2,305 matches
-
Păianjenii au o lume aparte, un cerc al lor, înconjurat și apărat de fire multiple și otravă. Sunt tot felul de păianjeni; unii-s mai deschiși, alții de o culoare mai brună, unii-s mai otrăvitori, dar toți parcă-s azvârliți pe pământ să aducă groază în lume. Și mai ales pentru musculițele mici și neînsemnate, pe care, pândindu-le, le ucid fără milă. Oamenii se duc, dar păianjenii rămân să sperie și să continue să prindă în plasele lor prada
DOAMNE, CE MINUNE SA FII OM! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342500_a_343829]
-
CRUCE Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1506 din 14 februarie 2015 Toate Articolele Autorului și pietrele au o cruce Iisus odată le-a vorbit pietrelor și a oprit masacrul Mariei Magdalena dar n-a putut opri pietrele azvârlite într-o zi pe Via Dolores pentru El cuvintele așteptau pe cruce cucerirea pietrei s-a făcut prin pildă de atunci și pietrele poartă crucea Lui ce e femeia ce e femeia m-am întrebat și eu și am aflat
ŞI PIETRELE AU O CRUCE de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341645_a_342974]
-
Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 500 din 14 mai 2012 Toate Articolele Autorului ASCULTĂ Ascultă, femeie, mirarea obrajilor pădurii! Și păsările care plâng în rănile scorburilor, când eu îți rup umbra în vreascuri hoinărindu-te în cenușa nopții. Azvârlită în mine, pari un cuțit cu preselele sparte în oboseala frunzelor din rochia toamnei ce ne poartă în raniță. ARITMETICĂ Unu e substantivul în maternitatea fântânii cu ciutura proaspătă, doi e portativul desenat pe intonația visului, trei e râsul cu
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340701_a_342030]
-
comercial. Cumpărătorul s-a uitat la el lung: --Spune dumneata cât ceri, că doar e magazinul dumitale! A rămas Mototolea cu ochii lipiți în plafon. Nu se gândise la așa ceva. Își aminti că atunci când fusese aruncat în șomaj, statul îi azvârlise două sute de milioane...și un șut în fund. Acum avea 58 de ani...Ce va face după ce vinde magazinul? Iar șomaj? De data asta, dat afară chiar de el însuși. Ideea că se dă singur în șomaj îl înfioră. Se
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
fugă de cruce!” În acel moment se auzi un urlet lugubru de se cutremurară umbrele pădurii și o dihanie se aruncă asupra lui, îl trânti la pământ, apoi îl ridică în aer cam la un stat de voinic și-l azvârli de trunchiul unui stejar. Câteva clipe bărbatul zăcu nemișcat apoi se ridică încet. Principele îl sfătui cu blândețe: - Nu-l mai deranja. Vrăjitoarea a făcut o înțelegere cu el ca să fie martor la operațiunea noastră. La urma urmei el rămâne
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
smucitură și-am reușit să sar gardul înainte să iau o bâtă în cap: parul s-a izbit de ulucă și s-a frânt, cu un zgomot sec. Noroc c-am fugit; rămasă cu ciotul în mână, bătrâna l-a azvârlit spre mine și m-a lovit cu forță atenuată abia în călcâi. Ce să zic, am scăpat mai ieftin decât Ahile din războiul troian. N-am putut povesti nimănui ce mi s-a întâmplat. Și bine am făcut, că nici
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
elitele lui, să-l trezim din amorțeala economică în care a căzut. --Așa, așa! se învioră Firfirică, urmărind nervos cu furculița o măslină încăpățânată. Zi-i, că-i zici bine! --Trebuie să facem ceva! Să dăm de lucru bieților oameni azvârliți în șomaj! --Hai, că ai planuri mari! se entuziasmă și Pleșcan. Să punem de-o făbricuță? --Bucă o să pice cu creditul, sări și Scârțoi, cu vocea sa dogită. Că doar e director de Bancă. Cât vrei să împrumuți, Dane? --Mușcă-ți
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
dar bani se găsesc pentru mărirea pensiilor pentru parlamentarii cărora nu le pasă de cultura și învățământul românesc. Sau bani pentru președintele Johannis pentru a tace și mai mult decât o face. Degeaba semnăm noi petiții primului ministru ca să ne azvârle câte un piept de pui dacă ei nici măcar niște „tacâmuri” de pui ceaușiste nu ne aruncă. În aceste condiții vitrege apare, ca un bum de trăsnet, scriitorul Ion N. Oprea care s-a angajat într-o muncă de sisif prin
SCRIITORUL ION N. OPREA ŞI PROIECTUL SĂU SISIFIC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343940_a_345269]
-
