KorAP: Find »[drukola/base=bărăgan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...40 >

976 matches

Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561

au scris despre valea Dunării se numără Grigore Antipa 1 și V. Morfei 2. Tot dintre primii geografi care au cercetat regiunea se remarcă Emmanuel de Martonne 3, care face în 1902, în lucrarea sa La Valachie, prima caracterizare a Bărăganului ca regiune naturală. O importanță deosebită au și studiile geografilor români: Die rumänische Steppe 4 (1904) a lui Simion Mehedinți; O fază în popularea Țărilor Românești (1912), urmată de lucrarea de sinteză Câmpia Română (1915), aparțin lui George Vâlsan 5

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
lucrarea de sinteză Câmpia Română (1915), aparțin lui George Vâlsan 5. Lucrările axate pe analiza fizică a regiunii se continuă cu cele ale lui Petre Coteț (1976) și Grigore Posea (1989), ultimul oprindu-se asupra estului Câmpiei Române, respectiv Câmpia Bărăganului. Alte studii care au în vedere geografia fizică a Bărăganului sunt semnate de Ion Banu (1964), Vintilă Mihăilescu, (1971) - Bărăganul, regiune geografică sau Octavia Bogdan 7 (1980), care face analiza climatică a regiunii. În ceea ce privește studiile de geografie a populației și

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
5. Lucrările axate pe analiza fizică a regiunii se continuă cu cele ale lui Petre Coteț (1976) și Grigore Posea (1989), ultimul oprindu-se asupra estului Câmpiei Române, respectiv Câmpia Bărăganului. Alte studii care au în vedere geografia fizică a Bărăganului sunt semnate de Ion Banu (1964), Vintilă Mihăilescu, (1971) - Bărăganul, regiune geografică sau Octavia Bogdan 7 (1980), care face analiza climatică a regiunii. În ceea ce privește studiile de geografie a populației și geografie urbană, șirul acestora începe cu cele ale profesorului Vintilă

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
că poporul român s-a format „în regiunile de dealuri și munți ale Daciei”. Dintre lucrările cu profil monografic, le amintim pe cele apărute sub semnătura lui Constantin Tudor, care în 1978 a publicat lucrarea Fetești, străveche localitate în Câmpia Bărăganului, urmată în 2003 de o primă monografie a orașului realizată de Dumitru Dubău 8. Pacurgerea bibliografiei consacrate orașului Fetești demonstrează că regiunea este însă puțin cercetată, o absență notabilă fiind cea a studiilor vizând: populația și modul de viață al

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
că regiunea este însă puțin cercetată, o absență notabilă fiind cea a studiilor vizând: populația și modul de viață al acesteia, amenajarea teritoriului, poluarea aerului, valorificarea rațională și dezvoltarea durabilă a mediului. Totodată, valea Dunării, veche axă de populare a Bărăganului, ascunde încă mărturii arheologice valoroase care pot ajuta la refacerea trecutului istoric al zonei. Originea oiconimului „Fetești” Originea oiconimului Fetești se pierde în negura vremurilor; legenda spune că tot mai mulți ciobani poposeau în zonă pentru a-și căuta o

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
al zonei. Originea oiconimului „Fetești” Originea oiconimului Fetești se pierde în negura vremurilor; legenda spune că tot mai mulți ciobani poposeau în zonă pentru a-și căuta o nevastă: „Se zice (...) că prin acele vechi timpuri, ciobanii împrăștiați prin Câmpia Bărăganului veneau în acest sat să-și caute fete pentru însurătoare”. Mai târziu, apelativul inițial - derivat dintr-o poreclă cu conținut pornografic - s-a schimbat cu cel de Fotești, devenit la rândul său Fetești. Lingviștii sunt de părere că mecanismul de

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
cu reședința la Călărași. În 1865, orașul devine reședința plasei cu același nume, funcție pe care o va păstra până în 1952, când în conformitate cu noua organizare teritorială a României plasele sunt desființate și înlocuite cu raioane. Evoluția numărului de locuitori Câmpia Bărăganului a fost populată din cele mai vechi timpuri, fără însă ca densitatea medie a populației să înregistreze valori apropiate de cele atinse în celelalte zone ale Câmpiei Române. Cu totul alta era situația la contactul acesteia cu valea Dunării, unde

