32,586 matches
-
Schimbă numai trenul. Poate nu e ea, ce ziceți? Cu o mină Încurcată civilul spuse: - Și totuși actele de identitate, buletinul vreau să zic, este al dumneaei. Altfel nu știam cine este și nici unde stă. - Da aveți dreptate, conchise bătrânul gârbovindu-se brusc. - Din nefericire nu vă putem chema la identificare. N-a mai rămas mare lucru. Numai dacă sunteți destul de curajos. - Desigur, desigur, murmură el ridicându-se În picioare. Desigur, desigur mai repetă Îndreptându-se spre baie. Cei doi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Treptele scârțâiau sub greutatea lui. Micul servitor ridicase cufărul și ne urma. Totul era calm în jur. Nu se auzea decât zgomotul potcoavelor unui cal care se îndepărta. Am deschis ușa. Apartamentul era curat, proaspăt zugrăvit. Lumina zăpezii pătrundea înăuntru. Bătrânul deschise ferestrele și se aplecă în afară. Râul de jos și o pală de vânt aduseră o undă de viață în încăpere. Am aprins lumânările, i-am arătat apartamentul: o anticameră, o cameră și un cabinet. Servitorul puse lada jos
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
par justificate, iar cînd țărăniștii amenință că, de vor ajunge la putere, le vor face și ei, dar în sens invers, Călinescu îi taxează cinic: "...Nu e dovedit că vor veni vreodată la guvern". Iuliu Maniu e ținta unui pamflet: bătrînul politician ar fi un supraviețuitor politic care a continuat, după Marea Unire, să plaseze capitala României la Budapesta. Este elogiat, în schimb, Petru Groza. Noua putere este slăvită cu aceeași energie cu care este batjocorită cea veche. Cu ocazia centenarului
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
mentale și foarte multă amabilitate personală, din elogii care jignesc și cruzimi care exaltă." "Cu dl. Ibrăileanu intrăm în domeniul mitologiei, al lui Neptun vegetînd printre alge pe fundul Mării Egee, al lui Barbarossa care doarme secular într-o peșteră, al Bătrînului din Munte văzut de Marco Polo, al duhurilor invizibile și totuși prezente, al numelor sonore și înfricoșătoare." Și părerile despre critică sînt din capul locului originale: "Critica astfel înțeleasă nu poate fi învinuită de impresionism în înțelesul rău ce se
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
nivelul judecăților. Totuși fondul judecăților nu se schimbă, doar, uneori expresia. în cronicile din anii ^30, Hortensia Papadat-Bengescu e văzută ca "un emul al lui d^Annunzio", preocupată nu de psihologie, ci de "surda înfiorare a cărnii", ceea ce face din Bătrînul o "dramă fiziologică". Societatea din Fecioarele despletite se situează la un nivel de educație superior celui sufletesc. Ca tot cronicarul, G. Călinescu are simpatii și idiosincrazii. Unele, foarte tranșante: " Poezia d-lui M. Codreanu prezintă trei note specifice: forma fixă
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
Povestea îi are în centru pe Richard Swersey (John Hawkes), un vînzător de pantofi (vă rog, nu gîndiți Al Bundy) divorțat și cu doi copii în semi-custodie și pe Christine, o tînără artistă aspirantă, între timp conducătoarea unui taxi pentru bătrîni. Ultimul rol e jucat de regizoare și de scenaristă - se află la debut în ultimele două ipostaze - Miranda July. Totuși, "eul" din titlu nu se referă la vreunul dintre ei, ci la unul dintre cei doi puștani ai vînzătorului. Filmul
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
afirmă filosoful român. În ce privește Europa, este cert faptul că procesul globalizării a slăbit importanța statului național, cedând locul "constelației postnaționale". Naționalismele, care de fapt i-au slăbit forța, trebuie înlocuite cu un "patriotism constituțional" fundamentat în tradițiile culturale comune ale bătrânului continent (monoteismul iudeo-creștin, raționalismul de sorginte greacă și republicanismul) și în formarea publică a voinței politice. "Organizarea autorităților legitimate democratic și dezvoltarea unei culturi politice centrate asupra cetățeanului rămân problemele urgente pe care Europa are a le rezolva" (p. 374
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
Poate însă că dacă regizorii mai vechilor generații nu ar fi tratat numai subiecte din cauza unei viziuni mai mult sau mai putin deformate de trecut, tinerii n-ar fi știut de ce să se ferească. Chiar dacă e o consolare aproape imposibilă, bătrînii care s-au crezut persecutați de oculta ar trebuie să fie mulțumiți că tinerii care au venit după ei s-au ferit de greșelile lor, cînd și-au făcut filmele.
