KorAP: Find »[drukola/base=bacon & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...60 >

1,486 matches

Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716

omenească 130. Citând mai departe dezbaterile, scrierea nefiind decât o reluare a acestora, vom vedea că adunarea nu urmărea numai o schimbare pur științifică, ci și una politică și de conștiință. De asemenea, în tinerețea sa, în timpul șederii în Franța, Bacon a făcut parte din diferite organizații "culturale" (cum ar fi aceea a poeților Pleiadei). Concluzionând, putem spune că filosoful englez a fost un reprezentant al Francmasoneriei engleze 131, în forma pe care o avea la acea vreme. În acest caz

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
adevărații oameni de știință, cei care dețin puterea, aparțin celei de-a doua trepte (aristocrația științei). Cei din urmă conduc lumea fără a fi cunoscuți, fără a se ști nimic despre ei. Prima etapă a ocultării din societatea descrisă de Bacon pare o societate normală, comparabilă cu societatea engleză din timpul său. Dacă eliminăm din interiorul său factorii de conflict, Nova Atlantis și Anglia erau identice. Oamenii trăiesc în familii, sunt fericiți, feriți de orice fel de conflict, cu o viață

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
de o credință desăvârșită. Cetățenii insulei sunt creștini, dar mai există și evrei (acceptați cu ușurință). Credința lor seamănă cu cea anglicană. Locuitorii insulei pot face comerț în interior, insula fiind cea care asigura toate produsele necesare pentru cetățenii ei. Bacon descrie o "lume a bunăstării generale" în care societatea este mulțumită pentru că fiecare om în parte are ce își dorește. Tocmai faptul că nu este descrisă decât foarte puțin societatea (iar schimbările făcute față de societatea engleză sunt puține la număr

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
foarte puțin societatea (iar schimbările făcute față de societatea engleză sunt puține la număr), arată că Nova Atlantis nu a fost decât un pretext pentru a descrie realizările posibile ale științei dacă se urmează drumul descris de metoda inductivă. Scopul lui Bacon nu a fost de a descrie o societate utopică. Descrierea omului de știință arată că avem de-a face cu un inițiat. Acesta din urmă se îmbrăca extravagant (asemeni unui medic, alchimist din Renaștere, sau chiar al unui preot catolic

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
interioară este dată de faptul că știința sa era o știință în spiritul naturii, facilitând împăcarea cu aceasta, dar și din faptul că nu mai existau conflicte religioase (se împăcase cu biserica). Aceste două tipuri de conflict sunt eliminate de către Bacon: cel dintre știință și biserica în De Dignitate et Augmentis scientiorum, iar cel dintre știință și natură în Novum Organum. Oamenii de știință ai "Casei lui Solomon" sunt înțelepții societății, iar autoritatea lor se extinde și în problemele religioase 132

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
față de lume fac din acești conducători "tăcuți" modele pentru oricine dorește să studieze știința. Fastul prin care se impun atunci când ies în public dispare atunci când rămân în spațiul cercetărilor. Prins între manipulator și anahoret, omul de știință modern descris de Bacon este prototipul omului de știință contemporan. Împăcarea cu natura apare ca un leit motif în opera lui Bacon. In Aforismul III din partea I a Noului Organon el precizează: "Natura nu este învinsă decât ascultând de ea"134. Experimentele pe care

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
impun atunci când ies în public dispare atunci când rămân în spațiul cercetărilor. Prins între manipulator și anahoret, omul de știință modern descris de Bacon este prototipul omului de știință contemporan. Împăcarea cu natura apare ca un leit motif în opera lui Bacon. In Aforismul III din partea I a Noului Organon el precizează: "Natura nu este învinsă decât ascultând de ea"134. Experimentele pe care le face omul de știință trebuie să fie în spiritul naturii. Cele din Noua Atlantida fie împlinesc, fie

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
invențiile au drept sursă de inspirație natura, a cărei observare atentă poate duce la descoperiri inedite. Omul nu trebuie să lupte cu natura pentru a-și lărgi orizontul științific, iar împăcarea cu ea îi aduce recunoașterea ca stăpân al lumii (Bacon vorbește despre un nou Eden al științei, în care animalele se supun omului). Noua Atlantidă poate fi privită drept testamentul științific al lui Bacon. Încercarea sa de a crea o "casă a științelor" a eșuat, în realitate, atunci când, atât Elisabeta

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
a-și lărgi orizontul științific, iar împăcarea cu ea îi aduce recunoașterea ca stăpân al lumii (Bacon vorbește despre un nou Eden al științei, în care animalele se supun omului). Noua Atlantidă poate fi privită drept testamentul științific al lui Bacon. Încercarea sa de a crea o "casă a științelor" a eșuat, în realitate, atunci când, atât Elisabeta I, cât și Iacob I i-au refuzat cererea de a finanța un astfel de proiect. El scrie cartea pentru a descrie proiectul său

