5,057 matches
-
gândului răzleț” (Marea). Aceste poeme sunt: „Cântecul mării”; „Dar...zâmbesc”; „Vraja mării”; „Marea cântă”; „Șoaptă de val”; „Liniștea mării”, ș.a. Un alt grupaj destul de reprezentativ este închinat naturii. Și el cuprinde poeme precum: „Splendoarea munților”; „Cântecul toamnei”; „În noiembrie”; „Măreție”; „Balada izvorului” ș.a. Însă predilecția este pentru „Aripi și zbor” - buchețel de poeme care sugerează înălțarea, edificarea omului care nu se mulțumește doar cu partea materială a vieții ci jinduiește și la altceva: „Să încerci doar astăzi / Să înțelegi un zbor
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_poezia_dorului_si_dorul_poez_cezarina_adamescu_1333985348.html [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
poarte faimă și renume. Vremea trecătoare ne preschimbă chipul, cu strae de gală, cum e anotimpul. Codru-și duce vârful în Bolta Cerului. Eu, veșnic supusă, rămân la umbra lui. Cu brațe din ramuri să-i scriu anotimpuri. Ecou de baladă să-i duc în răstimpuri. © Maria Filipoiu 25.10.2014 Referință Bibliografică: MIREASA CODRULUI / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1394, Anul IV, 25 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MIREASA CODRULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1414220439.html [Corola-blog/BlogPost/349716_a_351045]
-
-nvățat Sub raza soarelui, din neam în neam De-l caut bine, ajung la Eva și Adam. Răspunsul pruncului prin gângurit Dă mamei forță, tăria de granit. În vorba-i lină, e doar lumină În depănare, culori se-mbină Apoi, balade și doine de demult Vin spre tine-copil, ca un tumult Se -aștern în suflet ca sărbători Le porți în inimă până ce mori. De graiul mamei ți-e sufletul plin Doar în graiul mamei primești alin În graiul mamei Domnul ESTE
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1409399981.html [Corola-blog/BlogPost/370420_a_371749]
-
lacrimi ghioceii, E-atâta rugăciune în sufletul femeii, Cum fericit e grâul cel frământat în pâine Și ziua ta, aceeași, va fi și cea de mâine! E-o primăvară-n toate, s-a risipit zăpada Și Ciprian îți cântă neostenit Balada, De ziua ta, Femeie, ascultă cum vin zorii, Din ceruri cade rouă pe sufletul viorii... Referință Bibliografică: E ziua ta, femeie... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1163, Anul IV, 08 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
E ZIUA TA, FEMEIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 by http://confluente.ro/E_ziua_ta_femeie_nicolae_nicoara_horia_1394274865.html [Corola-blog/BlogPost/360268_a_361597]
-
la depănarea unui fir de poveste a vieții sale, neîncetat întins de destin încât nicio secundă a vieții să nu i se scurgă ci să izbucnească. Răspunsurile admirabilei interlocutoare Maria Șalaru, în versuri, așadar, pot fi și sunt, însele, o baladă. Întrebările nu joacă în decurgerea lor alt rol decât acela de creangă ce ține sub frunze mere de aur (fructele de vor fi culese și puse în coș, creanga rămâne singură și se usucă!). Deleni! Sat moldovean, ieșean, în care
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468610256.html [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
mărunt ca secundele amintirilor nu-i capabil să arate gândului drumuri așa de mărețe, de la un capăt la celălalt al vieții ce fiecăruia îi pare eternă deoarece după ce nu mai este nu știe că s-a terminat! Se străvede în „balada” ta mângâierea de mamă și povața de tată. Amândouă erau egale în privirea de sub gene și-n auzirea din tumultul și capriciile junelui suflet? Dezmierdarea dată de părinți când te-au mângâiat să cobori în visul copilăriei și cearta ca să
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468610256.html [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
Acasa > Stihuri > Semne > BALADA LUI GIGEL Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1295 din 18 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Balada lui Gigel Cine este acel Gigel, Nu e Google, e sfredel, Este cel care mai știe, Moartea e ideologie, Renașterea lui parcă
BALADA LUI GIGEL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1405655930.html [Corola-blog/BlogPost/349338_a_350667]
-
Acasa > Stihuri > Semne > BALADA LUI GIGEL Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1295 din 18 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Balada lui Gigel Cine este acel Gigel, Nu e Google, e sfredel, Este cel care mai știe, Moartea e ideologie, Renașterea lui parcă este Vizibilă în orice iesle, Nu e Becali, oricine-i Gigel , el revine, Iată-l acum în pădure
BALADA LUI GIGEL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1405655930.html [Corola-blog/BlogPost/349338_a_350667]
-
praful, Hohotul său ne distrează, Amicul Gigel e pe fază, Din gri pân-la albastru Încearcă să se călească, Spune, totuși , că-i om, Născuți suntem atomi, Quo vadis? În Dealul Spirii Bem spirt cu bunicii, zbirii. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Balada lui Gigel / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1295, Anul IV, 18 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
