KorAP: Find »[drukola/base=bătaie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...642 >

16,035 matches

Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938

Constantin Țoiu Nu cu dispreț își deschide astfel capitolul, în Istoria sa, G. Călinescu, ci cu o lucida apreciere, având totdeauna bătaie lungă. Criticul îl citează pe impenitentul italienist din Roșiorii de Vede: "Și bella, grațioasa, ca astra tremurânda / ... era Ella de blândă" etc. etc. Criticul notează numaidecât: "...Un poet ridicul prin neologismele sale, ale cărui poezii merită a fi citite prin

Poeti minori by Constantin Țoiu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935

Pavel Șușară Oricît de mult ar mai încerca astăzi firile nostalgice și sensibilitățile pastorale să păstreze artă și artistul în spații aseptice și în universuri prin care circulă doar acei curenți de aer care se nasc din bătaia de aripă a îngerilor, lumea se mișcă incredibil de repede, iar formele simbolice și comportamentul artistic se primenesc odată cu ea. Artistul, indiferent de limbajul în care s-a specializat - în măsura în care aceasta specializare mai exista -, se afirma printr-o gesticulație multiplă

Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară (1999) [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
Corola-journal/Journalistic/17619_a_18944

Nicolae Manolescu După cum remarcă mai demult E. Lovinescu, deseori la noi polemică se confundă cu pamfletul, dezacordul an idei, argumentat și calm, cu vehemență verbală, care pune la bătaie ăntreg vocabularul limbii române. Și polemică, si pamfletul fac parte din arsenalul literaților și ăntre ele nu poate fi, din acest punct de vedere, o discriminare. Chestiune de talent, si ăntr-un caz, si an altul: există pamfletari deopotrivă de redutabili

Controverse si ecouri by Nicolae Manolescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17619_a_18944]
Corola-journal/Journalistic/247_a_537

Dragoș Bondoc-Ionescu Cuvinte cheie: atleții săritori în lungime, comportamentul psihomotric, grafic al frecvenței cardiace, alergare uniform accelerată, momentul exploziv al bătăii. Rezumat Starea de prestart și de concurs în proba de lungime este marcată de concentrarea atenției, care se înscrie în plan atitudinal al deprinderilor și obișnuințelor de a concura, de a se adapta oricăror condiții de participare, într-un cuvânt

TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
tabelul 3.5, care prezintă înregistrările frecvenței contracției cardiace și corespondența lor în performanță. Analizând rezultatele înregistrărilor grafice din tabel constatăm urmatoarele. Tudor Bogdan înregistrează valori în frecvența contracțiilor cardiace de 150/s pe parcursul elanului până la 203-204 în momentul exploziv, bătaie, zbor, aterizare; la sărituri de 8,10 m, 8,06 m și 8,08 m, cu o curbă uniform ascendentă a graficului, ceea ce denotă o alergare uniform accelerată până în momentul exploziv al bătăii datorită unui echilibru psihic și stăpânirii tehnicii

TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
pe parcursul elanului până la 203-204 în momentul exploziv, bătaie, zbor, aterizare; la sărituri de 8,10 m, 8,06 m și 8,08 m, cu o curbă uniform ascendentă a graficului, ceea ce denotă o alergare uniform accelerată până în momentul exploziv al bătăii datorită unui echilibru psihic și stăpânirii tehnicii elanului ca rezultat al unei bune antrenări a acestei faze de săritură; Bogdan Țăruș înregistrează valori de 140/s pe parcursul elanului și 206-208/s în momentul exploziv, corespunzător performanței de 8,17 m

TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
206-208/s în momentul exploziv, corespunzător performanței de 8,17 m și 8,18 m; curba grafică se explică prin echilibrul psihic și buna stăpânire a tehnicii de concurs, ea fiind uniform ascendentă, corespunzând unui efort uniform accelerat până în momentul bătăii și săriturii propriu-zise, ceea ce denotă o acumulare a experienței de concurs; Săritorii din grupa de control înregistrează curbe grafice cu valori inconstante pe parcursul săriturii. M.R. înregistrează valori de 167/s până la 194/s în momentul săriturii de 7,07 m

TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
s elan și 201/s în momentul exploziv și o săritură de 7,36 m, cu aceleași valori, dar se pare că tehnica pe parcursul săriturii nu a fost stabilă. Din studiul înregistrărilor constatăm că stăpânește bine tehnica elanului și a bătăii. P.G. înregistrează 167/s pe elan, dar înainte de bătaie, ceea ce înseamnă o intrare bruscă în viteză, momentul exploziv înregistrând 198/s la o săritură de 7,34 m și 170/s până la 194/s corespunzând unui rezultat de 7,25

TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
o săritură de 7,36 m, cu aceleași valori, dar se pare că tehnica pe parcursul săriturii nu a fost stabilă. Din studiul înregistrărilor constatăm că stăpânește bine tehnica elanului și a bătăii. P.G. înregistrează 167/s pe elan, dar înainte de bătaie, ceea ce înseamnă o intrare bruscă în viteză, momentul exploziv înregistrând 198/s la o săritură de 7,34 m și 170/s până la 194/s corespunzând unui rezultat de 7,25 m, curba înregistrând o ezitare înainte de bătaie, deci greșeală

TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
dar înainte de bătaie, ceea ce înseamnă o intrare bruscă în viteză, momentul exploziv înregistrând 198/s la o săritură de 7,34 m și 170/s până la 194/s corespunzând unui rezultat de 7,25 m, curba înregistrând o ezitare înainte de bătaie, deci greșeală tehnică. Graficul lui Pungă Ionuț manifestă o curbă uniform ascendentă dar cu valori mai mici, circa 148/s până la 194/s, ceea ce denotă că nu abordează hotărât elanul și săritura, fapt oglindit într-un rezultat mai slab de

TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
Corola-journal/Journalistic/247_a_553

min) s a detectat fibrilație arterială. Se constată: valori mai crescute ale tensiunii arteriale diastolice; tensiunea arterială medie / 24 ore = 128/80 mmHg (media pe durata zilei = 136/85 și pe durata nopții = 115/73 mmHg); frecvența cardiacă medie = 96 bătăi / minut (minima 60 bătăi / minut la ora 23:50 și maxima 139 bătăi / minut la ora 17:05). Rezultatele nu contraindică efectuarea programului de fitness. Discuții a) Ziua 1 Valorile inițiale ale parametrilor funcționali măsurați (tensiunea arterială și frecvența cardiacă

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
fibrilație arterială. Se constată: valori mai crescute ale tensiunii arteriale diastolice; tensiunea arterială medie / 24 ore = 128/80 mmHg (media pe durata zilei = 136/85 și pe durata nopții = 115/73 mmHg); frecvența cardiacă medie = 96 bătăi / minut (minima 60 bătăi / minut la ora 23:50 și maxima 139 bătăi / minut la ora 17:05). Rezultatele nu contraindică efectuarea programului de fitness. Discuții a) Ziua 1 Valorile inițiale ale parametrilor funcționali măsurați (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) s-au încadrat în

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
arteriale diastolice; tensiunea arterială medie / 24 ore = 128/80 mmHg (media pe durata zilei = 136/85 și pe durata nopții = 115/73 mmHg); frecvența cardiacă medie = 96 bătăi / minut (minima 60 bătăi / minut la ora 23:50 și maxima 139 bătăi / minut la ora 17:05). Rezultatele nu contraindică efectuarea programului de fitness. Discuții a) Ziua 1 Valorile inițiale ale parametrilor funcționali măsurați (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) s-au încadrat în limitele normalului, exceptând frecvența cardiacă de repaus (96 bătăi

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
bătăi / minut la ora 17:05). Rezultatele nu contraindică efectuarea programului de fitness. Discuții a) Ziua 1 Valorile inițiale ale parametrilor funcționali măsurați (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) s-au încadrat în limitele normalului, exceptând frecvența cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi/minut. Dacă TAS este

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi/minut. Dacă TAS este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu dificultate, rezistența vasculară periferică rămânând crescută. Frecvența cardiacă (FC) de 108 bătăi/minut se încadrează în limitele

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
înregistrează o creștere cu 12 bătăi/minut. Dacă TAS este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu dificultate, rezistența vasculară periferică rămânând crescută. Frecvența cardiacă (FC) de 108 bătăi/minut se încadrează în limitele normalului după efortul prestat. Determinările ulterioare, realizate în minutele 3, 5, 9, 14 evidențiază o revenire foarte bună a parametrilor urmăriți. Astfel, TAS înregistrează o medie de 135,75 mmHg. Tensiunea arterială diastolică scade ușor