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
domeniile, de la medicină până la fizică, de la agricultură la chimie. Toate marile experimente și invenții sunt expuse într-un muzeu, al cărui model a inspirat crearea de muzee în toată lumea. Aceste descrieri amintesc de laboratoarele contemporane. Diferența între laboratoarele descrise de Bacon și cele din zilele noastre constă în specializarea laboratoarelor după profilul cercetării. Descrierea unor laboratoare uriașe reprezintă prototipul laboratoarelor moderne, prima încercare de a realiza o știință experimentală și de a crea o instituție de acest gen după experimentele aristotelice

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
numesc "tâlcuitori ai naturii". Pe lângă acești treizeci și trei de oameni de știință, din Casa lui Solomon mai fac parte ucenici, slujitori și femei care se îngrijesc de cei care studiază. În perioada în care omul de știință era un homo universalis, Bacon propune specializarea oamenilor de știință. Specializarea pe care o propune o putem urmări și astăzi. În fiecare știință există cei care se ocupă de partea experimentală, teoreticienii, cercetătorii în domeniul teoretic etc. Structura propusă de filosoful englez era greu de

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
a fost încheiată" (The rest was not perfected), ea și-a atins scopul: descrierea unei "case a științelor". Cuvântul din finalul cărții este un artificiu stilistic, care poate arăta că ceea ce s-a descris urmează să se împlinească. Profeția lui Bacon este completă. El realizează figura unui nou om de știință convins de importanța studiilor sale, având certitudinea metodei pe care o aplică și a rezultatelor acesteia. Omul de știință este împăcat cu natura și mulțumit de rezultatele obținute. El este

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
nou om de știință convins de importanța studiilor sale, având certitudinea metodei pe care o aplică și a rezultatelor acesteia. Omul de știință este împăcat cu natura și mulțumit de rezultatele obținute. El este un anti-Faust. În cazul operei lui Bacon predicția autorealizatoare funcționează perfect. Putem observa cu ușurință cum o formă a imaginarului se modifică pornind de la o predicție sub forma unei utopii. Tendința de ocultare a cunoștințelor științifice există și astăzi: laboratoare în care se petrec experimente despre care

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
cercetează doar un domeniu foarte bine delimitat al experimentului. Știința pozitivă și experimentală preia forma din opera baconiană. Totul a început acolo printr-o profeție foarte clară și distinctă. Ne putem întreba: cum ar arăta astăzi lumea științifică dacă Francis Bacon nu ar fi trăit? Nu putem ști niciodată ce s-ar fi întâmplat dacă profeția nu ar fi existat. Forma aceasta de a schimba imaginea cu o alta funcționează și astăzi cu fiecare nouă teorie ce schimbă o părticică din

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
ca formă prin care se prezintă imaginarul, și predicția care se autorealizează, ca structură prin care utopia s-a inoculat la nivelul imaginarului. În final, utopiile sunt predicții care se autorealizează la diferite niveluri ale imaginarului. Nova Atlantis a lui Bacon este un exemplu clar de predicția care se autorealizează la nivelul științei pentru că încearcă să modifice anumite instituții. Noile instituții descrise în opera lui Bacon prefigurează instituțiile contemporane. Importanța operei lui Bacon constă în schimbările pe care opera sa le-

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
utopiile sunt predicții care se autorealizează la diferite niveluri ale imaginarului. Nova Atlantis a lui Bacon este un exemplu clar de predicția care se autorealizează la nivelul științei pentru că încearcă să modifice anumite instituții. Noile instituții descrise în opera lui Bacon prefigurează instituțiile contemporane. Importanța operei lui Bacon constă în schimbările pe care opera sa le-a realizat la nivelul imaginarului științific, fiind un veritabil "trâmbițaș" al epocii moderne. 3.6. Construcția imaginarului metafizic și pregătirea lumii pentru știința modernă 3

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
diferite niveluri ale imaginarului. Nova Atlantis a lui Bacon este un exemplu clar de predicția care se autorealizează la nivelul științei pentru că încearcă să modifice anumite instituții. Noile instituții descrise în opera lui Bacon prefigurează instituțiile contemporane. Importanța operei lui Bacon constă în schimbările pe care opera sa le-a realizat la nivelul imaginarului științific, fiind un veritabil "trâmbițaș" al epocii moderne. 3.6. Construcția imaginarului metafizic și pregătirea lumii pentru știința modernă 3.6.1. Nevoia unei reforme metafizice și

