2,242 matches
-
la pândă,să vină ceasul cel de tainăși-n vis sinistru de sub pleoapăsă evadezi ca pasărea din laț,și-n ’naltul azuriu să te ridicistăpână pe Împărăția Cerului,fără timp, de unde, de blestem, să caziși-n drumul tău, cu limbi de foc,balaurul să te înghită, că te-am urât,femeie blestemată și fără de noroc ! Aici, în spațiul meu, înmugurit lăuntric,mă simt puternic, liber de toate câte sunt,... XIV. NU MI-E FRICĂ DE MOARTE, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
au fost prigoniți de mamele lor vitrege, au depășit toate obstacolele. Cenușăreasa și-a găsit prințul, la fel și Albă ca zăpada. Lizuca și-a găsit alinarea la bunici. Fata moșneagului a rămas să trăiască fericită lângă tatăl ei după ce balaurii au savurat-o pe mama vitregă cu fiică cu tot. Eu nu-mi găsesc locul niciunde. Tatăl meu crede că mama mea vitregă mă iubește enorm, în timp ce eu sunt soi rău. Mama mea vitregă e asemenea soarelui ce sărută timp
ÎN COLIVIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374311_a_375640]
-
viață, sunt acei oameni care au avut nopți de nesomn, de griji, când eram bolnavi, care ne-au ținut de mânuță atunci când am făcut primii pași, care ne-au șters lacrimile la primele căzături ori atunci când ne bântuiau în somn balaurii cu șapte capete, veniți din povești, sunt cei care ne-au vegheat somnul și visele. Ei sunt cei care ne-au însoțit în prima zi de școală, ne-au purtat mâna la primele litere, care ne-au asigurat toate condițiile
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
prizonieră în ținutul morții. Sera: Eu, lacomă? Malu: Taci. Victima îți trage singură clopotul. A căzut în plasa morții. Fiara îi aude muzica și vine. Sera: O muscă. Malu: Clopotul a fost tras, s-a clătinat firul sacru. Îl văd. Balaurul se aproie de pradă. Ea îl așteaptă speriată. Se teme de sărutul morții. Acum țese sicriul pe măsura făpturii ca o mângâiere a unei speranțe de lumină lipsită de libertate. O sărută. Sărutul morții anulează orice rază a înșelăciunii. Durerea
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
picăturile de sânge sărite pe mâini dinspre săracul stârcit de-acum în picioare de Marcu. Milogul apucă de ieși târâș din locul de iad, în vreme ce dinspre lădiță se-nălțau limbi șerpești de foc, devenind, într-o clipă, ucigătoare limbi de balaur... Dascălul pieri și el mânat de groaza trăită, iar Muica Lina, nesimțind amenințarea pârjolului, sta pironită în mijlocul grajdului. Desprins cu iuțeală din șirul de oameni veniți cu apă în cante s-oprească prăpădul, Culiță, feciorul lui Vlaicu, scăpă bătrâna de
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
lasă-n pace! - Iar începeț’? Stareț’ locului odată că vă dau jos în câmp să vă mănânce bolimbozaurii! - Că de-aia s-o speria ei!? zise Leta. - Și tu ce te bagi!? Vezî-ț’ de somnu’ tău! o atinse tata Nițu. - Balaurii sunt în poveste! sări Marius. - Atunci, na-vă poveste! opri tata Nițu căruța. Hai, pas înainte, marș! Văzându-i încremeniți, izbucni: - Eu pen’ cine vorbesc? Nu s-aude!? - Și eu!? sări din fundu’ căruței cumnată-sa Leta. - Nu, că tu
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
Acasa > Poezie > Cantec > CÂNTECUL MĂRII Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 1696 din 23 august 2015 Toate Articolele Autorului Cântecul mării Mare Neagră, dar albastră, Te privesc de la fereastră... Balaur la poarta țării, Ești mirajul depărtării. Vrajă ești, și ești catarg, Albatros ce piere-n larg, O cochilie-n nisip, Ești iubita fără chip. Hotar ești, și ești oștean, Pe tine de nu te-aveam, Poate mulți ar fi venit
CÂNTECUL MĂRII de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373799_a_375128]
-
ce dor, Se scurg precum nisipul ale noastre vise, Clepsidrele sunt mate, timpul se cerne-n sus, Tâmpla întoarsă uită țipete nezise, Uită propria naștere, uitând tot ce n-a spus, Uită înțelesul poveștilor cu zâne, Păstrează însă-n suflet balaurul de foc, Mecanică trăirii lăsată fără frane Oprește doar de stâncă, lovită-n loc cu loc, Iar astăzi cu candoare, fără de tristețe, Știind ca-n limitarea ei ades omoară, Am hotărât ca-n pragul dinspre tinerețe, Să-i spun că
PRAGUL DINSPRE TINEREȚE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373931_a_375260]
-
de taină și-n vis sinistru de sub pleoapă să evadezi ca pasărea din laț, și-n ’naltul azuriu să te ridici stăpână pe Împărăția Cerului, fără timp, de unde, de blestem, să cazi și-n drumul tău, cu limbi de foc, balaurul să te înghită, că te-am urât, femeie blestemată și fără de noroc ! Aici, în spațiul meu, înmugurit lăuntric, mă simt puternic, liber de toate câte sunt, că ești o Evă, ca toate, lăsată pe Pământ. Ion Părăianu Referință Bibliografică: BLESTEM
BLESTEM de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373987_a_375316]
-
