2,820 matches
-
care constă în spectacole folclorice, susținute în perioada iulie-septembrie, pe scena în aer liber de la Muzeul Satului. În luna următoare, programul cuprinde următoarele concerte: 1 și 8 august - Ansamblul „Banatul“, 15 și 22 august - Fanfara „Pro Amiciția“, 29 august - Ansamblul „Bănățeana“. *** Direcția Economică a întocmit un material centralizator cu situația execuției la sfârșitul lunii iunie, pe surse de venit la nivel județean. Acest material relevă situația execuției bugetare în raport cu prevederile anuale. Astfel, din cota de 17% pentru echilibrarea bugetului consiliilor locale
Agenda2004-30-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/282674_a_284003]
-
și la clarinet, și la chitară, povestește Werner Salm. La chitară cântam cu taraful condus de Gheorghe Galetin, un dascăl minunat cu care-am rămas în relații bune până astăzi. Și-apoi taraful a însemnat pentru mine familiarizarea cu folclorul bănățean. Cântam de toate: piese ungurești, sârbești, românești, iar eu, neamț, trebuia să le interpretez pe toate fără ezitare, și lucrul era valabil și pentru ceilalți germani. Cu mulți dintre ei cânt și azi, căci destui membri ai Orchestrei Original Kaiserstühler
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
și mândrie: 1 Decembrie este, dincolo de orice dubiu, simbolul dăinuirii, al unității naționale, al împlinirilor. Acum 86 de ani, o generație vrednică de toată admirația împlinea, în condiții incredibil de dificile, visul de veacuri al trăitorilor pe meleagurile transilvane și bănățene: unirea întru România Mare. Hotarele istoricei Dacii s-au refăcut atunci, dând naștere statului român rotund, puternic, întregit. Unificările provinciilor altor state s-au înfăptuit cu mult înaintea celor românești. Dar la 1918 nimic n-a mai putut sta în
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
acolo se ating de istoria multimilenară a trăitorilor pe aceste meleaguri, că soarta națiunii, dincolo de controversele, necazurile, problemele de moment depinde de forța adunată din sufletele fiecărui cetățean al Țării în jurul marilor idealuri. Cât despre celelalte orașe ale României - transilvane, bănățene, moldovenești sau din orice altă provincie istori-că -, într-o astfel de zi și ele se străduiesc să celebreze 1 Decembrie, spre aducere-aminte și pildă că în Unire ne stă puterea. Sărbătorile altora Alegerea unei zile naționale nu este ușoară. Câteva
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
săptămâna 1-5 noiembrie 2004 la noua agenție a băncii din Piața Victoriei (lângă Librăria M. Eminescu), câștigători au ieșit următorii: Constantin Chiș - marele premiu, dublarea sumei în cont; Maria Ieran, Ionel Moldovan și Liviu Hendre - câte o cină la Terasa Bănățeană; Cosmin Mihail Florea, Florin Dănuț Bustan, Maria Dungan, Maria Timișan, Matei Castiov și Ana Castiov - câte un ceas B.R.D. ( E. C.) Lapte praf De săptămâna aceasta, la sediul Primăriei municipiului Lugoj (Piața Victoriei nr. 4), se distribuie laptele praf cuvenit gratuit
Agenda2004-46-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283058_a_284387]
-
mediatic timișorean o nouă publicație, „Banater Zeitung“. În cei unsprezece ani care s-au scurs de la acel moment al începuturilor, ea a dobândit o personalitate proprie și un loc aparte printre preferințele cititorilor de limbă germană, membri ai comunității germanilor bănățeni, dar și investitori străini stabiliți în Banat sau studenți la germanistică. Urăm colegilor noștri din redacția „Banater Zeitung“ „La mulți ani! Sondaj Conform unui sondaj dat publicității, România se situează pe locul cinci în lume în ceea ce privește calitatea învățământului matematic și
Agenda2004-46-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283058_a_284387]
-
Mai târziu, mi-am dorit să urmez liceul silvic, să devin pădurar, meserie contemplativă în opinia mea. În clasa a VII-a însă, am auzit că cel mai dificil era să intri la chimie-biologie, la Liceul de Filologie-Istorie, actualul Colegiu Bănățean, așa că m-am decis să văd ce și cum e cu chimia. Fiind și sub farmecul profesoarei de chimie de la Generală 18, doamna Crisnic, având și puțin noroc, în clasa a VIII-a m-am calificat la Olimpiada Națională la
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
această căutare a tunelurilor timișorene. Cel mai mult vorbesc, ca de obicei, cei ce nu știu nimic. „Există, dom’le! ” - te asigură un X sau Y. Afli astfel că, pe lângă subteranele orașului - a căror prezență este, se pare, subînțeleasă - palmaresul bănățean în domeniu mai cuprinde tuneluri ce fac legătura între Timișoara și Arad sau ne unesc orașul de alte localități din județ. Și chiar dacă, mărturisindu-ți spășit ignoranța, îți exprimi nedumerirea cu privire la chestiuni de ordin tehnic - cum ar fi posibilitatea executării
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
