1,421 matches
-
un spirit de disciplină. Există deci mai multe centre de energii potențiale pentru modernizare în societate. Teoria baricadelor Davis, ale cărui idei le prezentăm prin mijlocirea lui Alvin J. So, propune un model complementar la teoria lui Weber, acela al baricadelor, pe care le utilizează societatea spre a se apăra de efectele modernizării, mai ales când acestea sunt puternic disolutive. Ideea că schimbarea socială indusă de modernizare are deopotrivă efecte negative, de care societatea se apără, sancționează sever paradigma tranziției. După ce
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Ideea că schimbarea socială indusă de modernizare are deopotrivă efecte negative, de care societatea se apără, sancționează sever paradigma tranziției. După ce corectează teoria obstacolelor (de trecut), încă puternic tributară paradigmei tranziției, Davis propune, cum s-a subliniat, o teorie a baricadelor (de apărare - prin care o societate se apără - Davis, 1987). Teza de bază poate fi formulată ca o întrebare: cum se apără societatea tradițională în fața înaintării valorilor capitaliste? Ideea promovată de Davis este că societățile tradiționale se tem nu de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu doar unor categorii, cum ar fi capitaliștii protestanți, așa cum apare în lumina teoriei weberiene. Cele trei cercuri concentrice ale modernizării ar fi acestea: - cercul interior (C) - economia și valorile sale (centrate pe productivitate și pe universalism); - cercul median (B) - baricada imunologică pe care o ridică societatea contra economiei (tabuuri, religie tradițională, moralitate, lege, filosofie, religie populară); cercul median indică așadar acele instituții defensive care țin economia sub control; - cercul exterior (A) - societatea și valorile ei, status, relații de putere (Davis
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tradițională, moralitate, lege, filosofie, religie populară); cercul median indică așadar acele instituții defensive care țin economia sub control; - cercul exterior (A) - societatea și valorile ei, status, relații de putere (Davis, W. în M. Weiner și S. Huntington, eds.: 1987). Modelul baricadelor ne spune că „dezvoltarea economică se produce nu doar când un inamic (modernizator sau agent al dezvoltării) invadează citadela societății, ci și când barierele îmbătrânesc, slăbesc și, finalmente, încep să se prăbușească sau când apărătorii își pierd inima și încep
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
primul rând a însemnat distrugerea vieții lor: viața personală, viața intelectuală, pentru că ’47 a fost anul în care s-a instalat regimul comunist și au început arestările în masă, cu scopul de a demonstra prin forță că comunismul e pe baricade și poate fi impus. Primul «val» a început în 5 mai 1947, cu arestarea tuturor acelora considerați suspecți, din cauza atașamentului față de vechiul regim. Între aceștia, foarte mulți studenți” (soțul persoanei intervievate era student în anul I la Drept). „S-a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Dacă lucrurile au stat într-adevăr astfel, atunci cazul Dobre este emblematic pentru acțiunea de spălare a creierului, care a izbutit, la nivelul maselor, în România comunistă. Nimic mai (anti)pilduitor decât un lider grevist care, după reprimarea protestului, schimbă baricada. Dobre a dovedit tipica „obediență de robot” pe care a mizat regimul comunist pentru a spăla creierul poporului român. Securitatea i-a confecționat lui Dobre, pentru cei rămași în Valea Jiului, un destin punitiv: a răspândit zvonul că acesta a fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au fost realizate, comentariile difuzate în cadrul emisiunilor „Tribuna liberă” și „Meridiane culturale” conțin un bogat referențial cultural. Frecvent polemice, uneori colorate de umor, intervențiile radiofonice au mai ales valoare documentară, vorbind despre climatul unei perioade și despre perspectiva configurată de „baricada” din Occident. Monografia George Coșbuc, publicată de P. în tinerețe (1951), ilustra o percepție sociologizantă în exces, înscrisă de fapt într-o comandă ideologică. La senectute, și-a rescris studiul de pe altă poziție, deplasând accentele în Celălalt Coșbuc (1995), care
POPPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