cu vodkă prin poduri igrasioase, de parcă aș aprinde, cald, focul pe la stîni. Dar nu mi-ai spart în creștet frumosul ou de aur, și-mi năvăleau țînțarii în ochi cînd mă-nsuram, mi-au tot turnat mișeii la basme c-un balaur, m-au descîntat țiganii cînd fluturi călăream. Privește-ți deci de-acolo, c-un telescop, lucrarea, sînt cel ce-adorm în ploaie și mă trezesc ningînd, mai dă o cărămidă pe șmirghel, lasă-ți sarea din nou ca praf de
RECONDIŢIONARE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374007_a_375336]
-
moi și pufoase de dovleac, abia scoase din cuptor de bunica. Trei fetițe și un băiețel cam de aceeași vârstă aproximativ, zburdaseră curioși și nerăbdători în jurul cuptorului vechi de cărămidă din fundul curții, ce duduia încă de dimineață, ca un balaur aruncător de flăcări, pregătindu-se cum trebuie pentru a primi la sânul lui fierbinte, cozonacii dolofani frământați cu obidă de mâinile măiastre ale stăpânei casei. Ca să ostoiască puțin pofta ce sclipea în ochii aprinși, femeia încropi în grabă o plăcintă
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
pe planetă, în numele păcii... Când am citit în ziar știrea cu ONU - organizație pentru pace, care dă puterea sa către NATO - organizație militară, nu am putut să nu iau repede Biblia și să citesc versetul din Apocalipsa cu Fiara și Balaurul. Oare cum era versetul acela din Apocalipsa: "Fiara pe care am văzut-o..[..] Balaurul i-a dat [Fiarei] puterea lui, scaunul lui de domnie și o stăpânire mare."?... Eu nu fac interpretări ale Apocalipsei, ci doar mă gândesc cu uimire
CE URMEAZA? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375324_a_376653]
-
pace, care dă puterea sa către NATO - organizație militară, nu am putut să nu iau repede Biblia și să citesc versetul din Apocalipsa cu Fiara și Balaurul. Oare cum era versetul acela din Apocalipsa: "Fiara pe care am văzut-o..[..] Balaurul i-a dat [Fiarei] puterea lui, scaunul lui de domnie și o stăpânire mare."?... Eu nu fac interpretări ale Apocalipsei, ci doar mă gândesc cu uimire la ce se întâmplă. Dar m-am bucurat când am citit mai departe: "Am
CE URMEAZA? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375324_a_376653]
-
obraji de nori ne facem jurăminte Aș tine timpu-n loc, cusut în veșnicii, În zale să îmbrăcăm și cerul din cuvinte. Eu Zâna cea frumoasa, tu Prâslea cel Voinic, Pe tavă îmi aduci și merele de aur Cu un hidos balaur în noapte iar te lupți Victoria îți dă cununi de flori și lauri. Când zorile se crapă pe funtea unui munte, Se spulberă visarea și plouă ruginiu, Din călimara toamnei îți scriu acum povestea Și cred... că totuși niciodată nu
POVEȘTI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372008_a_373337]
-
lui Marin Preda", răspunse ea amintindu-și tema pentru ora respectivă. - Bine! Așează-te! Te rog pe viitor încearcă să fii ceva mai receptivă la ce predau, zise malițios Minodora Lepădatu, cu ochii ațintiți asupra ei, precum cei ai unui balaur ce aruncă flăcări. - De la o vreme gândurile nu-ți mai sunt la școală și ce se predă în clasă. Pe unde îți umblă? Ori cumva ești îndrăgostită? Nu-i exclus la vârsta voastră, continuă ea să o apostrofeze. Începuse să
CAPITOLUL DOISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372367_a_373696]
-
mai rămas. Să nu mă satur Mai am un singur dor în tot ce mi se dete, să pot să fiu izvor răcoritor de sete. Mai am un singur vis ce împlinit se cere, să văd c-a fost ucis balaurul durere. Mai am un singur gând ce-mi freamătă în minte, să îmi înalț cântând un templu în cuvinte. Mai am un singur țel în timp ce-mi port declinul, să pun în toate zel și să-mi înving destinul
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372440_a_373769]
-
jugul asupritor, în basme al zmeilor, care le răpeau, pentru poftele lor, fetele din vatră, Ilenele Cosânzene. Acești flăcăi curajoși se ipostaziau în viteji traversabili a unor tărâmuri, în care trăiau și pătimeau, până învingeau pe deplin elementul răului, zmeul, balaurul cu șapte capete, dar și chinurile Iadului, ca acte ale inițierii. Cosânzenele nu erau altele decât fetele satului, fecioarele despletite ale râurilor, tinerele prinse în mrejele puternice ale Sburătorului, cele care își așteptau ursitul. Astfel le descrie basmul cules de
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Postdam/Koordinierung Ostmittel - und Südosteuropa am Museum Europäische Kulturen, Berlin (Hgg.): Frank Gaudlitz - Casa Mare. Ostfildern. Ispas, Sabina, 2003, Cultură orală și informație transculturală, Editura Academiei Române, București. Mesnil, Marianne, 1997, Folclor naționalist și etnologie europeană, în ”Etnologul între șarpe și balaur”, Cuvânt înainte de Paul H. Stahl, Editura Paideia, București. Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor ”Constantin Brăiloiu”, TOM 3/1992, Editura Academiei Române, București.