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
românești dintr-o parte în alta a Dunărei, peste Balta Ialomiței”, Buletinul Societății Române Regale de Geografie, XLVI, București. Unul dintre primele studii de geomorfologie realizate în România aparțin geografului francez Emm. de Martonne. Acesta se oprește și asupra Câmpiei Bărăganului în lucrarea sa La Valachie, Essai de monographie géographique, Paris: Editura Armand Colin, 1902. Publicat la Leipzig, 1904; în 1900, Simion Mehedinți înființează prima catedră de geografie la Universitatea din București și își începe activitatea de cercetare. Deși Gh. Murgoci

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Murgoci și Al. Dimitrescu-Aldem pun bazele studiului reliefului Câmpiei Române, totuși cel care a rămas în istoriografie, ca cercetător de bază al acestei unități, este George Vâlsan. La Simpozionul de geografia câmpiilor (3-6 august 1970) Vintilă Mihăilescu prezintă studiul său Bărăganul, regiune geografică, publicat anul următor la Tipografia Universității Timișoara. Cel mai amplu studiu climatic al regiunii analizate este reprezentat de Potențialul climatic al Bărăganului, lucrarea Octaviei Bogdan, publicată la Editura Academiei, București, 1980. La cererea Primăriei Fetești, profesorul de geografie

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
este George Vâlsan. La Simpozionul de geografia câmpiilor (3-6 august 1970) Vintilă Mihăilescu prezintă studiul său Bărăganul, regiune geografică, publicat anul următor la Tipografia Universității Timișoara. Cel mai amplu studiu climatic al regiunii analizate este reprezentat de Potențialul climatic al Bărăganului, lucrarea Octaviei Bogdan, publicată la Editura Academiei, București, 1980. La cererea Primăriei Fetești, profesorul de geografie Dumitru Dubău - cadru didactic la Liceul teoretic din localitate - scrie Monografia orașului Fetești, o lucrare menită să facă cunoscută istoria și cadrul geografic în

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
are mai multe filiale, atât în Fetești, cât mai ales în satele vecine: Stelnica, Bordușani, Jegălia, Țăndărei, Cegani, numărând circa 300 de membri care beneficiază începând cu 1999 de o biserică ce funcționează în cartierul Coloniști. Bibliografie Banu, A.C. (1964). Bărăganul. București: Editura Științifică. Buletin Trimestrial, nr. 4/2001, Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Ialomița. Colescu, L. (1905). Recensământul general al populației României, București. Conea, I. (1956). Din geografia istorică a Bălților Ialomiței și Brăilei, Probleme de Geografie

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Buletinul Societății Române Regale de Geografie, XVI, București. Nestor, I. (1964). Les données archéologiques et le problème de la formation du peuple roumain, Revista română de istorie, 3. Pop Marțian, D. ( ) Annalele Statistice și economice (1860-1962), București. Posea, G. (1989). Câmpia Bărăganului, Terra, XXI (XXII), 1, București. Provianu, I. (1897). Dicționar geografic al județului Ialomița. București: Tipografia și legătoria de cărți „Viitorul” Elie Anghelescu. Simionescu, Ion (1937). Țara noastră. București: Fundația pentru literatură și artă, 105. Someșan, L. (1940). Harta regiunilor pastorale

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Simionescu, Ion (1937). Țara noastră. București: Fundația pentru literatură și artă, 105. Someșan, L. (1940). Harta regiunilor pastorale și drumurile oilor. În Simionescu, I. Țara noastră. București: Fundația pentru literatură și artă. Tudor, C. (1978). Fetești, străveche localitate în Câmpia Bărăganului. Slobozia. Tufescu, V. (1937). Odăile. O fază recentă de populare a ținuturilor stepice de la răsărit de Carpați. Brașov: Tipografia Astra. Vâlsan, G. (1912). O fază în popularea Țărilor Românești, Buletinul Societății Române Regale de Geografie, XXXIII, București. ***, Istoria României, vol