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
prelungire a sa. încât e firesc să mă întreb, iarăși, nedumerit: cine este autorul? Cine este acest autor care a intenționat să scrie povestea unui cuplu de îndrăgostiți ce au o legătură secretă și neortodoxă și sunt urmăriți de un bătrân obsedat? Cine este autorul, dacă povestea îi scapă de sub control și se transformă în altceva, repetat peste voința sa? (...) Cine este așadar autorul? întrebare complicată, la care nu am priceperea să răspund: autorul - un eu difuz, cu mari probleme identitare
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
repede nu poate ajunge nicăieri. simplu că adevărul înveliș de lumină peste înveliș de lumină în interior mister întuneric învăluit de întuneric întindere nedeslușita totul este simplu... că adevărul sau totul e complicat precum căutarea lui nimeni nu e prea bătrân nimeni nu a venit prea târziu nimeni nu a venit prea devreme. rezultatul gândurilor tot ceea ce mi se-ntâmplă este rezultatul gândurilor mele durata vieții este calculată astfel încât să am timp să trec prin toate evenimentele ce-mi formează destinul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
am gândit să dau o raita pe-acolo și să încerc să înșir un eseu. strădincolo de femei e pustia fără culoare, ce-aș putea să vă zic. Poezii vino, îmi zice Dumnezeu privește, dincolo de mine nu mai este nimic. Bătrânul învârtea lut între degete și-l plămădea cu tainice seve iar timpul nu pregeta să pregete plăsmuind EVA și Eve din Eve. așa a trudit EL șasele zile. într-a șaptea s-a oprit spre a cugeta. între timp făcuse
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
situație: că gest suprem de înțelegere, a rămas prietena bună cu Netty și a continuat să aibă grijă față de tot ce mă privește... După câțiva ani petrecuți împreună, m’am căsătorit cu Netty și ne-am mutat în Florida, paradisul bătrânilor. Mutarea a fost înțeleaptă din punctul meu de vedere, treptat lăsându-mă „balamalele”, grijile trecând în sarcina lui Netty. Nici nu știu cum au trecut de atunci aproape treizeci de ani. Dacă la început eram mândru de Netty pentru că rezolva problemele locale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cunoscuții ce strigau unii pe alții, încercând să se ajute într-un sens sau altul, acum fiecare se grăbea spre calea lui. Nehotărâții se învârteau de la un loc la altul, fără a avea curajul s-apuce încotrova. La azilul de bătrâni, era liniște. Unii jucau table, alții stăteau întinși la soare sub pledurile roase de timp sau decolorate. Pe ei nu-i mai interesa supraviețuirea. O parte plecaseră totuși luați de rudele ce-și amintiseră de ei. Cei mai multi n-aveau nici
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
până pe-nserat Cu voi de doruri, si de jale. Și nu fiți triști că-i vară arsă De griji, de ploi, de dorul meu Ca-n toamnă care stă netoarsa Vom băsmui cu Dumnezeu... DELIR Vin poterile dimineții Și mai bătrâni suntem cu-n an Sub geam, stau plopii înțelepții De vorbă cu un vechi castan. Doar pietre-n cale, numai pietre Poteca gândului o bat, Iertarea urca printre trepte Își duce umbră la-nchinat. Prin camere doarme tăcerea Își zornăie zalele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
În ceașcă-și lasă adierea S-o-nec în cerneală din veci. Vin poterile, vin din zodii Timpul își rupe trist cămașă Arhanghelii umblă în dodii Frică lovindu-mi cu cravasa. Cerșește vârstă pe la poartă, doar ornicul bate, si iartă. Bătrânul stătea agățat cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din loc în loc scoarță străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dintre casele puține, răsfirate într-o încremenire iluzorie. De două ori pe săptămână miercurea și duminică, mașina cu pâine urca pe golgota ultimelor așteptări, nu aducea numai pâine, aducea o altă lume în sticle cu arome artificiale, pe care gustul bătrânului nu apucase a le deprinde. Mai aducea însă și cuie, si lame de coasă și sticle de lampă, era un fel de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a le deprinde. Mai aducea însă și cuie, si lame de coasă și sticle de lampă, era un fel de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul motorului, mâinile bătrânului tresăriseră și se strânse mai tare pe scândurile gardului ridicându-i trupul firav într-o zvâcnire scurtă. Ochii iscodiră drumul ascuns de coroanele verzi ale copacilor. Preț de câteva clipe, păru bărbatul falnic de odinioară privind pașii