659 matches
-
centrală electrică sătească din Banat). Ca să scrieu câte ceva despre Sărcia, trebuie neapărat să fac o mică incursiune în timp. Pe aceste pământuri, omul a pășit în epoca diluvială, în urmă cu 10.000 de ani când, prin acele păduri și băltoace au circulat mamuții. Feliks Milleker spune în „Cronicile comunelor dunărene” că, cu ocazia săpării Canalului Morăvița, în apropiere de Mărghita, între anii 1878-1901 s-a aflat rămășițele unui schelet de mamut care acum se păstrează la Muzeul din Vârșeț. Pe
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
biserici și înființa episcopii. Împărăteasa Maria Terezia dă să se sape Marele Canal Terezian (acum DTD). Tot în această perioadă se îndreaptă și albia râului Timiș, apele fiind îndreptate prin el spre Panciova și Dunăre. Prin desecarea lacurilor și a băltoacelor, obține pământ arabil pe care îl împarte populației de diferite naționalități ca să-i lege de pământ și agricultură. Așa formează Granița militară care s-a întins dealungul Dunării. Oamenii colonizați au devenit și soldați având datoria să lupte împotriva năvălirilor
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Ștefan cel Mare, luptă rămasă în istorie ca Bătălia de la Podul Înalt. Locul bătăliei se află pe teritoriul satului Băcăoani din sudul orașului Vaslui, în valea râului Bârlad. Ca urmare a topirii zăpezilor, întreaga luncă a Bârladului era plină de băltoace, transformând locul bătăliei într-o mocirlă. În plus, în acea zi a fost o ceață densă, care a micșorat mult vizibilitatea pe câmpul de luptă. Terenul și vremea au constituit avantaje pentru Ștefan cel Mare care i-a învins pe
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt () [Corola-website/Science/323967_a_325296]
-
pe calea aerului, prin purici și șobolani, dar și prin relații sexuale cu prostituate, căpătând boli venerice. Aprovizionarea cu apa era o problemă permanentă, căci era contaminată, băgată în aceleași recipiente unde se punea motorină. Mulți soldați se adăpau din băltoace. S-a ajuns și la forme rare de canibalism pe durata foametei sau din lipsă proviziilor alimentare când soldații erau înconjurați de inamici. S-au creat mituri, ca mitul regimentelor fantomă, grupuri de soldați care trăiau între liniile frontului în
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
Peisajele naturale impresionează prin simplitatea desenului, paleta coloristică și stilizare, amintind de stampele japoneze. Sunetele contribuie și ele la crearea atmosferei proprii fiecărui loc. În păduri ciripesc păsărelele, în lanul de grâu țipuresc greierii, pe munte șuieră vântul, iar prin băltoace orăcăie broaștele. Jack este un erou modest și politicos, naiv și curat la suflet, viteaz, ingenios și disciplinat în luptă, loial și milostiv cu semenii. El este capabil să îndure mari suferințe fizice și să-și neglijeze propriul țel pentru
Samurai Jack () [Corola-website/Science/319205_a_320534]
-
În România se întâlnește pretutindeni în regiunile de câmpie; în Transilvania apare insular în regiunile de șes ale podișului, limita superioară de altitudine fiind 400 m. Trăiește tot timpul, cu excepția perioadei de iernare, în apă, fiind găsită în lacuri, bălți, băltoace din regiunea de șes sau chiar pe podișuri, adesea iese pe uscat pe malul apelor. Iernează pe uscat, în gropi, galerii de rozătoare, pe sub pietre, din septembrie - începutul lui octombrie până în mijlocul lui martie. Are o lungimea de 5 cm
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
sânge de la insecte sau de la vertebrate, atacînd și omul, producându-i o înțepătură dureroasă; altele ("Dasyhelea") se hrănesc cu nectar. Unele specii sunt prădătoare a altor insecte, iar altele ("Atrichopogon", "Forcipomyia") ectoparazite a insectelor mai mari. Femelele depun ouăle în băltoace, mlaștini, vase cu apă, găuri în trunchiurile de arbori, sau sub scoarța putredă a trunchiurilor. Larvele sunt acvatice sau terestre și pot fi găsite în zone umede, sub scoarță, lemn putred, mâl sau plante acvatice. Larvele au corpul vermiform, cu
Ceratopogonide () [Corola-website/Science/332714_a_334043]
-
imitative sclipirile unui pârâiaș din curtea casei părintești, despre care Enescu mărturisea mai târziu: „Pârâiaș în fundul grădinii - pe acesta îl văd și acum. Un subțire firicel de apă care susura încetișor în fundul grădinii și câteodată se lărgea, devenind o mică băltoacă strălucitoare.” . Mișcarea egală a figurației harpei pe tot parcursul acestei părți sugerează susurul continuu al apei. De la imaginea aceasta Enescu a trecut fără pauză la ultima mișcare, unde întreaga orchestră evocă cu însuflețire o petrecere țărănească dintr-o zi de
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
rezervat destinul, să trăiesc o catastrofă care va trece prin văpăi umanitatea!... Cei care ne vom întoarce de acolo avem să fim alți oameni...”" Plecat voluntar pe front, va muri împușcat și va fi găsit căzut cu fața într-o băltoacă, transformat în hrană pentru lipitori. Studentul la filozofie Stelian Minea perorează astfel pe tema războiului: "„A sunat mobilizarea, las tot: cărți, examene, dragostea, liniștea mea, risc tot ce am, și viața, adică tot ce am mai scump, dar nu pentru
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]