BALADA LUI GIGEL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1405655930.html [Corola-blog/BlogPost/349338_a_350667]
-
DOR” 2014 Autor: Marin Toma Publicat în: Ediția nr. 1300 din 23 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Tabel nominal cu rezultatele jurizării creațiilor literare la Concursul: „Dor de Dor”, temă sătească și „Eminescu”, 2014, ediția a doua Tema „Eminescu” (odă, baladă, glossă, doină etc) 1. Premiul I. Lucian Mănăilescu 2. Premiul I. Venera Stoicescu 3. Premiul II. Popescu Veronica 4. Premiul II. Florica Gh. Ceapoiu 5. Premiul II. Nicolae Sârbu *Llelu 6. Premiul II. Raveca Vlasin 7. Premiul III. Constantin Toma
CÂŞTIGĂTORII CONCURSULUI NAŢIONAL „DOR DE DOR” 2014 de MARIN TOMA în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_toma_1406102169.html [Corola-blog/BlogPost/349461_a_350790]
-
toate profunzimile ei. Cunoaște mitologie și istoria fiecărui instrument. Dar este și un poet al vieții: “Vânzătorul: Fiecare element are propria lui muzică. Metalul vorbește despre foc și pământ, lemnul fredonează imnul apei și al pământului, aerul cântă oda văzduhului, balada vântului”. Un personaj destul de straniu este Somna, puțin mistică, puțin superstițioasă, prezicătoare. Se teme de vânt, de furtună. Vânzătorul îi spune lui Fluieraș, povestea naiului construit din trestie de Pan. “Vânzătorul: Trestia din care Pan a inventat naiul a fost
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
au adaptat, întorcându-se și muncind în țară, creând în stil românesc, în dulcea limbă românească. Nu a dat naștere la hibrizi, fugind de greutățile la care erau supuși românii de pe-atunci, chiar create de frații lor ca în balada Miorița. Ei au privit cu resemnare viitorul sumbru care se întrezărea la orizont, călindu-se și luând atitudine fiecare cu ce a putut: cu penița, cu arcușul, cu sapa, fiecare cum a putut după puterea sa. Drept urmare rostim azi numele
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409814331.html [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
Stoian Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare ............................... C-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați” (Balada populară Miorița) Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da... Mioriță modernă! Să plece ciobanii din țară! Așa cum
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_stoian_1450669262.html [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
și autori îndrăgiți, niciodată uitați, precum Basmele românilor, 1001 de nopți, Legendele Olimpului, Mahabharata, Cântecul Nibelungilor, cărțile lui Jules Renard, Mark Twain, Charles Perrault, Frații Grimm, Carl Sandburg, Ion Creangă, Erich Kástner, Ioan Borgovan, Ioan Florea Marian, Iliada și Odiseea, baladele românești, Cavalerii Mesei Rotunde, Saint-Exupery, Al.Mitru, Ana Blandiana, Gellu Naum etc.etc., zeci, sute de volume, în iubirea cărora mă refugiam, om în toată firea fiind, în serile reci ale obsedantului deceniu, luminate doar de splendoarea și Binele pe care
VIAȚA CA JOC, JOCUL CA VIAȚA, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU, LA VOLUMUL ANOTIMPUL JOCULUI DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1481729094.html [Corola-blog/BlogPost/367025_a_368354]
-
nr. 1393 din 24 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamnă-prințesă cu frunze-n diademă, te-așteaptă Vântul hoinar la răspântii! Să te surprindă cu flori de crizantemă și să-l însoțești în codrii ruginii! Din harpă veche să îți cânte balade! Să te adoarmă cu vals în plutire! Să-ți aducă vise din verile calde! Să te îmbrace în flori de iubire! În vis de primăvară să vezi câmp cu fragi și din cireșe să îți pună cercei! Tandru să îti
PRINȚESA TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1414137131.html [Corola-blog/BlogPost/384121_a_385450]
-
Urechia printre pionierii romanului românesc. Unele scrieri au parfum de poveste, începând în mod clasic, cu formulele consacrate: „...cică era odată în satul nostru un popă prea învățat...” (Popa care știe carte). Dar și fraze din context, care amintesc de baladă, de doină și de snoavele populare: „Și iată, mări, că sosi ziua aceea” (Popa care știe carte). Aceste povestiri au un farmec deosebit și sunt citite și azi cu plăcere. Limbajul modern, alternând cu arhaismele și regionalismele care dau și
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_carturar_de_renume_conte_cezarina_adamescu_1391757734.html [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
Emine, ce-ai lăsat în urmă, Cum arata gloata de uzurpatori... Epigoni frustrați ce îngroașă turmă, Ți-ai dori să vezi, chiar de-ai vrut să mori Pentru poezie...pentru buni poeți, Pentru versul clasic, rimă cea curată, Glossă ori balada...ți-ai dori să-i cerți Pe acei ce cred că n-au nici o pată Când își etalează spiritul murdar Lăudând mizerii, clevetind cu ură, Îngropând talentul ce-a născut din jar, Acum sunt că lupii, spumega la gură. Tu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
