1,932 matches
-
o palmă de pămînt mai mult, sau pentru că și-au ros fundu' pantalonilor pe băncile școlilor, și coatele, și genunchii, și sufletul ca să facă ceva din viața lor. fără să știe că vor deveni "împuțiți de intelectuali, burghezi înrăiți, reacționari, bandiți și dușmani ai poporului"? Aud? Gh. P. unu: Și ce-ai fi vrut să fac?! Îmi era frică..., îmi apăram și eu o bucată de pîine... Gh. P. doi: Păi asta-i! Îți era frică să nu-ți pierzi pîinea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și ăsta! (se aud clopotele bătînd "în dungă"; își aprinde o țigară) Ia, astea-s trase pentru domnul ăla în vîrstă... profesor... cică știa chineza... și sanscrita... Și? Vorba lui Bulă, la ce i-a folosit? L-a luat Gică... Bandit mare Gică ăsta! Adevărul e că se are bine cu popii... Nu-i mort mai bogat... ca să zic așa... să nu-l îngroape el! Și pe el o să-l îngroape Trică... Asta cu siguranță... Domnule, ar fi în stare să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
duc la poliție".) Du-te, du-te, Nea Matei... și adu și cătușele... să ți le pun... pentru evaziune morală... pentru delapidare de disperări din avutul obștesc... Du-te! (Matei pleacă strigînd: "Fire-ai al dracului de descreierat și de bandit ce ești!"; Costache și Marieta nu prea știu ce să facă...; s-ar duce cu Matei... dar ar rămîne și cu Octav) Mamă, iubită mamă, iubit tată... îmi pare rău... nu-s bun de nimic... știu... (îi ia de braț
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
1 Ridiculizare prin „declasare” Golan, derbedeu, pleavă 2 Ridiculizare prin desconsiderare și umilire fizică „Nimicuri”, handicapat, paralitic, pitic, scursură, retardat, pleavă, șașiu, chior, șchiop 3 Etichetare în registru „bestiariu” Animal, porc, păduche, șobolan, ploșniță 4 Calomnie în registru infracțional Hoț, bandit, corupt, criminal, mafiot, delapidator 5 Atac la persoană în registru licențios, libidinos Curvar, homosexual, violator, sex în grup, prostituat, prostituată, proxenet 6 Porecle denigratoare Ciobanul, chiorul Sursa: Drăgan, Ștefănescu, 2004. Televiziunile din România - mari furnizori de violență Comparație România, SUA
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
celei baltice - nu a avut alt... alternativ... decît intrarea În colhozuri sau rezistență armat.... O parte a preferat aceast... din urm... opțiune. Ț...rănii nu erau totuși singură categorie socio-profesional... reprezentat.... În 1949, Ministerul de Interne ucrainean menționa În rîndurile „bandiților” tineri care „au fugit din uzine, din minele din Doneț și din școlile profesionale”. Efectivele partizanilor nu sînt cunoscute foarte bine; arhivele KGB-ului, recent deschise cercet...torilor, ofer... cifre de ansamblu aproximative. În Estonia, rezistența armat... ar fi reunit
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
universului social brazilian: regi, duci, prinți și alte figuri nobiliare; fantome, figuri macabre, spirite ale răului și alte figuri ale lumii Întunericului; personaje din Grecia și Roma antică, din Hawaii sau China, de la marginile lumii cunoscute; hoți, clovni, prostituate, pungași, bandiți, deținuți din Închisori și alte asemenea figuri marginale care apar În viața noastră obișnuită numai În circumstanțe nefericite (1991, p. 40). Cadrul sărbătoresc al carnavalului, pe de o parte, și statutul simbolic al măștii, pe de altă parte, favorizează gesturile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dublată de combinația măștilor. Punând În antiteză costumarea solemnă specifică paradelor militare („uniforma de gală” care afirmă obligațiile indivizilor prinși În carcasa pozițiilor și rangurilor instituționale) cu „fantasia” (măștile și costumele de carnaval): În timpul carnavalului este normal să vezi un „bandit” dansând cu un „șerif” sau o figură „cap de mort” dansând cu o „tânără fată”. Acest fapt constituie chiar esența carnavalului ca rit național: combinarea și conjugarea elementelor simbolice (sau reale) care reprezintă câmpuri antagonice sau contradictorii. Astfel costumația de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
îngr. Constantin Onciul, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1910; ed. (Peregrinul transilvan), îngr. Șerban Cioculescu, București, 1942; ed. îngr. și pref. Romul Munteanu, București, 1956; ed. (Peregrinul transilvan. 1835-1848), îngr. și pref. Corneliu Albu, București, 1980. Traduceri: [Autor neidentificat], Banditul fără voie, Graz, f.a. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 169; N. Iorga, Un scriitor țăran: Ion Codru Drăgușanu, RI, 1918, 4-7; Claudiu Isopesco, Il viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e l’Italia, Roma, 1930; Vianu, Opere, V, 65-70; Perpessicius, Opere
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