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
Aries, Phillippe, Duby, Georges, (coord.), Istoria vieții private, Editura Meridiane, București, 1994. Aristotel, "Categoriile", în Organon, vol. I, Editura Iri, București, 1997. Aristotel, Despre suflet, II, 412 a, Editura Aion, Oradea, 1995. Aritotel, Metafizica (981 a), Editura Iri, București 1996. Bacon, Francis, "De Dignitate et Augmentis scientiorum", în Oeuvres, vol. I, Paris, Charpentier, 1845. Bacon, Francis, Advacement of learning, Enciclopedia Britanica, Londra, 1952. Bacon, Francis, Cele două cărți ale lui Francis Bacon despre excelența și progresul cunoașterii divine și umane, Editura

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
în Organon, vol. I, Editura Iri, București, 1997. Aristotel, Despre suflet, II, 412 a, Editura Aion, Oradea, 1995. Aritotel, Metafizica (981 a), Editura Iri, București 1996. Bacon, Francis, "De Dignitate et Augmentis scientiorum", în Oeuvres, vol. I, Paris, Charpentier, 1845. Bacon, Francis, Advacement of learning, Enciclopedia Britanica, Londra, 1952. Bacon, Francis, Cele două cărți ale lui Francis Bacon despre excelența și progresul cunoașterii divine și umane, Editura Humanitas, București 2012. Bacon, Francis, Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
Despre suflet, II, 412 a, Editura Aion, Oradea, 1995. Aritotel, Metafizica (981 a), Editura Iri, București 1996. Bacon, Francis, "De Dignitate et Augmentis scientiorum", în Oeuvres, vol. I, Paris, Charpentier, 1845. Bacon, Francis, Advacement of learning, Enciclopedia Britanica, Londra, 1952. Bacon, Francis, Cele două cărți ale lui Francis Bacon despre excelența și progresul cunoașterii divine și umane, Editura Humanitas, București 2012. Bacon, Francis, Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. Bacon, Francis, Noua Atlantida, Editura Științifică, București, 1962. Bacon

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
1995. Aritotel, Metafizica (981 a), Editura Iri, București 1996. Bacon, Francis, "De Dignitate et Augmentis scientiorum", în Oeuvres, vol. I, Paris, Charpentier, 1845. Bacon, Francis, Advacement of learning, Enciclopedia Britanica, Londra, 1952. Bacon, Francis, Cele două cărți ale lui Francis Bacon despre excelența și progresul cunoașterii divine și umane, Editura Humanitas, București 2012. Bacon, Francis, Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. Bacon, Francis, Noua Atlantida, Editura Științifică, București, 1962. Bacon, Francis, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957. Bacon

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
et Augmentis scientiorum", în Oeuvres, vol. I, Paris, Charpentier, 1845. Bacon, Francis, Advacement of learning, Enciclopedia Britanica, Londra, 1952. Bacon, Francis, Cele două cărți ale lui Francis Bacon despre excelența și progresul cunoașterii divine și umane, Editura Humanitas, București 2012. Bacon, Francis, Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. Bacon, Francis, Noua Atlantida, Editura Științifică, București, 1962. Bacon, Francis, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957. Bacon, Francis, Oeuvres, vol. I și II, L'Hachette, Paris, 1834. Bacon, Francis, Works

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
Francis, Advacement of learning, Enciclopedia Britanica, Londra, 1952. Bacon, Francis, Cele două cărți ale lui Francis Bacon despre excelența și progresul cunoașterii divine și umane, Editura Humanitas, București 2012. Bacon, Francis, Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. Bacon, Francis, Noua Atlantida, Editura Științifică, București, 1962. Bacon, Francis, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957. Bacon, Francis, Oeuvres, vol. I și II, L'Hachette, Paris, 1834. Bacon, Francis, Works, (I-X) Baynes and Son, Londra, 1824. Bacon, Roger, Opus Majus

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
Bacon, Francis, Cele două cărți ale lui Francis Bacon despre excelența și progresul cunoașterii divine și umane, Editura Humanitas, București 2012. Bacon, Francis, Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. Bacon, Francis, Noua Atlantida, Editura Științifică, București, 1962. Bacon, Francis, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957. Bacon, Francis, Oeuvres, vol. I și II, L'Hachette, Paris, 1834. Bacon, Francis, Works, (I-X) Baynes and Son, Londra, 1824. Bacon, Roger, Opus Majus, editor John Henri Briges, Minerva G.b.m.

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
Bacon despre excelența și progresul cunoașterii divine și umane, Editura Humanitas, București 2012. Bacon, Francis, Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. Bacon, Francis, Noua Atlantida, Editura Științifică, București, 1962. Bacon, Francis, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957. Bacon, Francis, Oeuvres, vol. I și II, L'Hachette, Paris, 1834. Bacon, Francis, Works, (I-X) Baynes and Son, Londra, 1824. Bacon, Roger, Opus Majus, editor John Henri Briges, Minerva G.b.m.H Frankfurt / Main, 1963, https://archive.org/stream

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]