1,114 matches
-
lumești, prin testament, să stea de vorbă, imaginar, cu ai săi. Pe lîngă asta, vestitoarea nu-l reține pe erou de a pune mîna pe baltag. Se presupune că Păstorul era pregătit pentru ambele situații. În rolul de „omul cu baltagul”, l-am întrezărit deja în două ipostaze, în chip de Nechifor Lipan și de Gheorghiță. Par roluri fictive, dar credibile, întrucît pot fi reconstituite punct cu punct cu fragmente autentice din viața oieritului. Cealaltă secvență, și ultima, se află tot
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
așa stau lucrurile, înseamnă că se cere a fi jucată, dar nu în regia mioarei, neliniștită și înlăcrimată, ci a altei „femei”, Vitoria, disperată și răzbunătoare. Aici se află diferența de soartă dintre cei doi eroi ai oieritului, cel din Baltagul și cel din Miorița: unul își joacă viața la vedere, celălalt, moartea. Punînd lucrurile cap la cap, constatăm că amîndoi erau pregătiți pentru ambele roluri, care, în fond, nu „diferă” unul de altul. Se poate spune, și pe drept cuvînt
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dragă cucoană Marie, am trăit pe lumea asta numai pentru omul acela al meu și am fost mulțămită și înflorită cu dînsul”. Am putea continua cu împăcare, adăugînd una dintre formulele înșiruite mai sus și în asemănare cu situația din Baltagul: „a murit în putere”. Asta înseamnă într-adevăr materie de roman, adică de mișcare epică viguroasă. Mihail Sadoveanu a înțeles acest aspect special, dictat de materia brută, de aceea l-a adaptat la condițiile romanescului, ca lectorul să fie răsplătit
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de mișcare epică viguroasă. Mihail Sadoveanu a înțeles acest aspect special, dictat de materia brută, de aceea l-a adaptat la condițiile romanescului, ca lectorul să fie răsplătit îndeosebi cu emoții estetice. Pe scurt, ambii autori, și anonimul și autorul Baltagului, au tratat cele două secvențe din povestea mai complicată a morții, ținînd cont de natura datelor conflictuale și de prelucrarea lor în formă sensibilă. Moartea prematură și năprasnică a nelumitului cere expresie liricizată, pătrunzătoare și precis ritmată în stări emoționale
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
curățat de carne, sub tarniță și poclăzi, zăcea mai încolo. Femeia răcni aprig: -Gheorghiță! Flăcăul tresări și se întoarse. Dar ea striga pe celălalt, pe mort. Îngenunchind cu grabă îi adună ciolanele și-i deosebi lucrurile. Căpățîna era spartă de baltag”. Scena, dar mai ales povestea vieții lui Nechifor Lipan ajunsă aici, îndeamnă și ea la meditație: iată un om falnic, în plină forță și în „floarea vîrstei”, prăpădit năprasnic în moarte. Parcă recunoaștem una dintre legile clasice ale tragicului. Sadoveanu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nimeni n-a putut s-o oprească din cale. Aceasta, mai ales, pentru că Gheorghiță al ei, cel de inimă, nu s-a bucurat de șansa de a-i înfrunta pe vinovați vitejește, cum i-ar fi stat în putință. Așadar, baltag pentru baltag. CA O CONCLUZIE: mioritismul - o metafizică a morții În istoria exegezelor mioritice s-au produs mai multe direcții de cercetare, fiecare intenționînd să lămurească „esența” și să descopere „geneza”, adică secvența de timp și, totodată, mediul socio-profesional în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a putut s-o oprească din cale. Aceasta, mai ales, pentru că Gheorghiță al ei, cel de inimă, nu s-a bucurat de șansa de a-i înfrunta pe vinovați vitejește, cum i-ar fi stat în putință. Așadar, baltag pentru baltag. CA O CONCLUZIE: mioritismul - o metafizică a morții În istoria exegezelor mioritice s-au produs mai multe direcții de cercetare, fiecare intenționînd să lămurească „esența” și să descopere „geneza”, adică secvența de timp și, totodată, mediul socio-profesional în care a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
multe... Schimbarea direcției conflictuale într-o competiție de interese personale ar fi dus la denaturarea totală a fondului mioritic. Să reținem o afirmație lămuritoare a lui Eugen Lovinescu, unul dintre marii admiratori ai poemei: „Dacă ar fi pus mîna pe baltag, pe lîngă milioanele dispărute fără urmă în noaptea timpului, s-ar mai fi pierdut încă un cioban”. Miorița ar fi devenit, poate, asemenea oricărei balade eroice din folclorul românesc, iar păstorul - un șablon literar - dacă s-ar fi dovedit un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dispărute fără urmă în noaptea timpului, s-ar mai fi pierdut încă un cioban”. Miorița ar fi devenit, poate, asemenea oricărei balade eroice din folclorul românesc, iar păstorul - un șablon literar - dacă s-ar fi dovedit un bun mînuitor de baltag. Mai este invocată cunoscuta teză a lui Emil Cioran