deputat în 1864, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice în 1889, președinte al Senatului. O culegere de Discursuri politice (1903) îl relevă și ca bun orator, cu o frază armonioasă, elegantă. În tinerețe, B. scrie romanul Aldo și Aminta sau Bandiții (1855), încercare artificioasă, aglomerând influențe livrești contradictorii. Într-o tabără de „bandiți”, tot felul de eroi nefirești, haiduci de operetă, bravi, generoși, cultivați, cu har oratoric, se refugiază pentru a duce o viață liberă și pentru a lupta contra tiraniei
BOERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285781_a_287110]
-
al Senatului. O culegere de Discursuri politice (1903) îl relevă și ca bun orator, cu o frază armonioasă, elegantă. În tinerețe, B. scrie romanul Aldo și Aminta sau Bandiții (1855), încercare artificioasă, aglomerând influențe livrești contradictorii. Într-o tabără de „bandiți”, tot felul de eroi nefirești, haiduci de operetă, bravi, generoși, cultivați, cu har oratoric, se refugiază pentru a duce o viață liberă și pentru a lupta contra tiraniei. Motivațiile patriotice, umanitariste, protestul social sunt compromise de discursivitate și retorism, deopotrivă
BOERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285781_a_287110]
-
patriotice, umanitariste, protestul social sunt compromise de discursivitate și retorism, deopotrivă în plan narativ și stilistic. B. nu a mai publicat ulterior nici o lucrare literară, indiciu sigur că își privea, cel dintâi, cu neîncredere posibilitățile. SCRIERI: Aldo și Aminta sau Bandiții, București, 1855. Repere bibliografice: Rosetti, Dicț. cont., 31; Cornel, Figuri, 317-318; Popovici, Romant. rom., 321-322; Vârgolici, Începuturile, 63-65; Dicț. lit. 1900, 109; Marian Barbu, Romanul de mistere în literatura română, Craiova, 1981, 127 ; Mănucă, Lectura, 114, passim. G.D.
BOERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285781_a_287110]
-
lumii ruse nu o mai îngrozea. Învățase atâtea de la plecarea ei încoace. Știa că este practic, într-un vagon sau într-o căruță, să ții un sac umplut cu paie, cu câteva pietre chiar la fund. Pe acesta îl smulgeau bandiții în raitele lor nocturne. Știa că locul cel mai bun de pe acoperișul unui vagon era lângă gura unui ventilator: la deschizătura aceea erau agățate frânghii care-ți permiteau să cobori și să urci înapoi rapid. Și când, din fericire, găsea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de lux, în cartierele populare, vedeam două bande rivale din Belleville luptând pe viață și pe moarte din pricina unei femei. Singura diferență: părul frumoasei Otero lucea ca pana corbului, pe când părul iubitei râvnite lucea ca grâul copt în lumina asfințitului. Bandiții din Belleville o numeau Casca de Aur. În momentul acela, simțul nostru critic se răzvrătea. Eram gata să credem în existența mâncătorilor de broaște, dar era prea de tot să ne imaginăm niște gangsteri care se ucid pentru ochii frumoși
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a găsit o momeală bună și că cina promitea să fie animată și convivială.) Da, în deșert? Bunica lui, de pildă, Cherl... Chourl... franțuzoaica aia, pe scurt, nu e deloc amuzant ce s-a întâmplat cu ea acolo. Basmacii ăia, bandiții ăia, cărora nu le trebuia puterea sovietică, au prins-o pe un drum, ea era încă foarte tânără, au violat-o, dar ca niște fiare sălbatice! Toți, unul după altul. Erau șase sau poate șapte. Și tu spui: „sunt ca
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și că 4 milioane din prețul de cumpărătură se va împărți între membrii Adunărilor; că se va constata prin dezbateri publice într-un stat vecin cumcă o seamă de judecători și de administratori în România sunt tovarăși la câștig ca bandiții din codru; că administrația va ajunge la halul de-a prinde cetățenii ce-i displac pe ulițe și a-i trimite sub escortă la București, pretextând că sunt nebuni. Daca cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
al principiului conservator al istoriei, lucru ce cată să le lipsească acestor indivizi de vreme ce ei n-au naționalitate hotărâtă. Dar nici măcar baza conștiinței, aversiunea în contra trădării, n-o au. Ucigașii de rând, eroii de codru sunt oameni onorabili pe lângă trădători. Banditul nu i-a jurat nimănui că-l va apăra: liber, cu riscul vieții lui, de-a ataca alt om, a comis o crimă de bună credință oarecum, care să poată espia. Eroii de la 11 fevruarie, azi adiutanți regali și generali
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de război și uitată de Dumnezeu e a pretinde ca cineva să stăvilească c-un băț apele Dunării. Nu dar regimul vechi economic, grecii asupreau țara. Glasul și puterea boierilor pământeni se 'necau în acea inundație de pungași și de bandiți. Dar daca Tudor a putut imputa boierilor de un neam cu dânsul ticăloșia, adecă lipsa de energie, acest drept nu-l are foaia redijată de un grec, foaia d-lui C. A. Rosetti. Quod licet Jovi, non licet bovi. Ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