răul din jur. Aceștia suntem noi, buni cât se cuvine, în mijlocul răului. Puternic nu sunt./ Nu pot fi de față/ Cu sângele meu/ Când e rănit. Sufletul rănit naște mărgărit. Suferința naște frumusețe. Am urmat învățătura biblică : Celui ce îți azvârle o piatră/ Aruncă-i o pâine. Căci, n-au reușit să-mi spargă cerul din fereastră odată cu geamul. Și, dacă vei întoarce piatra cu fața spre tine, vei vedea că-i plânsă. Lili Bobu Blândețea dumneavoastră imponderabilă naște empatie, ingenuitate
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
răul din jur. Aceștia suntem noi, buni cât se cuvine, în mijlocul răului. Puternic nu sunt./ Nu pot fi de față/ Cu sângele meu/ Când e rănit. Sufletul rănit naște mărgărit. Suferința naște frumusețe. Am urmat învățătura biblică : Celui ce îți azvârle o piatră/ Aruncă-i o pâine. Căci, n-au reușit să-mi spargă cerul din fereastră odată cu geamul. Și, dacă vei întoarce piatra cu fața spre tine, vei vedea că-i plânsă. Lili Bobu Blândețea dumneavoastră imponderabilă naște empatie, ingenuitate
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
începe să scrie) - Micul Meu Jurnal, tu nu te mai afli pe strada Gyöngyösi István nr. 3! Adică acasă! Nici la Aniko, nici la Tușnad, nici la Balaton, nici la Pesta, nicăieri unde ai fost cu mine... Ci în ghetou!!! (azvârle jurnalul, extenuată) - Primarul Gyapay Laszlo a dat ordinul de ghetoizare... Ghetoul din Oradea, un ghetou de tranzit, „Sogenannte Durchgangsgetto”, un ghetou model, se spune... Și cel mai mare din Ardeal și din toată Ungaria... Trei zile am stat acasă cu
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
acasă. Șezând așa, vede că iasă Alt drac, din fundul iazului / Și vine înaintea lui Cu-n buzdugan strașnic de mare / În mână și îi strigă tare: „Măi omule, ia seama bine, / Că ai să te întreci cu mine! Cine azvârle cel mai sus / Ăst buzdugan, ăla a pus Mâna pe bani! Ne-am înțeles?” / Dănilă n-are de ales Și-și zice-n gând:„Am cam sfeclit-o! / Na, că beleaua mi-am găsit-o!” Da’ este-o vorbă, o
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
aruncare!” „L-arunc eu, nu te-ngrijora, / Dar să-l aduci unde era Mai înainte!” - a răspuns / Dănilă. Dracul a pătruns Atuncea în pământ. L-a scos / Din groapă și îl puse jos În fața lui Dănilă-ndată, / Zicând răstit: „Haide odată! Azvârle-l precum am făcut / Și eu, că n-am timp de pierdut!” „Îngăduiește-mă puțin! / Ce te grăbești? Parcă îți vin Copiii și te trag de poale / Și tu nu ai nimic în oale!” - Zise Dănilă mâniat. / Dracul atuncea l-
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
cum am cugetat:” - Spuse Dănilă - până-n lună / Am să-l arunc. Fac treabă bună Și-am să-i ajut și pe-ai mei frați / Care acolo sunt aflați. Nu prea au fier ca să își facă / Potcoave pentru cai. Dar dacă, Azvârlu eu ăst buzdugan - / Așa precum mi-am pus în plan - S-or bucura și frații mei / Că mult fier au să aibă ei. Vezi petele cele aflate / Pe fața lunii așezate?” „Le văd prea bine! Ce-s cu ele?” „Ei
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
totul era atât de real,de nebunesc.Iubire?Adorare? Tinerețea lor și iubirea e îngrămădită acum într-un album,ce poate va zace cândva ,prăfuit,într-un colț de raft. După festivitate,cu buchetul mare în mână,Ana i se azvârli în brațe.El o sărută pe gură,pe ochi,pe frunte,pe gât. ---Până ieri am fost copii.Azi am intrat în viață,îi spuse Ana lui Dan.Avem dreptul să ne iubim. Dan aproape nu înțelegea.Visa oare?Aiura
CAMERA CU TRANDAFIRI (ULTIMUL BUCHET) de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343373_a_344702]
-
se consideră deopotrivă Ostaș al Domnului și al Patriei sale, cea cu descendență nobilă, demnă și nemuritoare. Neastâmpărul său de a fi primul în toate, curajul musceleanului, al neatârnării, avântul tineresc în somptuoasa uniformă verde a Vânătorului de Munte, îl azvârle pe Aurel State pe culmile gloriei între cuceritorii inespugnabilei cetăți a Sevastopolului, sub flamura Învingătorului. Statul român și cel german îi acordă pentru meritele sale deosebite, fiind rănit de patru ori, cele trei distincții sacre ale virtuțiilor ostășești: Virtutea militară
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
către dormitor în căutarea pantalonilor pe care știu că i-am aruncat aseară undeva pe jos sau pe scaun parcă. Caut, mă lupt cu hainele împrăștiate peste tot, ridic cearceaful căzut pe dușumea - cum de a ajuns acolo? - și-l azvârl pe patul vraiște, mă aplec într-un genunchi și privesc cu interes sub pat, dar degeaba. Mă holbez la ceasul care se încăpățâna să ticăie ca nebunul și care arăta - culmea! - opt fără douăzeci. Și nici nu m-am spălat
COŞMARUL UNEI ZILE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343550_a_344879]
