1,143 matches
-
2); Dumnezeu (2); esență (2); fir (2); găină (2); mare (2); neghină (2); plai (2); sămînță (2); semințe (2); soare (2); sursă (2); teren (2); toamna (2); vara (2); vară (2); verde (2); vînt (2); adînc; amintiri; anotimp; arătură; avuție; baștină; bază; belșug; bogat; bogății; buburuză; caldă; cer; cereala; de coasă; colț; crescut; curaj; datină; făinoase; fericire; foame; folos; formă; frumos; furaj; găini; galbeni; glie; grăunte; grîu; haină; haine; holde; indiferență; integral; început; loc de țară; mărunt; mic; mînca; mîzgos; moară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nostalgie (2); nou-născut (2); nuntă (2); patrie (2); plăcere (2); porc (2); poveste (2); rupt (2); sfoară (2); topogan (2); uța-uța (2); vis (2); acasă; adiere; adormit; afară; afecțiune; alb; albastru; alene; alint; amețitor; animal; ață; baby; balansa; balona; barcă; baștină; băiat; pentru bebe; blînd; bolnav; brațe; bun; bunici; cald; calm; calmare; calmitate; în cameră; carte; carusel; casa părintească; căldura; călduros; cămin; căsuță; civilizație; cînt; cîntare; cocon; de copii; pentru copii; copilul; Ion Creangă; curcubeu; curte; destindere; doarme; drăguț; dulce; durere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); comod(5); drum(5); gol(5); încăpere(5); necunoscut(5); parc(5); sfînt(5); zonă(5); de veci(5); ascuns(4); cameră(4); colț(4); pat(4); peisaj(4); plajă(4); plăcut(4); teren(4); timp(4); bancă(3); baștină(3); bun(3); curat(3); foc (3); îngust(3); jos(3); liber(3); loc(3); muncă(3); natal(3); popas(3); pustiu(3); restaurant(3); de stat(3); teritoriu(3); țară(3); (2); amintire(2); aparte(2); așezat(2); biserică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a pierde (2); plîns (2); rău (2); renunța (2); repede (2); schimbare (2); soție (2); supărare (2); școala (2); trădare (2); a uita (2); uitat (2); veni (2); viață (2); -; a accepta; aleargă; alegere; alungare; alungat; animal; animale; aripă; ban; baștină; băiat; brusc; cancer; casa părintească; ceartă; cer; chidani; cineva; ciori; cîntec; cîntece; clasa; clădire; a continua; contralovitură; copaci; copii; copilăria; cor; cuc; cuibul; a-i da papuci; da; dă-i papucii; a se debarasa; decide; deodată; departe; a desparte; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
56/159/0 sat: oraș (54); comună (45); oameni (41); bunici (39); țară (37); casă (22); case (22); rural (20); țărani (20); cătun (19); liniște (17); localitate (16); copilărie (14); acasă (13); mic (13); mare (11); natal (9); așezare (8); baștină (8); frumos (8); loc (8); comunitate (7); țăran (7); bunica (6); curat (6); pustiu (6); sărăcie (6); săteni (6); tradiție (6); uliță (6); bătrîn (5); bătrîni (5); locuință (5); muncă (5); vechi (5); adunare (4); lume (4); pămînt (4); părinți
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
președinte (2); rădăcină (2); Românie (2); scumpă (2); Spania (2); străină (2); tărîm (2); tradiție (2); țară (2); țărînă (2); țăran (2); unire (2); unită (2); vacanță (2); abandon; aerian; afară; agrar; alta; Anglia; animale domestice; aparținător; aproape; arde; barcă; baștină; Băsescu; Belgia; bine; bogăție; bucurii; Bulgaria; bun; bunei; la bunici; cai; Canada; capitală; căruță; Chișinău; cîini; cîmpie; cîntec; compatriot; conducere; country; culoare; cultură; curățenie; curiozitate; dărăpănătură; departe; descoperă; devotament; dezvoltare; diferit; dispută; drăguță; drum; dușmani; Elveția; eu; familie; fantastică; farmec
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
113/0 vatră: pîine (138); casă (77); sobă (56); foc (53); cuptor (46); sat (34); căldură (23); pîine (23); bunici (18); țară (17); bunica (15); cald (14); pizza (13); strămoșească (10); acasă (9); casă părintească (9); neam (9); patrie (8); baștină (6); caldă (6); loc (6); părintească (6); părinți (6); mare (5); plită (5); (4); bunică (4); moșie (4); plai (4); satului (4); vechi (4); centru (3); dor (3); pămînt (3); plăcinte (3); strămoși (3); tradiție (3); veche (3); amintiri (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
instrucție pentru toți, cunoștințe necesare pentru viață), practică și regională, promovând o „educație prin muncă și pentru muncă”, adaptată mediului geografic și economic. Psihologul și filosoful Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) propune o nouă „spiritualitate” - românismul - prin reabilitarea tradițiilor și instituțiilor de baștină, acordând prioritate satelor, care, în concepția sa, ar trebui să se dezvolte nu după modelul orașelor, ci în funcție de nevoile și inițiativa țărănească. Școala rurală trebuia să pregătească pe fiii de săteni pentru viața de sat, dezvoltându-le „virtuțile sociale”, cultivându
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
