1,423 matches
-
într-un fel sau altul, subterfugiul a fost perfecționat (dar și stilizat) de o lungă serie de scriitori, precum Daniel Defoe (vezi Robinson Crusoe), Jules Verne (în aproape toate romanele sale), thomas malory (vezi Moartea regelui Arthur), William thackeray (vezi Bîlciul deșertăciunilor), Gabriele D’annunzio (vezi romanul Focul), Jules romains etc. evoluția procedeului ar merita, desigur, un studiu eseistic mai amănunțit. eu m-am rezumat doar la cîteva exemple, evocînd de la bun început lunga intrare în roman a lui Cervantes. înainte de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
înotător, pântecul supt, pectorali cu minuție marcați), Ho diábolos, deci, cârmi din zbor, ocolind, pe la mare înălțime, tăpșanele desfermecate ce se numeau, în prezent, Parcul Tineretului. Dar pe care, cu două sute de ani în urmă, fusese vărsat cel mai adevărat bâlci, după Moși, al Bucureștiului. Loc binecuvântat unde se chercheleau toptangii. Erau violate servitoarele. Se zdrobeau, de lutul mustind de scuipați, acrobații pe frânghie. Clienții ce aveau inimă în ei plăteau cîte-un galben pentru a fi sloboziți în niște încăperi strâmte
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
afară și au dat cu ochii de clădirile cu caturi, luminate de soare, s-au oprit o clipă în loc. Ce de vreme trecuse! Ce știuse el? Păzise oile și boii, la cîte-un Paște îl luaseră ai lui pe la Râmnic, la bâlci, și atât. ; La stăpân e ușor să te duci, e mai prost să rămâi. De câteva ori voise ; să fugă. Era greu să robotești de la cinci dimineața și până seara târziu. În nări mai simțea încă, după ani de zile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai mult poetului decît o astfel de comodă recunoaștere, „poezia cu fireturi” care ar Însemna angajarea Într-o ordine restrictivă și mutilantă: „Poetul devenit Doge. Poetul adunînd În locul semnelor neînțelese din el ori din văzduh, balega armăsarului ritmînd fanfara de bîlci cu penița făraș pentru jarul onorurilor oficiale”. Aceasta, Întrucît „admirația unanimă” contravine din principiu idealului avangardist al dinamicii absolute a spiritului creator, dar și pentru că a se lăsa recunoscut, oficializat, de un public burghez prin definiție limitat spiritualicește, prizonier al
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
spectator a eului se exprimă plenar În toată poezia lui Voronca, Încît se poate spune că printre modelele spațiale cele mai caracteristice ale universului său imaginar scena și derivatele ei, - arena (de circ, de corrida, de sport), sala de bal, bîlciul - dețin un loc central. Din acest punct de vedere, Voronca se integrează perfect seriei avangardiste a poeților pentru care lumea e văzută ca spectacol - și e cazul majorității lor - de la Stephan Roll și Sașa Pană, pînă la Gellu Naum, Virgil
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Îndemînă (În perfectă concordanță, de altfel, cu disponibilitățile de entuziasm ale tînărului ce abia descoperise o nouă formulă poetică), ci atracția pentru lumea spectacolului, Îndeosebi a „feeriei elementare” oferite de circ, cu clovni și saltimbancii săi, ori de sărbătoarea de bîlci, era mai generală În mediile moderniste ale Începutului de secol european, pe urmele romanticilor, apoi ale unor Baudelaire, Rimbaud etc. Cum arată Jean Starobinski, „lumea circului și a sărbătorii de bîlci reprezenta, În atmosfera de cărbune a unei societăți de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cu clovni și saltimbancii săi, ori de sărbătoarea de bîlci, era mai generală În mediile moderniste ale Începutului de secol european, pe urmele romanticilor, apoi ale unor Baudelaire, Rimbaud etc. Cum arată Jean Starobinski, „lumea circului și a sărbătorii de bîlci reprezenta, În atmosfera de cărbune a unei societăți de industrializare, o mică insulă strălucind de miracole, o bucată rămasă intactă din ținutul copilăriei, un domeniu În care spontaneitatea vitală, iluzia, minunile simple ale Îndemînării sau ale stîngăciei Își amestecau farmecele
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pentru toate cărțile) dăm iarăși peste versuri precum: „fiecare privire o beteală”, „vietățile sunt funde În părul apelor”, „anotimpul Înaintează În beteală ca un mire”... Le contrabalansează Într-o oarecare măsură, apelul la spectacolul mai frust și mai tonic al bîlciului și al circului, pentru care poetul găsește mereu resurse de entuziasm pe urmele unui futurism acum Îmblînzit, realizînd adeseori Înlănțuiri imagistice care aruncă semnificative punți Între cele două universuri Înrudite, ca În aceste versuri din Brățara nopților (XII): Te plimbi
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
