul
HOTĂRÂRE nr. 597 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255509]
-
de azur, se află un turn negru crenelat cu o poartă închisă și cu două ferestre. În partea stângă a scutului, pe câmp roșu, se află o cruce de aur susținută de doi păuni de aur, afrontați și pigmentați cu azur. Scutul este timbrat de o coroană murală de culoare argintie cu cinci turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Turnul reprezintă în limbaj heraldic atât castrul roman de interior, cât și Cetatea medievală Martinuzzi. Crucea și păunii simbolizează heraldic prezența pe teritoriul
HOTĂRÂRE nr. 597 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255509]
-
ceresc, Și-n sufletu-ți de prunc curat, Toți îngerii din rai vorbesc. Să crești mare și sănătos Cu noroc și fericire! Copilule cu chip frumos, Domnul să-ți dea împlinire! Ți-am văzut blânda lumină În ochii-ți de azur ceresc... Viața ta să-ți fie plină De vise ce se împlinesc! În glasu-ți cald și cristalin Aud trilul ciocârliei, Prin el durerile-mi alin, Căci e glasul bucuriei. La mine-n suflet dorul tău Îl simt cum crește zi
URARE PENTRU MATTIA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377395_a_378724]
-
VIAȚĂ Am străbătut pădurea,pe poteci abia zărite Și-am reușit deunăzi s-ajung în luminiș, Și-au mai tăcut fantomele urâte, Ce m-alergasera nebune,prin desiș. Ce soare și miros îmbătător Și flori și tril de pasarele, Deasupra,azurul cerului,încântător, Un colț de răi,cu viorele. De s-ar putea din crâng să nu mai fugi Să stai cu fericirea, Sa simti,s-auzi,al inimilor rugi Și să rămâi doar tu și cu iubirea. Ce bine ar
DRUM PRIN VIATA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377518_a_378847]
-
tape viața mearoua din zoria sărbători.... XXI. SĂ TE BLESTEM..., de Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016. Să te blestem, ar fi păcat, Că prea s-au despletit salcâmii Și-n mine s-au amestecat Azurul cu tăcerea lumii... Să te iubesc, ar fi păcat, Că prea se chinuie izvorul, Iar ochii mei au adăpat Tot prin hățișuri căpriorul. Și totuși spune-mi ce să fac, Că zilele se dau de-a dura, Cuvintele își fac
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
din 28 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului (dedicată poetei Shanti Nilaya) În ultima casă a păcii Mi-e sufletul plin de senin, Din cearcăn de ploi izvorăște Lumina, zâmbind opalin. Se-adună fiori pe retină. Sub cerul cu poartă de-azur, Solstiții îngăduie stelei Să cearnă nisipul ei pur. Iubirea se-ntrece-n vibrații, Salvată de fulgi care dor, Pe rana din cuget adoarme Un vis cu aripi de cocor. Andante recită văzduhul Poeme din voaluri de nori, Himere se-mbracă
ÎN ULTIMA CASĂ A PĂCII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378388_a_379717]
-
tot un freamăt plin de fericire care ar vrea să spună tuturor că mă numesc de la un timp Iubire și că-n alint mi se mai spune Zbor. Veniți cu toți în pacea mea senină ca să luați din blândul meu azur aripi ce zboară doar spre împlinire. Oricui pot să-i fiu azi de ajutor dacă va sta o vreme să-mi admire rodul bogat ce-l dărui tuturor. E soare-n plâns E soare-n plâns. Prin lacrimi zboară fluturi
SUB VRAJÃ SUNT E SOARE-N PLÂNS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378437_a_379766]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > CROAZIERĂ, LA MILIONARA DIN BAHAMAS ( V ) Autor: Ilie Popescu Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului COASTA DE AZUR - BAHAMAS De moment, suntem în croazieră, Cu iahtul primit, de-o manieră, Ce numai iubita mea, îl oferă, Din activitatea ei prosperă. Am vizitat porturi și orașe, Cu ale lor aspecte drăgălașe, Cu oamenii drăguți și primitori, Și imensele grădini
CROAZIERĂ, LA MILIONARA DIN BAHAMAS ( V ) de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378516_a_379845]
-
ele gândurile noastre, Care sunt triste prea adeseori, Sunt despre clipe grele, zile proaste, Care anunță mari sau mici dezastre, Când iarăși ți se face dor să mori. Întins ca marea-i câmpul cel de in, Culoarea lui sporind nemărginirea, Azur și valuri, prinse în destin, Spre suflete-și îndreaptă, blând, pornirea, Să își reverse, din al său preaplin, Regina lumii, care e iubirea. REBUS Dac-am putea, am pune-n ecuații Afecte și trăiri și sentimente, Dureri ascunse și porniri