din Schimbarea la față a României: ce au făcut românii timp de două mii de ani? se întreabă autorul cuprins de îndurerare și de mînie, dar într-un limbaj seducător și incifrat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tragică. Cînd i se vorbește despre moarte, păstorul nu se gîndește la sine. Cum s-a mai observat, dacă ar fi procedat astfel, ar fi transformat moartea, dintr-o problemă gravă și de interes universal, într-un accident rezolvabil prin baltag. Cine ridică baltagul nu rezolvă nici problema morții sale, nici a altora, ci o permanentizează. Eroul a ales, în locul violenței, curajul întrebării. Nici mioara oraculară nu-l sfătuiește altfel pe ocrotitorul său. Iar întrebarea este, prin definiție, filosofică și destinală
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se vorbește despre moarte, păstorul nu se gîndește la sine. Cum s-a mai observat, dacă ar fi procedat astfel, ar fi transformat moartea, dintr-o problemă gravă și de interes universal, într-un accident rezolvabil prin baltag. Cine ridică baltagul nu rezolvă nici problema morții sale, nici a altora, ci o permanentizează. Eroul a ales, în locul violenței, curajul întrebării. Nici mioara oraculară nu-l sfătuiește altfel pe ocrotitorul său. Iar întrebarea este, prin definiție, filosofică și destinală. Deținem datele unei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vălul de ceață mândrul soare, În stînga-i șade luna sfioasă, zâmbitoare... Din sale depărtate pătrunde svon de armă. Prin el cimpoiul skytic pornește dulcea-i larmă Trezind greoiul ropot de danț, căci la un loc Toți oaspeții mai tineri loveau baltage-n joc, Iar tinerele fete cu ei jucând de-a-valma Se-nvîrt și se mlădie ușor sunând cu palma. La mijlocul de masă pe tronu-i șade el Cu plete lungi și negre, întunecos, Brigbel. Și răzimat pe spată al zeilor fiastru Privea-n
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de-a dreptul ce ai de zis. Întâi am să-ți spun că niciodată n-am vorbit despre această mănăstire. Așa că trebuie s-o luăm pe îndelete. Această biserică aflată în Tătărași, a fost zidită pe la 1629 de către hatmanul Nicoriță Baltag, pe locul alteia, din lemn, care se spune că ar fi fost ridicată pe locul unde - la 1415 - Alexandru cel Bun voievod, împreună cu boierii, ar fi întâmpinat sosirea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou, aduse de vodă de la Constantinopol cu multă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
La division sociale du travail, Paris, PUF, 1930. EDELMAN, Nicole, Voyantes guerisseuses et visionaires en France 1785-1914, Paris, Albin Michel, 1995. ELIADE, Mircea, Aspecte ale mitului, București, Ed. Univers, 1978. ELIADE, Mircea, Istoria ideilor și credințelor religioase, traducere de Cezar Baltag, București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1988. ELIADE, Mircea, Încercarea labirintului, traducere de Doina Cornea, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1990. ELIADE, Mircea, Sacrul și profanul, traducere de Rodica Chira, București, Ed. Humanitas, 1992. ELIADE, Mircea, Tratat de istorie a religiilor, traducere de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de Alexandra Beldescu, prefață de Georges Dumézil, București, Ed. Humanitas, 1994. ELIADE, Mircea, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, traducere de Elena Bortă, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, traducere de Brîndușa Prelipceanu și Cezar Baltag, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Făurari și alchimiști, traducere de Maria și Cezar Ivănescu, București, Ed. Humanitas, 1996. ELIAS, Norbert, La Société de cour, Paris, Flammarion, 1985. EVSEEV, Ivan, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, Ed. Amarcord
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lumea academică franceză), că fostul președinte al Franței îi era un client fidel și că multe decizii au fost luate în urma divinației de tip astrologic. 29 Mircea Eliade, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, traducere de Brîndușa Prelipceanu și Cezar Baltag, București, Ed. Humanitas, pp. 107-108. 30 Patrick Drouot, Șamanul, fizicianul și misticul, traducere de Radu-Călin Bacali, București, Ed. Humanitas, 2003, p.145. 31 Marcus Tullius Cicero, op. cit., p. 18. 32 Tucidide, Războiul peloponeziac, V, traducere de N.I. Barbu, București, Ed.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fi găsite referințe în Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, Ed. Amarcord, 1997, p. 146. 