scări de mătase pentru buclele ochiului /.../ CÎnd cavalerul cu mandolina amurgului la subțioară se oprește sub balconul de apă / Și castelana desprinde ca o fundă surîsul din cascada de azur al singurătății / CÎmpiile dansează cu pasul lent În ierburi”; după cum bîlciul, ca alt teritoriu al miracolelor elementare, poate sugera (În VIII) nu mai puțin o viziune dinamică, cu luxuriante izbucniri de forme și culori interferînd spectaculos: E o rătăcire prin bîlciuri Și ca liane se Împletesc În părul tău gesturile Mulțimea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
al singurătății / CÎmpiile dansează cu pasul lent În ierburi”; după cum bîlciul, ca alt teritoriu al miracolelor elementare, poate sugera (În VIII) nu mai puțin o viziune dinamică, cu luxuriante izbucniri de forme și culori interferînd spectaculos: E o rătăcire prin bîlciuri Și ca liane se Împletesc În părul tău gesturile Mulțimea clocotește precum vegetațiile la cingătoarea pămîntului În gavanoasele nopții se amestecă licorile inimilor Și pe deasupra șovăie dansatoare pe sîrma privirii luna... Frecvența neobișnuită a ipostazei de spectator a eului liric
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
desfăcea în umeri plecați, de parcă purtătorul lor ar fi tras la edec. Colțurile gurii se căzneau să-i acopere dinții uscați de bătaia vântului, încât aveai impresia că se opintesc în zăbală. Ai fi câștigat bani buni cu el la bâlci, arătând, spre hazul asistenței, un om care nechează, dar, dacă l-ai fi auzit dindărătul unui perete, ți-ai fi făcut cruce, jurând că e un cal ce vorbește. Avea mâini atât de lungi, încât nu știai dacă e un
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să placă cu orice preț și unui număr cât mai mare; este traducerea prostiei ideilor primite în limbajul frumuseții și al emoției. Estetica mass-media a devenit inevitabil cea a kitsch-ului transferându-se publicului. Kitsch-ul este și "artă de bâlci", operă de prost-gust, atitudine și comportament (amator de a privi în oglinda minciunii care înfrumusețează și a se recunoaște cu satisfacție). Snobismul și kitsch-ul se interferează frecvent. Despre zvon vonul se naște din apariția și circulația unor informații neconfirmate
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
spital plin de orice patimi. Ea i ca un birt cu două porți deschise, pe una intră, pe alta iesă; beau, mănâncă și se duc; unul pe altul nu se cunoaște cine intră și cine iese. Lumea-i ca un bâlci unde unii cântă, alții joacă, unii vând, alții cumpără, unii beau și chiuiesc, iar alții numai privesc. Toate-n ea ca ziua vin și se duc. Precum în fundul mării stă mărgăritariul și mărgeanul și în fundul pământului pietrele cele mai scumpe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Wottila Karli. Sfârșitul primei scene Scena a doua Din nou în bucătăria Ernei. Lucrurile sunt aranjate la fel, dar parcă spațiul ar pluti. A devenit neimportant pentru caracterizarea socială, are un aer sărbătoresc, ceva care te duce cu gândul la bâlciuri. Pe masă stă o sticlă deschisă, trei pahare exagerat de mari și un coș cu chifle uscate. Televizorul e în priză și arată mira. Se stă comod și se gustă cu vârful buzelor vinul. ERNA: Pot să-i spun de-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
popii În sfârșit total sub formă de mort Dai peste cap Viața Așa a ieșit vorba Și nimeni nu l-a mai găsit pe Sepp Botul ăsta de câine. ... Acum trebuie în sfârșit să îmi dau ortul popii de tot bâlciul Nevasta mea trebuie în sfârșit să fie stârpită Și copilul pe care noi l-am adus de omorât în lumea asta Comunitatea copiilor Cărora le-am arătat cum arde soarele Blestematul de soare Împuțitul de soare trebuie și el stârpit
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cânepă și mai puțin cea de in. La fel se evalua, la un preț bun, uleiul de semințe de bostan și de cânepă. Negustorii vremii erau Gheorghe Tătărășanu, Ghiță Chirilă și V. Tabarcea. La început a fost vestitul târg și bâlci ce au încântat pe locuitorii satelor vreme de peste două secole. La Oncești a existat târgul săptămânal, la început marțea, apoi vinerea, iar din anul 1950 s-a organizat duminica, cu scop antireligios, această zi păstrându-se și astăzi. Originea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prilej de mare sărbătoare. Peste tot se auzeau tarafuri de lăutari și se întâlneau jocurile preferate de către tinerii satelor: „comediile”, „femeia- pește”, „păianjenul-om”, „trasul la semn”, „lanțurile”, „bărcile”, „călușii”, „zidul morții” și alte distracții. Nelipsiți din peisajul pestriț al bâlciului erau vânzătorii ambulanți, care comercializau limonadă, gogoși, „șampanică”, bragă sau „rahat cu apă rece”. Nu exista aproape nicio ramură alimentară care să nu aibă sectorul ei în acest negoț, de la fructele și legumele preparate de