n-o spune nimeni. E prea adevărat că administrația vede în școli o sarcină odioasă. Învățătorul și școala sunt concurenții postulanților la bugetul comunei; adesea primarul e [un] om trecut prin pușcărie, notarul de chipul și asemănarea lui, perceptorul un bandit, toți numiți de subprefect și constituiți 166 {EminescuOpXIII 167} în comitet de esploatare a comunei rurale. Dispreț pentru biserică și ură pentru școală este signatura așa numitei administrații comunale. Adesea învățătorii sunt ignoranți și vicioși. Pentru ca și școala să rămâie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru că de moștenirea ce-a adus-o din țara turcească au căutat să se dezbere, prin săpun și pieptene, nu s-o păstreze. În locul ierarhiei muncii ș-a meritului s-a introdus ierarhia vicleniei stupide și a apucăturilor maloneste. Un bandit ca cuviosul Simion, o vulpe vânătoare de diurne și afaceri tăinuite cum e Carada, jucători de bursă și nulități cărora natura, drept compensație a stupidității lor, le-a dat perfidia și instinctul necinstei, iată clasele ce le-ați ridicat din ce în ce mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu sunteți. Daca răul trebuie să se facă, faceți-l încai voi, căci ar fi mai mic de cum [i]l fac acești oameni. În orice caz trădători n-ați fi decorat și înălțat, directori la ministerii n-ați fi pus bandiți; oricât de răi ați fi fost, mai răi decât aceștia nu puteați fi. Cât despre țară? Dar cui [î]i pasă de ea? Singurul ei folos ar fi doar că, din natură, nu sunteți predispuși de-a fi atât de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Se 'nțelege. Mutre confiscate, cărora orice om onest le-ar fi închis ușa înaintea nasului, s-au ridicat sub domnia d-lui Brătianu în sferele de sus; formează așa numita societate la balurile și la curtea regelui. De gâtul unor bandiți sau a unor trădători notorii s-au atârnat semnele de onoare ale țării; corectorii gazetelor roșii au ajuns milionari; toată plebea asta politică e azi scoasă din cutie, parfumată, înmănușată, lustruită. E firesc lucru ca aceste elemente declasate ridicate din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acestui popor; nu lăsați ca un popor, azi încă liber, să nu mai fie mâni decât o turmă necuvântătoare mânată de poliție și de funcționari; scăpați ceea ce mai este de scăpat: dreptul vostru de-a controla această companie anonimă de bandiți care a pus mâna pe țara voastră. [29 aprilie 1883] ["CÎND OPOZIȚIUNEA... "] Când opozițiunea a 'ncercat, în Senat și în Cameră, să implore pe M. Sa Regele a garanta libertatea alegerilor ea a avut fără îndoială cuvânt. Ea știa cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și Dragoșizi. Acestea au ridicat între ele și alte familii prin încuscrire, dar aci se sfârșește totul. Nu toți pungașii pe cari i-au adus fanarioții, nu toți Cârjaliii și Caragialîii, nu toate stârpiturile Fanarului și ale Orientului, nu toți bandiții lui Pazvan și Ypsilant pot pretinde a fi din societatea romană. Din societatea românilor "Romînului" de cari era încunjurat d. Chițu la banchet da; dar nu din societatea românilor adevărați și în sensul propriu al cuvântului. Aci, în orice mocan
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întîi. Aceasta poate fi găsită deja într-o formă surprinzătoare, de exemplu, într-unul dintre primele romane la persoana întîi, The Unfortunate Traveller al lui Thomas Nashe: privind printr-o gaură din perete, naratorul la persoana întîi vede cum un bandit agresează o femeie virtuoasă, în timp ce aceasta stă aplecată asupra corpului soțului ucis493. Majoritatea autorilor victorieni utilizează această tehnică: de exemplu, Dickens o folosește în romanul David Copperfield 494. Scările lungi și ușa parțial deschisă a camerei care servește drept locuință
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
KDI Își aplică și sieși această filozofie și aceste metode, practica rețelelor făcând din această companie o entitate deschisă funcționării transversale. Preocupați de schimbare și de originalitate, membrii echipei Își aleg nume de luptăconcepute individual, cum ar fi: Senior Freelance Bandit, Wow Research Explorer, Knowledge Torchbearer, Sexy Work Stylist, Shadow Collaborator, Vivid Experience Designer, Ba Architect... Această personalizare apare decalată și singulară, În raport cu standardele tradiționale japoneze. Din aceeași grijă pentru diferențiere, pe unul dintre pereții spațiului pe care Îl ocupă, KDI
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]