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370

Felix, capabil însă de a o înțelege mai adânc și de a-i reda cândva libertatea. Nu numai caracterologia, dar și modul de a descrie interioarele, arhitectura, străzile Bucureștiului dinaintea primului război mondial sunt de factură balzaciană. Doar în descrierea Bărăganului, pe care-l evocase și într-o poezie (Herodot), scrierea amintește de un Odobescu sau Duiliu Zamfirescu. Prin toate calitățile, prin tema și structura lui, prin modul de tratare a personajelor, Enigma Otiliei rămâne cap de serie în romanul românesc

CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

în condițiile deportării. Folosind aceeași abordare, antropologul român Smaranda Vultur a publicat un număr important de lucrări ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați în Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de mărturii înregistrate de Smaranda Vultur, Germanii din Banat și Istorie trăită, istorie povestită: deportarea în Bărăgan, 1951-1956, abundă de povești marcante despre suferința umană și servesc drept surse fundamentale și inestimabile în construirea istoriei

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Morminte vii, p. 146. Printre legionari a circulat și varianta morții lui C. Stoicănescu `n urma dobor`rii avionului cu care se `ndrepta spre Germania (Petre Baicu, Alexandru Salcă, op.cit., p. 113). Achile Sarry, „De la `ntinderile `nghețate ale Siberiei `n Bărăganul «gulag»-ului românesc”, România liberă, nr. 732, 29-30 august 1992, p. 5; Atanasie Berzescu, „Martiriul profesorului de teologie Ion V. Georgescu”, Altarul Banatului, nr. 10-12, octombrie-decembrie 1992, pp. 154-157; Mircea Păcurariu, Dicționarul teologilor români, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950

chiar și atunci când totul i se pare pierdut: "într-o bună zi am să dispar/ din raza ochilor voștri/ prin firele de iarbă/.../ voi pieri ca bursa română de mărfuri/ torturată de nemiloase crize asiatice/ mă voi stinge ca iepurii bărăganului/ obligați să sară prin pădurile europei/ mă voi prăbuși ca mercurul termometrelor/ sub rafalele agentului termic// într-o bună zi mă veți uita/ ca pe un ordin de front/ dintr-o bătălie pierdută" (într-o bună zi) Ironia poetului este

CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu (2000) [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
Corola-journal/Journalistic/17631_a_18956

Constantin Țoiu Kensington Park - Queen's Gate - seară cu smee, cîini și rate, multe rate în parcurile londoneze și care sînt altfel decît cele pe care le știam din iazurile din bărăgan sau din lacurile bucureștene. Dacă un animal sau o pasare imită locul în care viețuiesc, acestea sînt ratele englezești estetice și pe care turiștii le răsfăța. Umanizate. Și măcăitul lor, rar, sună altfel. Cîte firimituri nu am presărat peste ele

Seara cu smee... by Constantin Țoiu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17631_a_18956]
Corola-website/Law/142865_a_144194

SUPERIOARE ADJUDEANU GABRIELA Brăila, Str. Hipodrom 2 bl. N2 ap. 75 ANTONESCU GABRIELA LILIANA Brăila, Str. Călărași 61 bl. A et 4 ap. 10 țel. 668780 AVRAMESCU MIRCEA Brăila, Str. M. Bravu 269 țel. 619802 BINZAR MIHAELA IULIA Brăila, Str. Bărăganului bl. E ap. 7 țel. 687358 BOBI ANIȘOARA ALINĂ Brăila, str. Mioriței 6 BL. 17. sc. 2 ap. 49 țel. 095526110 BONTAS CRISTINA AURORA Brăila, Str. Humulești 1 bl. D. 1 sc. B ap. 24 țel. 627485 BONTAS MIRELA ANGELA

HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142865_a_144194]
ANA (n. 1952) Călărași, Str. 1 Decembrie 1918 nr. 12 bl. A17, ap. 11 țel. 315179 093608706 1420 FLOREA IONEL (n. 1951) Călărași, Str. Crișana bl. PM4, sc. B2, ap. 6 țel. 322211 1425 GHEORGHE TUDOR (n. 1953) Călărași, Str. Bărăganului bl. K 10, sc. 3, ap. 14 țel. 325346 092742950 1428 IORDACHE FLORIAN (n. 1952) Călărași, Str. Știrbei Vodă nr. 6, bl. M2, sc. A, ap. 9 țel. 321188 1456 POPTEAN LIVIA (n. 1942) Oltenița, Str. Argeșului nr. 52, bl.

HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142865_a_144194]
CHIRLOMEZ AURICA (n. 1949) Oltenița, str. Mihai Bravu nr. 99 țel. 515523 14353 CHIRU CORNELIA (n. 1951) �� Călărași, Str. Gh. Lazăr nr. 1, bl. B 14, et. 2, ap. 5 țel. 313113 093342378 3334 CINCIULESCU FLOAREA (n. 1958) Călărași, Str. Bărăganului bl. L32, sc. 1, ap. 28 țel. 328255 18003 CIRLIG A. ZAMFIRA (n. 1965) Loc. Radovanu țel. 092121076 3335 CIRLOGEA ELENĂ (n. 1938) Călărași, Str. Cuza Vodă bl. N 20, sc. 3, ap. 46 țel. 332044 14361 COMSA ION (n.

HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142865_a_144194]
VALERIAN VIOREL (E. C) 0048 SC ROMEXPERT SRL Oltenița, Bd. Tineretului nr. 68-70 bl. 136 sc. A ap. 3 țel. 513443 fax: 513443 Tutori de stagiu CHIRTU CAMELIA (E. C) ÎI. PERSOANE FIZICE 1425 GHEORGHE TUDOR (E. C) Călărași, Str. Bărăganului bl. K 10, sc. 3, ap. 14 țel. 325346 13093 ENCIU AURELIA (E. C) Oltenița, Str. Tineretului nr. 30 512256 11028 RADU A. GHEORGHE (E. C) Călărași, Str. Prel. București, bl. N 1, sc. 1, ap. 32 țel. 311726 14443

HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142865_a_144194]
5 țel. 093343778 093343778 4445 BĂLAN NICULAE (n. 1956) Str. Borșa nr. 15 bl. 8D, sc. 1, et. 2, ap. 8 sector 1 țel. 2600340 16009 BĂLĂNESCU LIDIA VIOLETA (n. 1954) Str. Austrului nr. 20 sector 2 țel. 6422034 4995 BĂRĂGAN ELVIRA (n. 1954) Bd. Iuliu Maniu nr. 52-54 bl. 4, parter, sc. B, ap. 43 sector 6 țel. 094528612 17897 BARBU A. CECILIA (n. 1965) Str. N. Păscu nr. 7, bl. 7a, sc. e, et. 1, ap. 126, sector 3

HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142865_a_144194]
Tutori de stagiu VIOREL BITU (E.C) HORLACI CAMELIA (E. C) CLUCERESCU CARMEN (E. C) 0139 SC AUDIT FRANCO ROUMAIN SRL Bd. Iuliu Maniu nr. 52-54, bl. 4, ap. 43, parter, sector 6 țel. 3236795 fax: 3236795 Tutori de stagiu BĂRĂGAN ELVIRA (E.C) 0141 SC CONTABIL PROFESSIONAL SERVICE SRL Str. Calea Vitan nr. 104, bl. V42A, parter, ap. 102, sector 3 țel. 3214082 Tutori de stagiu RANNO VICENZO (E.C) 0144 SC DELOITTE TOUCHE ROMÂNIA SRL Str. Splaiul Unirii nr.

HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142865_a_144194]
Corola-website/Law/152847_a_154176

Vistea de Jos 34. Hoghiz │70. Voila 35. Holbav │71. Voivodeni 36. Homorod │72. Vulcan JUDEȚUL BRĂILA cu reședința în municipiul BRĂILA A. ORAȘE: ───────── I. BRĂILA (municipiu) B. COMUNE: ────────── 1. Baldovinesti │36. Mihail Kogălniceanu 2. Batogu │37. Mircea Vodă 3. Bărăganul │38. Movila Miresii 4. Bertestii de Jos │39. Pitulați 5. Bordei Verde │40. Plopu 6. Cazasu │41. Racoviță 7. Chiscani │42. Rimnicelu 8. Ciocile │43. Romanu 9. Ciresu │44. Roșiori 10. Ciineni-Băi │45. Sălcia 11. Colțea │46. Salcia-Tudor 12. Corbu

LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex (1968) [Corola-website/Law/152847_a_154176]