femeii tinere care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Căzu apoi cu picioarele pe pământ, doar mâinile nu-și conteniră răstignirea pe mângâierea blândă a lemnului. O ceață verzuie lăptoasa porni a se ridică din vale, ca un val uriaș cu mai multe trepte asemeni fântânilor arteziene, pe care bătrânul nu le văzuse niciodată, dar le vedea acum minunându-se de forță aceea necunoscută care urcă spre înălțimi fuiorului de fum gata să-l cuprindă că un râu ridicat în văzduh și care venea spre el necontenit - transparență, gata să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de țară și că Amărăștii-ți sunt departe. omule - azi e aniversare. trece-ți vesel către viața - puntea. striu că Amărăștii-ți sunt departe dacă vrei să-i vezi, ridică-ți fruntea! STIMATE PRIETEN la aniversarea scriitorului Ioan Barbu nu-ți zic BĂTRÂNE, fiindcă nu uită, sunt că o umbră lângă vârsta ta și când mă joc prin rimele aldine mai Omule eu scriu și pentru mine. te-ntreb pe tine, poate tu mai știi, cine ne-a strîns în brâu de confrerii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
serafimi suceau prin porturi troliul, cabestanul siajul mă fură din amintiri și altele năștea mai viitoare. carnetul meu de bord, printre psaltiri a strâns chiar aurore și mult soare. lumea dansa și-n multe limbi cântă, ca Dumnezeu nu e bătrân degeaba. El știe binea-a binecuvânta și pe planetă, inca drege treaba. dacă-mi umblați, furiș, prin manuscris și vreți să știți și voi cum e Pământul, v-o spun chiar eu - creștinul neproscris: terra se-nvârte precum bate vântul. m-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pus la colț, de Profesor, obligat să-și onoreze catedră, în fața elevilor și studenților”. Se știe că un critic, după exigenta lui Călinescu, trebuie să rateze cât mai multe genuri literare, dar nici nu trebuie să fie cizmar, după spusă bătrânului Hegel referindu-se la estetician, ca să știe unde-l strânge cizma. Marian Barbu poartă dimensiunea poematicului în structura făptuirilor sale, fie ale prozei, fie ale reflecției critice, în pofida despărțirilor de gen, ce par și se doresc radicale. Ea îi stă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se suspendă, acoperite, ca jarul focurilor vechi, de amănunte, observații, stil. Iată, de pildă, în tot minimalismul ei fără cusur, o caracterizare de personaj: "îi urmăream mersul obosit, în silă, cu servieta umflată trăgîndu-i umărul în jos, un mers de bătrîn sau de repetent care se duce la teză." E de-ajuns. Suficient pentru o lume care trage de ea, și pe care femeile, îmbătrînind, o descîntă. Nu, însă, o lume cocoloșită, ci una porționată foarte lucid, ca mîncarea luată pe
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
referindu-se la tineretul intelectual al vremii, care "întocmai luntrașului din largul mării habar n-are unde-i țărmul", el nota în ziarul Raza, din Chișinău, la 14 octombrie 1937: "Exact în aceeași situație se află tineretul nostru basarabean. Majoritatea bătrânilor s-a coborât în mocirla cluburilor, de unde n-au mai încercat să se ridice. Acolo se bălăcesc și acolo compromit numele Basarabiei. Iar tineretul idealist, care dorește alți oameni decât acei pe care îi zărește astăzi numai pe la cluburi, este
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
aceea a SUA și când tineri exaltați (băieți și fete) își manifestau bucuria țopăind pe mașinile din parcări și urinând pe parbrizele lor, am văzut în spatele Teatrului Național o scenă greu de uitat. Mai mulți huligani îi înconjuraseră pe doi bătrâni, probabil soț și soție, care ieșiseră la plimbare, și îi biciuiau cumplit, peste față și peste mâini, cu niște bucăți de sârmă, reproșându-le că nu se bucură alături de ei de succesul echipei naționale și obligându-i să se bucure
A lovi cu pumnul în tabla de șah by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10567_a_11892]
-
probabil soț și soție, care ieșiseră la plimbare, și îi biciuiau cumplit, peste față și peste mâini, cu niște bucăți de sârmă, reproșându-le că nu se bucură alături de ei de succesul echipei naționale și obligându-i să se bucure! Bătrânii nu înțelegeau ce li se cere (probabil nici nu auzeau bine), iar pe fețele și mâinile lor șiroia sângele. În acest gen de "impetuozitate tinerească" se înscrie pentru mine atacarea de către unii autori tineri a lui Mihai Eminescu, a lui
A lovi cu pumnul în tabla de șah by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10567_a_11892]