Pagină realizată de LIzA KRATOCHWILL Ioan Odrobot, legenda vie a folclorului bănățean Maestrul a împlinit 80 de ani de viață și 50 de ani de activitate artistică și pedagogică, fiind distins cu Diploma de Excelență de Centrul de Cultură și Artă Deși octogenar, „Vanu“ Odrobot și-ar dori să mai dăscălească și
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
cu tendințe muzicale dintre cele mai diverse, uneori mai degrabă sonore decât muzicale, pasiunea pentru folclorul autentic există încă, din fericire, la o reprezentativă parte a populației. Și, cum „omul sfințește locul“, una dintre figurile locale emblematice care definește folclorul bănățean din ultima jumătate de secol este nimeni altul decât Ioan Odrobot, zis Vanu sau „taica“ Odrobot, cum îl numesc cunoscuții apropiați. El a contribuit la îmbogățirea zestrei culturale a Banatului, grație interesului de a descoperi texte, în satul uitat de
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
în satul uitat de lume, pe care să le transmită apoi prin intermediul corzilor și al baghetei dirijorale în veritabile doine. Setea de autentic a fost și este o caracteristică forte a maestrului. De curând, marea familie a soliștilor și rapsozilor bănățeni a avut onoarea de a-l felicita pe Vanu Odrobot, cu ocazia împlinirii a 80 de ani. Octogenarul artist, legendă vie a folclorului românesc, dar mai ales bănățean, nu se dezminte și nu-și dorește decât să descopere noi talente
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
caracteristică forte a maestrului. De curând, marea familie a soliștilor și rapsozilor bănățeni a avut onoarea de a-l felicita pe Vanu Odrobot, cu ocazia împlinirii a 80 de ani. Octogenarul artist, legendă vie a folclorului românesc, dar mai ales bănățean, nu se dezminte și nu-și dorește decât să descopere noi talente. „Virusul“ i-a intrat în sânge, căci spiritu-i nu ține cont de numărul anilor. A fost odată o vioară... și încă una În viața reputatului om de muzică
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
pentru că apreciam aceeași cultură, prețuiam aceleași valori. El nu se trăgea din Banat, dar aprecia muzica de aici, îi plă-cea mult zona noastră. Și el a contribuit la dezvoltarea mea artistică. Am preferat, dintotdeauna, interpreții și instrumentiștii adevărați, mai ales bănățeni. Dragostea aceasta a fost completată, mai târziu, de pasiunea pentru meseria de dascăl“, spune Vanu Odrobot. El a predat bagheta dirijorală a orchestrei, în anul 1976, saxofonistului Ionel Bogdan, care conduce și în prezent destinele acesteia. Folclorul se simte și
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
tinere. Ceea ce se ascută acum... manele... nu e muzică! Sunt mulți soliști vocali și instrumentali care nu sunt așa cum ar trebui. Nu au ce căuta pe scenă. Nu pot să ascult așa ceva, nu suport! E în afară de muzica tradițională populară. Muzica bănățeană e specifică prin muzicalitatea ei, cu multe influențe. Doina e specifică Banatului, de aceea nu poate fi interpretată de oricine“. Vis pe jumătate împlinit „Dacă ar fi să mă întorc în trecut, tot muzică populară aș alege. Nu m-aș
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
populară aș alege. Nu m-aș despărți de Luță Ioviță și de cei doi: verișorul primar violonist, Moise Mustață, dirijor, și Ionel Budișteanu, dirijor. Le sunt recunoscător, în special verișorului primar de la care am învățat doine necunoscute de ceilalți folcloriști bănățeni. Însă, am avut un vis, de mic. Să fiu violonist... într-o orchestră simfonică. Dar am părăsit gândul muzicii clasice când m-am îndrăgostit de folclor“, mărturisește taica Odrobot, cu o privire definită de albastrul oțelit al ochilor și sclipirea
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
se bucură de aduceri-aminte ilustrate în albumul intitulat sugestiv „O viață pentru oameni“, editat de Orchestra de Muzică Populară 1 Mai a Regiei Autonome de Transport Timișoara special pentru cel care, cu siguranță, ocupă un onorific loc în topul folcloriștilor bănățeni pre și postdecembriști. Lucrarea cuprinde documente și poze imortalizate de-a lungul timpului, între anii 1960-2003, și are o inestimabilă valoare sentimentală, fiind în timp o părticică din tezaurul folcloric bănățean. Taica Odrobot e o legendă vie care visează la
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
cu siguranță, ocupă un onorific loc în topul folcloriștilor bănățeni pre și postdecembriști. Lucrarea cuprinde documente și poze imortalizate de-a lungul timpului, între anii 1960-2003, și are o inestimabilă valoare sentimentală, fiind în timp o părticică din tezaurul folcloric bănățean. Taica Odrobot e o legendă vie care visează la... o bătrânețe lipsită de grija zilei de mâine, iar fiica mezină îi înseninează viața. Vanu Odrobot e un om bogat și pentru că are trei copii: fiica Mirela (53 de ani) de la