contemporană din România, surprinzând diverse ipostaze ale omului „postrevoluționar”. Își fac astfel apariția fostul disident care, pe parcursul căutării manuscriselor confiscate, devine conștient de pierderea suferită pe plan individual (Celula poetului dispărut), scriitorul transformat peste noapte într-un mărunt profesionist al baricadei politice (Aerisirea), foștii revoluționari confruntați cu cei care au înfăptuit represiunea și cu impostura universală (Spitalul special). Stilistic, unele texte amintesc totuși de maniera deceniilor precedente, mai ales atunci când evocă sufocanta oprimare a individului în vechiul regim (Ionescu sau O
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
Flacăra” (1979) și la Redacția revistelor pentru străinătate (1984). Între 1987 și 1990 lucrează la Centrul de Cercetări Istorice al Fundației „Iosif Constantin Drăgan” (Milano - Veneția - Roma). După 1989 este pe rând redactor-șef la „Națiunea”, redactor și consilier la „Baricada” și „Totuși iubirea”, comentator publicist la „Viitorul românesc” și „Ora”, redactor la „Evenimentul zilei” și la „Național”, șef de secție la „Expres magazin”. Debutează cu versuri în „Oltenia literară” (1957) și cu proză în „Luceafărul” (1963). În 1964 primește o
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
cu D.I. Suchianu”, RL, 1986, 2; Tudorel Urian, Povestea bis, O, 1987, 16; Sebastian Vlad Popa, Oglinzi, RL, 1990, 26; Dumitru Dinulescu, Pița sau Modorcea?, „Viața Capitalei”, 1990, 30; Ulici, Prima verba, III, 190; Romul Munteanu, Cărțile anului, cărțile timpului, „Baricada”, 1991, 8; Romanița Constantinescu, Tragedia optimistă, RL, 1993, 13; Dumitru Dinulescu, Demența funcționară, CNT, 1993, 21; Geo Vasile, „Băieții de bani gata”, „Flagrant”, 1993, 50; Alex. Ștefănescu, Lasciate ogni speranza!, RL, 1995, 40; George Pruteanu, Un puzzle bine drămuit, RL
MODORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
sistemele de dihotomii sunt altceva decât dihotomiile, fiindcă marile personalități nu pot fi reprezentate satisfăcător prin recursul la etichete - „stânga” și „dreapta”, „liberal” și „conservator” -, putând figura, în funcție de context și de chestiune, când de o parte, când de cealaltă a „baricadei”. Iar sistemele de dihotomii sunt, până la urmă, tot o formă foarte primitivă de analiză, deoarece nu toate problemele se pot traduce în opoziții binare fără a pierde imensa bogăție de nuanțe a realității. Numai spiritul critic ne ajută să ne
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de nuvelă la: Flacăra Roșie (a 2-a la cererea muncitorilor), ICAR, la IER, la Monetăria Națională. (Ă). Dar de tristă memorie va rămâne donquichottescul caz al scriitorului care a perorat cu toată emfaza: «Eu, tovarășe, pot să lupt pe baricade. Pot ține o armă În mână. Sunt un revoluționar. Dar nu mă trimiteți Într-o fabrică să stau de vorbă cu muncitorii despre ceea ce scriu. Așa ceva nu pot face». Și se apropie totuși cu pași repezi ceasul când toți scriitorii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
armă În mână. Sunt un revoluționar. Dar nu mă trimiteți Într-o fabrică să stau de vorbă cu muncitorii despre ceea ce scriu. Așa ceva nu pot face». Și se apropie totuși cu pași repezi ceasul când toți scriitorii vor sări pe baricadele lor Închipuite și vor pătrunde În mase. Fără nici o teamă de focul criticii maselor. Dimpotrivă, cu Încredințarea că vor ieși din acest foc purificați. Cine s-ar bucura să rămână În coadă? Zi de zi crește numărul acelora care se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
deloc, dramaturgie 47 foarte rar și câte una-două cronici literare, note sau comentarii de N. Moraru, Eugen Luca, I.Vitner, S.Damian, Ovid S.Crohmălniceanu, Silvian Iosifescu, Minai Novicov, consemnate de noi la momentul potrivit. Așa se face că pe baricadă au rămas În acest an doar două reviste lunare: Viața românească și Almanahul literar de la Cluj. Situația nu se va schimba cu mult nici În următorii doi ani; doar că revista Contemporanul se apropie, deși nu În aceeași măsură, de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care creează bariera, deschiderea noastră emoțională este reținută. În schimb, atunci când brațul drept constituie barajul, ca în a doua imagine, emoțiile și dorința de deschidere sunt pe deplin prezente. Brațul drept, al emisferei stângi, constituie ultimul instrument de control, ultima baricadă a deschiderii noastre afective. Este vorba despre un gest autentic de deschidere emoțională. Partenerul îl percepe în mod subliminal ca pe un gest de seducție. Să continuăm cu evocarea mesajelor transmise de coate. Purtată de propriile emoții, o persoană așezată
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