care au trecut printr-o școală de echipieri au dobândit conștiința valorii muncii culturale la sate, în folosul neamului, devenind apoi ei înșiși fermenți ai unor acțiuni viitoare, inițiatori competenți în campaniile din alți ani sau în localitățile lor de baștină. Alături de cărți de învățături, celor veniți în sat li s-a insuflat și o „pregătire nouă”, li s-a transmis o grilă de lectură a realității satului, nestăpânită decât sporadic sau doar prin intuiție până atunci. Școlile-tabere au fost, credea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
au întemeiat nu mult după aceea, ca domeniu al boierilor Braevici, unul dintre aceștia, Duma, devenind, în vremea lui Ștefan cel Mare, „vârf al divanului”, adică prim sfetnic al marelui voievod. Căzuți apoi în răzeșie, dar păstrându-și moșia de baștină (pe pământurile actualelor așezări Ungureni și Epureni), acești urmași ai boierilor lui Alexandru cel Bun, Bogdan al II-lea, Petru Aron și Ștefan cel Mare s-au unit la un moment dat cu oierii transilvăneni care coborau la pășune pe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ca al Barcienilor” (idem). Ceea ce încearcă să instituie Cioran este, recuperator, o morfologie a marginii, cu avantajele ei ascunse, cu voluptățile ei secrete. Demonul, care înseamnă „hărțuiala «postulatelor contradictorii»”, îl face să considere legitimă cealaltă ipoteză, a unui loc de baștină blestemat. Iată: „Singurul merit pe care mi-l recunosc e că am înțeles foarte de timpuriu că trebuie cu orice preț să părăsesc spațiul mioritic. Pământ blestemat. E drept că Parisul începe să-i semene. Universul a devenit de nelocuit
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ca ucenici pe lângă diverșii meșteșugari, creează posibilitatea rămânerii acolo după încheierea unei căsătorii. Micile dregătorii din administrația statului dau posibilitatea tinerilor bărbați să migreze prin țară, acolo unde îi poartă slujba, și să-și găsească aleasa departe de locul de baștină. De exemplu, Costandin Poienaru, mic boier de peste Olt, ajunge cu slujba la curtea boierului Dudescu în satul Dărmănești, județul Prahova, unde o cunoaște pe nepoata popii Cozma din sat cu care se căsătorește. Lo cu ri le deîntâlnire sunt diverse
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cheag n-a vrut să mai plece, apoi s-a în fi ri pat și idi la dintre Tu do ra și stăpân și a început să le mear gă din ce în ce mai bine, deci motiv să se re întoarcă în locul de baștină numai exis ta. În jalbele adre sa te puterii, vis tie rul își exprimă întrea ga sa nemulțumire față de comportamentul ginerelui său, miza întregului proces constituind-o economia fa mi liei și abia apoi onoarea fiicei, înșelată în văzul tuturor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
milă? Cu siguranță și muțenia peștelui își are rolul ei : folosim expresia "a tăcea ca un crap"1, însă am putea spune la fel de bine "a tăcea ca peștele". Peștele nu se vaită, nu se plânge. Smuls din apa lui de baștină, înecându-se la aer, tot ce știe să facă în momentul capturării este să se zbată câteva minute în iarbă sau în coșul pescarului. Atât. Studii recente au arătat că, dacă reacția la un anumit mediu diferă în mod considerabil
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
mai mult, dacă luăm în calcul inevitabilele rătăciri, remușcări, întoarceri din drum. Așadar, trăise din furtișaguri prin gospodării, comune, cantoane, departamente, navigase fără busolă, fără indicații, ghidându-se după nas, după intuiție, după inima care-l trăgea spre locul de baștină. Așadar, trecuse prin (sau pe lângă) sate, orașe (Toulouse, Montauban, Cahors, Souillac ori Gramat), traversase drumuri mai cotite sau mai circulate, căi ferate, poduri, pâraie, râuri. Așadar, se ferise de mașini, de jandarmi, de hoți de câini, de proprietari irascibili, de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
8 noiembrie 1904 în casa țăranilor Costache și Elena Cămăruț, care au trăit împreună cu cei patru copii ai lor - trei băieți și o fată - din cultivarea celor patru hectare de pământ pe care le posedau în hotarul comunei lor de baștină și care constituiau întreaga avere a familiei. Tatăl a murit în 1918, când Mihai avea doar 14 ani, iar frații, Petru și Vasile, s-au pierdut și ei, primul în 1924, al doilea în 1945. Sora sa, Ecaterina Cămăruț, a
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
să mai fie o așezare izolată.Spre aceasta își revarsă Nică , devenit ―holteiîn partea a IVa , deci conștient de locul său în lumea satului; potopul de sentimente,o adevarată ―descărcare liricăăG.Călinescu). Aceste sentimente explică durerea ruperii de sat , de baștină,odată cu plecarea la școală. La Creangă acest sentiment echivalează ca și în cazul lui Labiș cu sentimentul dureros al pierderii copilăriei. Este dramatică desprinderea de universul frumos și fericit, paradisul copilăriei,satul Humulești, satul românesc în genere.Creangă a creat