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
să văd ce pot să fac! Se uită împrejur, dar toată zarea era roșie ca focul și tot cerul ca o pânză de nisip. Deodată, i se păru că vede în zare niște stafii de nisip, cu forme ciudate, de balauri, de femei în rochii zdrențuite, cu poale și mâneci lungi, ca niște păsări cu aripile frânte sau ca niște copaci cu rădăcinile și crengile fluturând, ori niște animale costelive, de pe care atârnau pieile. Și toate gemeau, boceau, se jeluiau, în
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
se întreabă cu ochi stinși de jale-adancă, Unde-ați plecat haiduci?..Vă ducem dorul! Întâi decembrie e ziua noastră sfântă ; Bat clopote dar nu mai bat a sărbătoare. Eroii plâng sub cruce, sânge se-nfierbântă, Dar nu mai pot stârpi balaurul cel mare! Și plânge un Mihai sub vatra strămoșească, Si dintr-o roată Horia își înalță pumnii Pentru o flamură, roș, galbenă, albastră, Și pentru țara-n care azi conduc străinii! Veniți români să ne-adunăm cu mic cu mare
BAT CLOPOTE DAR BAT A JALE... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372964_a_374293]
-
Carpați. El și-a stabilit capitala pe Argeș unde a ridicat mănăstirea Curtea de Argeș, de care se leagă legenda meșterului Manole. VASILE LOVINESCU evocă simbolistica ascunsă a figurilor încrustate în paftaua lui Neagoe Vodă și anume: ”o lebădă cu gât de balaur și cu cap de femeie, ceea ce ne duce cu gîndul la imaginea celestă a constealției LEBEDEI situată în vecinătatea Constelației DRAGONULUI, care poate fi considerat un alt simbol hiperboreean, în tradiția dacică”. Principatul Transilvaniei a fost fondat de celebrul căpitan
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
Carpați. El și-a stabilit capitala pe Argeș unde a ridicat mănăstirea Curtea de Argeș, de care se leagă legenda meșterului Manole. VASILE LOVINESCU evocă simbolistica ascunsă a figurilor încrustate în paftaua lui Neagoe Vodă și anume: ”o lebădă cu gât de balaur și cu cap de femeie, ceea ce ne duce cu gîndul la imaginea celestă a constealției LEBEDEI situată în vecinătatea Constelației DRAGONULUI, care poate fi considerat un alt simbol hiperboreean, în tradiția dacică”. Principatul Transilvaniei a fost fondat de celebrul căpitan
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
Carpați. El și-a stabilit capitala pe Argeș unde a ridicat mănăstirea Curtea de Argeș, de care se leagă legenda meșterului Manole. VASILE LOVINESCU evocă simbolistica ascunsă a figurilor încrustate în paftaua lui Neagoe Vodă și anume: ”o lebădă cu gât de balaur și cu cap de femeie, ceea ce ne duce cu gîndul la imaginea celestă a constealției LEBEDEI situată în vecinătatea Constelației DRAGONULUI, care poate fi considerat un alt simbol hiperboreean, în tradiția dacică”. Principatul Transilvaniei a fost fondat de celebrul căpitan
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > AICI Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 215 din 03 august 2011 Toate Articolele Autorului aici Aici, unde munții zămislesc povești cu balauri albăstrii lunecând printre cetini, aici, unde liniștea s-a logodit cu șoaptele izvoarelor și cu înaltul, am învățat că, dincolo de noi, îngerii cu ochi de lumină dănțuiesc în cuvinte, iar primăverile se caută-n flori și în coarnele cerbilor. Și
AICI de LEONID IACOB în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371272_a_372601]
-
colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]