-
și grâul din ea palpită în mâinile țăranului, la fel peștii se zbat și sar, alunecoși din mâinile pescarilor. Dar ei au învățat cum să-i țină astfel ca să nu le scape din nou în valuri. Peștele mărunt, „jaiul” este azvârlit din nou în apă, să mai crească. Adeseori, pescarul își oprește doar pentru familia lui, o cantitate suficientă de pește și restul îl înapoiază Dunării. E jertfa muncii lor și ei o dăruiesc din nou fluviului. Așa s-a îndătinat
CU ŞI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRE. FRAGMENT DIN CARTEA: PRIVIND ÎNAPOI CU SPERANŢĂ [Corola-blog/BlogPost/343661_a_344990]
-
să le aduci un motor gripat la cuptor, rumenit în ulei ars. --Ha, ha, ha! Are umor domnu’ Trache! E tare haios. Și veselia se înteți, după ce se aduseră zece sticle de Băbească și zece cu Busuioacă de Bohotin. Trache azvârlea cu banii, fără să mai țină cont care erau pentru planetară, care pentru benzină, care pentru revizie. El cerea să cânte sirenele de pe stânci hore și sârbe, pe ritmul cărora dansa cu sirena Raluca tangou și rumba-n figuri. 13-Ooof
TRANDAFIRUL SIRENEI-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377495_a_378824]
-
gândurilor tale. Vise ce zboară cu aripile întinse spre infinit, Că două paralele, fără a-l atinge vreodată. Gânduri abia născute aidoma zeiței Afrodita, din spumă mării, Fărâme de speranțe, de încredere ce plutesc neobosit în neant, Fără a fi azvârlite în abisul uitării... iar alături, amintirile , valuri în nuanțe rozulii, Culori ce dau sens prezentului, Izvoare de lacrimi din care țâșnește haotic seva viitorului. Atunci cand imaginația nu te mai ajută, Deschide ochii și vei vedea că nimic nu este ceea ce
“DREAMS” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377625_a_378954]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > "LOCUIEȘTI DEMULT" "LA CAPĂT" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1751 din 17 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Locuiești demult Locuiești demult doar într-o octavă. Diezi și becari prin bemoli încearcă să azvârle în una și mai gravă șubreda-ți barcă. Locuiești demult într-un gând bezmetic care ar dori mângâiat să fie spre a deveni dintr-un simplu petic tapiserie. Locuiești demult într-un ou de piatră din care să ieși nu
LOCUIEŞTI DEMULT LA CAPÃT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378348_a_379677]
-
un șarpe Mă vor strivi între copite. Că în grădina cea cerească Am ispitit pe Eva cu un măr Și pe Adam gustând să nu găsească Din veac în veac eternul adevăr. Și-au fost atuncea izgoniți din rai Și azvârliți în lumea-acesta, iată Sudoarea frunții să le fie trăi Și să-mi strivească țeasta cu o piatră. Cu vină strânsă din strămoși Fără de grâi, fără picioare, Port prin coclaurii umbroși Blestemul meu de târâtoare. Referință Bibliografica: BLESTEMUL ȘARPELUI / Marin Mihalache
BLESTEMUL SARPELUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378881_a_380210]
-
un ban babei... colea... să am pentru un colț de pâine!... Nerun n-avea deloc chef de prea multe târguieli cu urâta de cerșetoare, așa că, venindu-și oarecum în fire, luă la întâmplare o pânză din sul și i-l azvârli babei în brațe, zicându-i: - Ia, babo, ăst tablou și pleacă degrabă de lângă mine! Sunt trist, n-am nici eu niciun ban!... Hai, ia pânza asta și pleacă!... Baba se lumină la față, începu să se zgâiască cu încântare la
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
un câine voinic, lățos. Din căutătura-i înțelesesem c-ar fi de pripas... Îl chemai ca pe-un cunoscut ținând în mână o halcă de turtă de mălai. Pricepuse și el că-mbierea făcută era de bună credință, doar nu-i azvârlisem hrana în uliță, nu, i-o făgăduiam în ogradă, pe locul stăpânit de mine. Încrezător, împinsese c-o labă portița și se-apropiase cu oarece semeție, dar și cu încrederea că nu-l voi dezamăgi. Îi aruncai domol demâncarea pe
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
singură de vreme îndelungată, îmi aruncasem pe mine o flanea și ieșisem vitează în ușa odăiței să mă dumiresc. Dar amarnică-mi fusese dezlegarea! Năprasnic devenit pe neașteptate, Oltețul se repezea aprig și-nspumat, parcă viu în amenințarea ce-mi azvârlea în față! De spaimă, de zgomot, urechile-mi vuiau și, cred acum, îmi trimiteau semne că un adevărat potop se-apropia. Tu, cotropit de somn, n-auziseși nimic. Casa, clădită pe brâu nalt din piatră de râu și-n cap
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]