simigerie și bombonerie, iaurt, lapte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sectorul ei în acest negoț, de la fructele și legumele preparate de simigerie și bombonerie, iaurt, lapte bătut sau covăsit, urdă, brânză de vaci, până la găini, pește, miel gras etc. Toți negustorii ambulanți se luau la întrecere și, de multe ori, bâlciul dura 2-3 zile. În categoria vânzătorilor ambulanți erau și aceia care vindeau mărunțișuri de tot felul (articole de mercerie), găzarii și alții. Un evreu bătrân și bolnav - moș Avram -, umbla cu o căruță trasă de un cal cu un butoi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și de port, la macaturile și cuverturile de pat, lucrate astăzi în zeci de ițe. Costumele populare ale țăranilor din Tarnița, Slobozia și Lunca - Filipeni reprezentau un caz izolat în localitățile băcăuane, diferențiindu-se net de cele ale „cojanilor” La bâlciurile periodice de la Bărboasa, hora dornenilor se distingea de cea a răzeșilor prin portul specific neîntâlnit în celelalte sate cât și prin jocurile lor. Rezultă că portul popular îndeplinește pe lângă funcția estetică și funcția de însemn a unei comunități etnice. Portul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nu-i permite inamicului să Își retragă tunurile. O mare cavalcadă În linie dreaptă. Nu a luat În considerare că pe flancuri mai erau destulă artilerie și destui pușcași care puteau să tragă În atacatori ca la un tir de bâlci. Cavaleria a Îndeplinit cu eroism ordinul necugetat, dar nu mă miră comentariul ziarului The Observer: „Războiul Crimeii a atins culmea prostiei”. Dintre cei șapte sute de călăreți care au participat la șarjă s-au Întors mai puțin de două sute. Faptele au
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
când publicul rămâne în extaz la cititul amănuntelor senzaționalei sinucideri din strada...” iată‐ne în fața Curierului de la Banca ‐ un ziar de iarmaroc, care apare ocazional, cu reclame în versuri, impresii, descrieri, poezii, cântece, toate inspirate de‐ aici, o literatură de bâlci. Sub numele Curieru l de la Banca s‐au publicat: detalii despre „Teatrul sătesc”, cum e „Viața la Banca”, „Programul târgului”, „Mersul trenurilor de plăcere”, cuvinte ”Către cititori”, „Premii abonaților revistei”, pățanii „De‐ ale lui Mitică”, dar și versuri ca acestea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
venerali, vandali, șacali: vor reușită mituită, plătită, ieșită cu sânge... Opoziția unită, cinstită, independenți, fervenți, naționaliști populiști, socialiști, unioniști, porniți la muncă cinstită. Trânteală, bușeală, repezeală, oblojeală, primită, gratuită, sărăcită de opoziția unită." După un asemenea declamatoriu, cu iz de bâlci, ca la iarmarocul de la Banca unde se difuza „Curierul de la Banca", Ardeiul, după ce urzica cu aluziile și în nordul Moldovei, în Bucovina, pe la „fostul ministru averescan Dori Popovici" și pe la „redacția ziarului dlui Ion Nistor pe atunci opozant liberal" cobora
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ce se ascunde în spatele acestui paravan onomastic știe câtă delicatețe autentică s-a adunat în firea unui intelectual care, conștient de altfel de valoarea lui, nu este dispus să renunțe la ochiul aristocratic, de aspră judecată valorică, cu care privește bâlciul cotidian al lumii noastre. Nu cred însă că trebuie să ne revoltăm: stă în firea lucrurilor ca oameni atât de rasați, ca medicul Zeletin, să se țină deoparte, într-o retragere discretă și subînțeleasă, punând între ei și lume distanța
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mult sau mai puțin ample la Deleni, Bunești-Averești și focuri de artificii (Dodești). Peste tot participarea comunității a fost masivă, ceea ce arată că primarii, principalii organizatori, au realizat acțiuni culturale conform așteptării concetățenilor. Mi-a plăcut că nu aspectul de bâlci, a fost determinant ci comunicarea și petrecerea cu fanfara a fost caracteristica. De oriunde, cu băutura, sau nu,"nunta fără miri" a însemnat posibilitatea reînoirii legăturilor sufletești de informare și... educație. Evidențiez efortul lui Vasile Popovici de la Laza, care a
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Neimpozabile, imediate și... evazioniste, pe care 202 primarii le adună cu foarte mare greutate! Am auzit că Irina Loghin și "Fuego"(!!) al ei, cer 100 de milioane! Ce, mai... artă scumpă!!! Hm!! Mai discutăm noi! Tot de Sântămărie a început bâlciul la Bârlad. Vă vom informa în direct la radio și în jurnalele T.V.V. Precizare: Emisiunile T.V.V. din eter sunt preluate de telecablu la Vaslui, Bârlad și unele comune, Emisiunile Unison (Vaslui, Bârlad) sunt recepționate în tot județul dar și pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]