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
de repetări, după aceea TAS a început să scadă. Tensiunea arterială diastolică variază în limite normale pentru intensitatea efortului prestat. Tensiunea arterială are o medie de 158/81,6 mmHg. Frecvența cardiacă crește în interiorul setul II progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului brațe-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este de 155,66/86,83 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă are o medie de 117,66 bătăi/minut. Se observă o creștere

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
TAS a început să scadă. Tensiunea arterială diastolică variază în limite normale pentru intensitatea efortului prestat. Tensiunea arterială are o medie de 158/81,6 mmHg. Frecvența cardiacă crește în interiorul setul II progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului brațe-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este de 155,66/86,83 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă are o medie de 117,66 bătăi/minut. Se observă o creștere normală a valorilor, în

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
II progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului brațe-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este de 155,66/86,83 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă are o medie de 117,66 bătăi/minut. Se observă o creștere normală a valorilor, în concordanță cu efortul prestat. Adaptarea subiectului este bună. După setul III, se înregistrează o TA de 165/86 mmHg, ceea ce evidențiază că subiectul este adaptat efortului. Frecvența cardiacă este de 134

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
minut. Se observă o creștere normală a valorilor, în concordanță cu efortul prestat. Adaptarea subiectului este bună. După setul III, se înregistrează o TA de 165/86 mmHg, ceea ce evidențiază că subiectul este adaptat efortului. Frecvența cardiacă este de 134 bătăi/minut egală cu cea de la sfârșitul setului II. La sfârșitul setului IV se înregistrează o TA de 159/77 mmHg și o FC de 129 bătăi/minut. Se confirmă astfel, că efortul prestat este tolerat, subiectul demonstrând o adaptare foarte

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
86 mmHg, ceea ce evidențiază că subiectul este adaptat efortului. Frecvența cardiacă este de 134 bătăi/minut egală cu cea de la sfârșitul setului II. La sfârșitul setului IV se înregistrează o TA de 159/77 mmHg și o FC de 129 bătăi/minut. Se confirmă astfel, că efortul prestat este tolerat, subiectul demonstrând o adaptare foarte bună. Efortul a fost realizat într-o stare stabilă aparentă (ergostază). c) Ziua 3 Valorile inițiale ale TA au fost de 134/84 mmHg și ale

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
astfel, că efortul prestat este tolerat, subiectul demonstrând o adaptare foarte bună. Efortul a fost realizat într-o stare stabilă aparentă (ergostază). c) Ziua 3 Valorile inițiale ale TA au fost de 134/84 mmHg și ale FC de 97 bătăi/minut. S-a lucrat pe fond de oboseală acumulată în urma efortului prestat în zilele precedente. Se constată, imediat după efort, o TA de 159/77 mmHg și o frecvență cardiacă de 129 bătăi/minut, valori absolut normale pentru efortul prestat

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
84 mmHg și ale FC de 97 bătăi/minut. S-a lucrat pe fond de oboseală acumulată în urma efortului prestat în zilele precedente. Se constată, imediat după efort, o TA de 159/77 mmHg și o frecvență cardiacă de 129 bătăi/minut, valori absolut normale pentru efortul prestat. Valorile parametrilor funcționali în perioada de revenire (minutele 3, 5, 9 și 14) sunt foarte bune, atât pentru TA (129/77 - 138/79), cât și pentru FC (116 - 121 bătăi/minut). Media TA

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
cardiacă de 129 bătăi/minut, valori absolut normale pentru efortul prestat. Valorile parametrilor funcționali în perioada de revenire (minutele 3, 5, 9 și 14) sunt foarte bune, atât pentru TA (129/77 - 138/79), cât și pentru FC (116 - 121 bătăi/minut). Media TA în perioada de revenire a fost de 135/76,5 mmHg, iar FC de 119 bătăi/minut. Se observă o scădere a TAS și TAD în ziua a treia cu 2-3 unități, în schimb FC crește tot

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
3, 5, 9 și 14) sunt foarte bune, atât pentru TA (129/77 - 138/79), cât și pentru FC (116 - 121 bătăi/minut). Media TA în perioada de revenire a fost de 135/76,5 mmHg, iar FC de 119 bătăi/minut. Se observă o scădere a TAS și TAD în ziua a treia cu 2-3 unități, în schimb FC crește tot în ziua a treia, aspect explicabil prin fondul de oboseală acumulat. Rezultă adaptarea foarte bună a subiectului la efortul

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]