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
au produs o mutație și o direcție, aceea a "patriarhalismului" I. Slavici, I. Creangă și N. Gane. Nici unul nu e scriitor profesionist, nu întreprinde studii preliminare asupra mediilor descrise sau a claselor sociale, ci ei "servesc" în fond meleagul de baștină din care provin, cu înclinație spre genul memorialistic, amintiri folosite atât ca nuvelă sau roman, cât și ca "tablou de moravuri" sau studii psihologice, adică "o impresie integrală asupra mediului"). Creangă apare aici în paradigma "realiștilor patriarhali", care s-a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Omului Rău (care până atunci se dedase la omoruri doar în pădure), va fi pustiit. Străveacul dispare. Moara lumii se oprește. Pădurea dă pe-afară de leșuri de soldați și de gropi uriașe. Sufletele morților își caută calea de întoarcere la baștină, albind pădurea. Victoria Omului Rău se anunță deplină și de durată. Polonia însăși va intra în zodia Omului Rău, nu atât un produs al imaginarului folcloric, cât un personaj-alegorie al comunizării. Dacă până atunci hălăduise prin pădurile Străveacului îndoindu-se
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Aprobatele și Compilatele, ca legi ale acestei patrii, decretele, Tripartitul lui Verböczi (...) constituțiunile, dreptul municipal al națiunii săsești, declarăm în adevăr că au să rămână neschimbate în vigoare" (art. 3)767. În dregătorii urmau să fie numiți numai "transilvăneni de baștină" (art. 5)768, guvernatorul să fie ales din rândul nobililor sau magnaților țării, dintre catolici sau altă religie recunoscută (art. 7)769 și toți ceilalți demnitari, consilierii, cancelarul, generalul comandant la armatei să fie aleși în același mod și confirmați
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de natură geografică, sau cu alte cuvinte, îndepărtarea unui autor de cetatea-mamă, pune, în consecință, problematica pierderii acelei relații organice care se stabilește, în mod esențial, între autor-text, cu canonul originar, sau, cu alte cuvinte, cu acele spații culturale de baștină, individualizate prin raporturi etnice sau lingvistice. În ce măsură este importantă relația între carte și biografia autorului cărții, vizând contribuția sau influența acesteia din urmă asupra dezvoltării unui demers beletristic, a fost, dintotdeauna, o întrebare fără răspuns în rândul criticii literare. Luigi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lungul și de-a latul țării și al lumii. Astfel, Africa i-a dăruit Les Flamboyants (premiul Goncourt 1976), California i-a inspirat superbul L'Atelier du peintre, cartierul de afaceri parizian La Défense, Les Forteresses noires, Normandia sa de baștină, L'Orgie la neige, Sud-Estul francez, L'Atlantique et les amants. Decorul s-a mutat acum în China, cu megalopolis-urile ei, cu dezvoltarea ei aiuritoare, cu istoriile ei frenetice. Nu departe de Hong-Kong, orașul Shenzhen este una din acele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în Hexagon: aidoma altor multor scriitori francezi contemporani, autorul povestește gestația și copilăria unui viitor scriitor numit supriză! Yann Moix. Un copil neiubit de părinți, născut circumcis, care va rămîne "evreul familiei", în ciuda unei grefe spectaculoase. La Orléans, orașul de baștină, copilul se plictisește copios, în ciuda unor întîlniri și lecturi extraordinare. Cartea progresează din digresiune în digresiune, o acțiune începe, se ramifică pînă la diluție în multiple dimensiuni, și cînd tocmai ai uita t-o, reapare cîteva zeci de pagini mai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și nesupuse timpului pe care sufletul le privilegia în dauna grijilor iubirea, prietenia, cărțile. Dar nici edulcorare sau complezență nu întîlnim la Tudor Alexander, cum adesea se întîmplă cu cei rupți de rădăcini și care ajung să idealizeze locurile de baștină, uitînd cîte au pătimit înainte de a pleca. Ceea ce nu e neapărat condamnabil, dimpotrivă... Autorul Vizitatorului are simțul distanței critice, și privește cu aceeași umană înțelegere, lipsită de accente extreme, și lumea lăsată în urmă, cu toate neajunsurile ei materiale, sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
socrii mei. De fapt, Luiza Zavloschi (născută Marinciu) rămăsese un fel de mandatar al pământului moștenit de la părinții ei, budeni get-beget, care însuma 9 hectare plus unul în jurul casei. Ei fuseseră opt copii la părinți dar numai ea rămăsese la baștină așa că noii stăpâni comuniști o considerau unic proprietar! De aici, marile necazuri! Le puseseră niște <<cote>> de predat la stat atât de mari încât chiar dacă ar fi lucrat pământul cu mijloace moderne n-ar fi reușit să execute <<planul>> de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]