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Odrobot, orchestra R.A.T.T. a avut parte, de-a lungul anilor, de sprijinul angajaților Regiei Autonome de Transport Timișoara. Orchestra a avut în componență mari vioriști, suflători, acordeoniști, contrabasiști, violonceliști, contrași, țambaliști. A lansat, de asemenea, soliști de prestigiu ai muzicii bănățene ca: Ana Pacatiuș, Tiberiu Ceia, Sonia Vlaicovici Butaș, Dumitru Constantin, Dumitru Chepețan, Ilie Martinescu, Ion Cristoreanu, Antoaneta Mandan, Vioara Iost, Rodica Dima, Ileana Chinezoni, Vetuța Merticaru, Livia Ilcău, Aurelia Magnici, Mina Baniaș, Eugenia Curelaru, Margareta Bencec, Maria Petchescu, Ioana Cristea
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
la spectacole cu: Mariana Drăghicescu, Ana Munteanu, Petrică Moise, Pera Todorovici, Geta Toc, Vasile Conea, George Adam, Nelu Blidariu, Elena Moldovan, Desanca Lalici, Aurelia Roșu Popa, Florica Bradu, Benone Sinulescu etc. Prezentările de spectacol, momentele vesele și poeziile în grai bănățean au fost asigurate de Elena Moldovan, profesorul Marius Munteanu, Ionel Iacob Bencei, Cornel Lupu, Vasile Popa și Vasile Bucur. Diplomă de excelență Cei apropiați, prietenii au propus Comisiei Cultură din cadrul Consiliului Județean să i se acorde Diploma de Excelență, cu
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Lupu, Vasile Popa și Vasile Bucur. Diplomă de excelență Cei apropiați, prietenii au propus Comisiei Cultură din cadrul Consiliului Județean să i se acorde Diploma de Excelență, cu ocazia împlinirii a cinci decenii de viață dedicată culegerii, conservării și valorificării folclorului bănățean și, de bunăseamă, pentru meritul de a fi cel mai longeviv artist bănățean. Faptul s-a împlinit în ziua de 28 octombrie 2004, chiar de ziua domniei sale, reprezentând un cadou binemeritat înmânat de Ciprian Cipu, directorul Centrului de Cultură și
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
propus Comisiei Cultură din cadrul Consiliului Județean să i se acorde Diploma de Excelență, cu ocazia împlinirii a cinci decenii de viață dedicată culegerii, conservării și valorificării folclorului bănățean și, de bunăseamă, pentru meritul de a fi cel mai longeviv artist bănățean. Faptul s-a împlinit în ziua de 28 octombrie 2004, chiar de ziua domniei sale, reprezentând un cadou binemeritat înmânat de Ciprian Cipu, directorul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș. „Cuvintele sunt prea mici pentru a reda sentimentul trăit
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
celor nouă artiști de elită care vor primi, în data de 8 decembrie a.c., premiul Pro Cultura Timisiensis, ediția 2004, din partea Consiliului Județean Timiș. Portret de/pentru artist „Vanu Odrobot este un mare intelectual și fiu de artă al plaiurilor bănățene, un conferențiar care și-a dedicat toată viața pentru a descoperi și cerceta folclorul din aceste părți, precum și pentru formarea și creșterea tinerilor în domeniul artei muzicale. E demn de respectat și lăudat nu numai pentru diplomele și meritele obținute
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
din anii '60, cred că din 1962. El era un tânăr spre consacrare, eu, un tânăr în formare. El era instrumentist, eu dansator, mai apoi coregraf de dansuri populare. Eram bucuroși că participăm la spectacole alături de monștri sacri ai folclorului bănățean. Vanu Odrobot a fost și profesorul surorii și nevestei mele la instrumente. Amândouă au cuvinte de laudă despre pedagogul Odrobot, ca mulți alți foști elevi și studenți. Pentru că a lăsat mulți discipoli (în primul rând, pe actualul conf. dr. Ovidiu
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
și studenți. Pentru că a lăsat mulți discipoli (în primul rând, pe actualul conf. dr. Ovidiu Papană, pe care l-a «crescut» și l-a lăsat la Catedra de Folclor), pentru că e o personalitate marcantă, pentru că se confundă cu însăși muzica bănățeană și, nu în ultimul rând, pentru că a fost director și salariat al acestei instituții i-am acordat, simbolic, distincția de Excelență pentru întreaga carieră“, mărturisește Ciprian Cipu, director C.C.A. Timiș.
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
viață. Aceasta este una din consecințele afișate de „Codul Celebrului animal“, publicat în penultima pagină a unei reviste literare ce multora li s-ar putea părea... de scandal. „Ca și cum“ - revista literară supravegheată de Celebrul animal - este un proiect cu rădăcini bănățene al unui grup de scriitori reuniți sub „fălcile“ devoratoare de literatură ale Celebrului animal: lazurca leac măduța neamțu postăveanu (casicum@xnet. ro). Semnează poezie și proză Ana Blandiana, Laurențiu Orășanu, Jean Lorin Sterian ș.a. Din categoria știrilor face parte lansarea
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]