84 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase. De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis, traducere și postfață de Cezar Baltag, București, Editura Științifică, 1991, vol. 1, pp. 255-257. Studiind Theogonia, Eliade subliniază că pentru Hesiod mitul lui Prometeu este momentul zero al apariției răului în lume. Prometeu era socotit de toți drept un zeu civilizator. Prin gestul său, el a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Amintim aici doar câteva dintre scrierile reprezentative: J.G. Frazer, Creanga de aur, ed. cit.; Claude Lévi-Strauss, Antropologia structurală, traducere de I. Pecher, prefață de Ion Aluaș, București Ed. Politică, 1978; Mircea Eliade, Istoria ideilor și credințelor religioase, traducere de Cezar Baltag, București, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. III, 1988; Mircea Eliade, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, ed. cit.; Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere. 1484, ed. cit.; Dominique Camus, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
-n locul acesta O ramă.” Cei doi poeți, și nu sînt fără doar și poate singurii care văd lucrurile așa, ne conving că mentalitatea occidentală este penetrabilă și poate comunica lesne cu estetica orientală. Un poet veritabil, cum este Cezar Baltag, chiar dacă nu practică el Însuși arta haiku-ului, are organul cu care să poată Înțelege perfect ce este acel gen inconfundabil de poezie. Ne-o dovedește prin felul În care se rostește despre această poezie doar aparent exotică: “Un haiku
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cumană de cel din turca osmanlie. Astfel, se poate spune că Teleorman provine din cumanul Teliorman „pădure nebună“ (adică deasă), pentru că forma cuvântului în turcă este Deliorman, cu d corespunzător lui t din cumană. Pentru cuvintele românești de felul lui baltag,boi „statură“, casap, catâr, toi (din în toiul luptei), care pot fi puse în legătură cu cuvinte existente atât în cumană, cât și în turca osmanlie, au fost admise, în general, ambele surse (cumană și turcă), deși unii cercetători le consideră, totuși
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Humanitas, București, 1994. Eliade, Mircea, Mitul eternei reîntoarceri, trad. Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Univers Enciclopedic, București, 1999. Eliade, Mircea, Mituri, vise și mistere, trad. Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Univers Enciclopedic, București, 2008. Eliade, Mircea, Nostalgia originilor, trad. Cezar Baltag, Humanits, București, 1994. Ellwood, Robert. S., The Politics of Myth. A Study of C. G. Jung, Mircea Eliade and Joseph Campbell, State University of New York Press, New York, 1999. Fiske, John, Myths and Myth-Makers. Old Tales and Superstitions Interpreted by Comparative
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pi cari‟o ie..?!“, se întrebau ele, dându-și coate. Așteptau cu sufletul la gură să vie, și să spuie... „Hai, fa... ș‟om juca“. Dar, flăcăul trecu prin fața codanelor, înfoindu-se ca un cocoș, chiar și pe lângă Profirica lu‟ Baltag, cu care era „în vorbă“, și se duse direct la Anuca, s-o ia de mână de lângă Sultan și Pârvu: - Hai, fa Anuco... hai, ș‟om juca! a zis el cu pălăria trasă pe ochi; nu cuteza s-o privească
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu tăciunii în lumina ochilor. - Ești răzbunător, flăcăule, continuă țiganca; casă bună faci numa‟ cu nevasta născută în a doua lună de vară, da‟ ai să cii... și n-ai să cii cu dânsa... Gândul îi zbură la Profirica lu‟ Baltag, cu care era în „vorbă“ să se „împace“, cu care vrea să-l colăcească mama lui. - ...Da‟ inima ta, flăcăule, îi dată alteia... născută în lună de iarnă, și care-ți poartă nenorocul... Deodată, țiganca tresări și aproape că strigă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
a mă izola, a mă deplasa În direcția contrară, iată adevărata putere! (azi) Sadoveanu a Încercat probabil să dea o sinteză a noastră, așa cum a făcut-o Thomas Mann. Întrebarea este În ce măsură a și reușit? Da, Creanga de aur, da, Baltagul, da, Frații Jderi, da, Zodia Cancerului și cam atât. Lipsește Însă dimensiunea tragică, lipsesc răbufnirile iraționalului, acele tenebre care să zguduie la impactul lecturii; prea se petrece totul În previzibil și liric. Ar trebui să ne depășim clasicitatea congenitală, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
văd, a crăpat terasa, iar În al doilea rînd, acesta este cartierul scriitorilor: Matei Călinescu (chiar dacă a plecat de mult În America, au rămas totuși urme, mai există oameni care-și amintesc cu nostalgie că n-avea un deget), Cezar Baltag, George Almosnino, Alexandru George, Nora Iuga, Mircea Daneliuc stă pe Armenească, Tudorel Urian, Radu Aldulescu, Iosif Bordea, Daniel Cristea-Enache, Emil Mladin, unii au murit și alții se nasc acum, Îi disting dînd din mîini În blocul de vizavi, cu luneta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]