tu, Emine, ce-ai lăsat în urmă,Cum arată gloata de uzurpatori...Epigoni frustrați ce îngroașă turmă,Ți-ai dori să vezi, chiar de-ai vrut să moriPentru poezie...pentru buni poeți, Pentru versul clasic, rimă cea curată,Glossă ori balada...ți-ai dori să-i cerțiPe acei ce cred că n-au nici o patăCând își etalează spiritul murdarLăudand mizerii, clevetind cu ură,Îngropând talentul ce-a născut din jar,Acum sunt că lupii, spumega la gură.Tu nu știi că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
pasul fericirii, În altarul clipei sacre Să dea sfânt tribut menirii! Sunt un om ce-a scris povestea, Cu o luntre de trăiri Tinerețea se tot uită Prin album de amintiri! Toamna cu-n arcuș grăbit Îmi mai cântă o baladă, Dar m-ascund în poezii, De prin rime să nu vadă. Nu se lasă și aduce... Frunza veștedă-n alei I-am promis un pum de stele Și un vers să fie al ei. Sunt un om trecut prin sită
ÎMPĂCATĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1470497733.html [Corola-blog/BlogPost/370480_a_371809]
-
Acasa > Poezie > Imagini > POEZII, DE ION SORESCU Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 2044 din 05 august 2016 Toate Articolele Autorului Balada lui Ciprian La Ștupca plânge o vioară Cu toate dorurile lumii, Ce curg în sfâșierea strunii Într-un amurg plăpând de vară. Se sparge cerul în petale De liliac și iasomie, Cu mângâieri de păpădie Din sufletul strivit de jale
POEZII, DE ION SORESCU de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1470413409.html [Corola-blog/BlogPost/379092_a_380421]
-
Din cărți de joc, fragile. Orice adiere de vânt le putea dărâma. Temerile fetiței și jurămintele lui constituiau grosul informației schimbate între ei. Asta înseamnă iubire. Asta este dor. Altceva ar fi fost dacă ar fi versificat în doine și balade sentimentele lor. Astăzi calimera s-a întors. Iubiții nici nu mai știu să scrie. Schimbă din oră în oră nu vise, temeri sau jurăminte ci muțunache însoțiți de prescurtări. Sunt mai decente decât imoralele cuvinte. Deși aceste prescurtări sunt originale
BICICLETELE GALBENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430926374.html [Corola-blog/BlogPost/344062_a_345391]
-
de Marcel Dragomir, „Mă gândesc la dumneata” de Edmond Deda), Aura Urziceanu („Mai rămâi și nu pleca” de Marcel Dragomir), Margareta Pâslaru („Cu tine” de V. Veselovski - Premiul Radioteleviziunii 1965, „Liniștea mea” de Gelu Solomonescu), Margareta Pâslaru și Marina Voica („Balada” de Radu Șerban), Dan Spătaru („Prietene” de Temistocle Popa), Aurelian Andreescu („Te-ai schimbat” de Petre Mihăescu), Mădălina Manole („Fără dragostea ta”, „Vino, dragoste”, „Marea, cât dragostea noastră” de Șerban Georgescu), Mirabela Dauer („Să știi că nu e adevărat” de
A ÎNCETAT DIN VIAŢĂ AUREL STORIN! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446979206.html [Corola-blog/BlogPost/374930_a_376259]
-
am bănuit-o a fi peste măsură de pretențioasă. Ori poate magistrul nostru ne-a determinat să ni se pară astfel. Pe scurt vorbind, crezusem că a ști ce este folclorul înseamnă să ai ceva habar despre unele basme ori balade, despre câteva doine cu specificul lor, așa că ne-am înfățișat la primele cursuri ale lui Moș Poveste, poreclă ce Todoran și-o dobândise înainte de a păși noi pragul amfiteatrului unde obișnuia să-și țină cursul, cu inima ușoară și cu
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1440575998.html [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
numim „acasă”, împodobită de Dumnezeu ca o mireasă frumoasă... O, Românie, ne-a adus la tine dorul de casă!... Eram într-o mare de oameni ce vorbeau în frumoasa românească și parcă fredonau un imn, o odă, un bocet, o baladă, o doină, o elegie sau un basm... Îi ascultam pe oamenii aceștia: frați și surori de neam cu mine, și-mi simțeam sufletul liniștit, regăsindu-se în poezia graiului străbun... Și mi-am început călătoria în căutarea izvorului, la București
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Am_revazut_izvorul_.html [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
Revista surprinde, în mod plăcut, prin câteva elemente aparte și pline de sensibilitate, împletind pagini de literatură cu reportaj, interviu (Adrian Botez: Ion Pachia-Tatomirescu), cronici literare ale unor cărți apărute în România sau în străinătate, poezie împletită cu muzică (vezi balada În Vinerea Paștelui, scrisă și compusă de Marin Voican Ghioroiu și interpretată de artista Rodica Anghelescu), mărturisiri, aniversări. Nu în ultimul rând acest număr jubiliar stă sub semnul primenirii naturii, al primăverii, al Săptămânii Patimilor lui Iisus, dar și ale
REVISTA ON-LINE CETATEA LUI BUCUR de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Muguras_maria_petrescu_revi_muguras_maria_petrescu_1368239360.html [Corola-blog/BlogPost/344607_a_345936]