EST MODUS IN REBUS de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378513_a_379842]
-
Autorului ce liniște... Ce liniște suspectă-n univers Arborii tac și apele se-nclină, Tăcerea îmbracă haina unui vers Plutind pe aripi de lumină lină. Știu că trăiești, că sunt, că ești Și-mi pare clipa fericire pură Și sorb azurul decantat în cești Ca cea mai fermecată băutură. Când cerul se-nserează-n nopți albastre Și orele cad surde peste noi Și luna-i martora iubirii noastre, Noi bem nectarul dragostei în doi. Plutim așa în taciturne mări Ca pe gondolele din
CE LINIŞTE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378623_a_379952]
-
și-a deschis Petala-n cântecul de flaut. Frunzelor înmărmurind Nu li se mai leagă jocul Când peste bolțile de-argint A căzut din cer norocul. La noi acum e dansul pur Al păsărilor în nuntire, Ce se răsfață în azur Într-o feerică plutire. Stele umede prin rouă, Luna veche cât un vis, Le aducem slavă nouă Într-un cer ce s-a deschis. joi, 23 martie 2017 Referință Bibliografică: La noi / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LA NOI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379083_a_380412]
-
fi omul cel mai fericit, căci voi avea tot ce am vrut vreodată, zile senine,viitor măreț, primind în dar tot ce e mai de preț, mai luminos și fără de durată. Iubește-mă fără să-mi ceri nimic și în azurul meu am să-ți ridic statui și tronuri mândre de regină și imnuri de iubire am să-ți cânt înveșmântând apoi orice cuvânt în straie minunate de lumină. Iubește-mă cu patimă,mereu, așa cum te iubesc de-o viață eu
IUBEŞTE-MĂ SĂ NU MĂ-NTREBI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381832_a_383161]
-
Covali Publicat în: Ediția nr. 1726 din 22 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Dacă-aș lua din mine un lăstar de dragoste spre a-l sădi în har, ar fi o minunată alchimie ce ar înmiresma iubirea mea și doar azur în mine aș avea, iar inima-ar dansa de bucurie. Dacă-aș lua din tinerețea mea cea mai frumoasă și mai albă stea, ți-aș vedea chipul strălucind feeric așa cum l-am păstrat în amintiri unde iubire ne-ncetat respiri când
DACĂ-AŞ LUA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381865_a_383194]
-
ia toți burse de merit, că părinții lor plătesc bani grei - în tabără, se execută fără nicio împotrivire. Nu știu ce metode au cei de acolo. Părinții lor însă sunt fericiți și-și fac liniștiți concediile, pe plajele din Grecia, Coasta de Azur, Costa del Sol, fără să se necăjească cu peripețiile copiilor lor... • Și eu sunt elev acolo. Dar nu am părinți. Mă crește o femeie, pe mine și pe sora mea. Numai în acte. Noi locuim și ne creștem singuri, în
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
din frumusețe Și îi știrbești din măreție și tandrețe,. Ba îți atragi păcate- ntunecate, grele Să nu încerci să- i rupi din ale rozului inele. Magnolia e sfântă pe pământ și- n gând Iubește- o de departe, surâzând Și mulțumind azurului ceresc Că e aici cu noi, în raiul pământesc... Referință Bibliografica: RISIPĂ DE SUBLIM / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1942, Anul VI, 25 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
RISIPA DE SUBLIM de DANIA BADEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380363_a_381692]
-
locul binecuvântat al vieții eroic-legendare și leagănul bucuriei mărețelor lăcașuri de cult-mărgăritarele ortodoxe ce ne atârnă de nemurire, inima prin care se revarsă Nistrul-fluviul în care se primenesc stelele serafice revărsate peste pământul străbun și cerul martiric, dar și peste azurul sufletului meu care-i poartă cu recunoștiință numele, pământul sfânt înveșmântat în falduri albastre de cer voronețean, unde conștiința milenară dacă, se întărește în mădularele ființei și spiritului nostru prin cuminecarea cu Crucea suferințelor, cu Potirul lacrimilor martirice și cu
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]