primă instanță ne-ar încuraja să vedem în cinismul detectivului o materie ușor de topit în pasta informă a corupției și imoralității. Cinic, violent, greu de intimidat, el nu se deosebește tipologic de „băieții răi” aflați de cealaltă parte a baricadei. Ceea ce-l distinge de aceștia e persistența unui fel de romantism irepresibil, mai aproape de acceptarea eșecului decât de speranța victoriei. O metaforă a autolimitării, a desenării lucide a unui nou profil moral e oferită în The Big Sleep: Pe tabla
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
intră în cameră o vie antipatie față de doamna Murdock. Sternwood, aflat în pragul morții, nu numai că-i îngăduie, dar îl și invită pe Marlowe să fumeze. În schimb, doamna Murdock, susținând că e astmatică, ridică de la bun început o baricadă între ea și Marlowe. Autoritară, arogantă, grosolană, pretinde să fie tratată drept o mare lady, deși manierele ei nu diferă de cele ale unui rândaș. Pornită sub proaste auspicii, colaborarea dintre angajat (Marlowe) și angajator (doamna Murdock) se va degrada
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
necesară. Probabil pentru a nu fi acuzați că nu întreprind nici o activitate, Pătrășcanu și Badale au expus celor din camera 2-parter articole pedagogice din Makarenko, citite și la Pitești, atunci când în cameră erau doar deținuți aflați de aceeași parte a baricadei. Pe 30 august 1950 a avut loc un episod important: Munteanu le-a spus lui Pătrășcanu, Badale și Iftode că Andrei Andreev nu a dat informații, așa cum făcuseră ceilalți, astfel că cel din urmă a fost confruntat și, cu toate că a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Bacău. Începând cu 1967, este urmărit de Securitate, în urma încercării de a publica în „Cronica” din Iași sceneta Nastratin Adivaratu. În 1973 este îndepărtat din activitatea editorială. Din 1990, colaborează cu editoriale, eseuri și articole, la „România liberă”, „Alianța civică”, „Baricada”, „Dreptatea” „Cuvântul”, „Contrast”, „Luceafărul” ș.a. Prima lui carte de proză, Secvențe dintr-o margine de lume, apare în 1966. Proza lui B. se circumscrie unor scheme fixe, cu reguli peremptorii: scrieri pentru copii (Strigătul, 1967, Numiți-mă Varahil, 1969, Ochiul
BUZINSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285975_a_287304]
-
Întoarce privirea. Convoiul trece. Și acum totul ține de vânt. Unu dimineața, miercuri, 13 septembrie 1922. Lefty și Desdemona sunt deja de șapte nopți În oraș. Mirosul de iasomie s-a transformat În kerosen. În jurul cartierului armenesc au fost ridicate baricade. Trupe turcești blochează ieșirile dinspre chei. Dar vântul bate În continuare din direcția greșită. Pe la miezul nopții Își schimbă totuși direcția. Începe să bată spre sud-vest, adică dinspre Înălțimile turcești spre port. În beznă se adună torțe. Trei soldați turci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
chei, neîncărcate la timp, Încep să se coacă, bolborosind și mustind. Dulceața lor se combină cu mirosul de fum. Desdemona și Lefty stau cât pot de aproape de apă, ca toți ceilalți. Nu există scăpare. Soldații turci Încă mai sunt la baricade. Oamenii se roagă, Își ridică brațele, implorând vasele din port. Proiectoarele mătură valurile, luminând oameni care Înoată, oameni care se Îneacă. ― O să murim, Lefty! ― Ba nu. O să scăpăm de-aici. Dar nici el nu crede ce spune. Privind În sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Guvernul nu știe. Dacă Cozrat se ocupă cu partea materială, Velail se ocupă cu partea "spirituală". Cozrat ne aduce arme și muniție, echipamente, modalități. Velail le aduce la viață. Face planuri și strategii. Aduce informații și uneltiri din partea cealaltă a baricadei. Cozrat se luptă cu grenade, mine și gloanțe. Velail se luptă cu tastatura, virușii și informația. Ei doi sunt vitali pentru mine. Nu a fost nevoie să le explic de ce au fost chemați. Ședința cu ei s-a terminat destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
A și să întărim toate ieșirile și intrările. Trebuie montate niște rampe prin școală. Și trebuie să facem niște modificări în solul subsolului, zisei gândindu-mă la ce îmi spusese Arvon. Cred, de asemenea, că ar trebui făcute și niște baricade la fiecare etaj, în dreptul scărilor. Mihail, te descurci tu cu asta? Sigur, Corvium, spuse el entuziasmat. Mă apuc imediat de lucru. Uneltele, știu, nu trebuie să-mi spui, se află la subsol, la atelierul întreținătorului. Cu mâna de lucru mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
aștept ca până mâine seară școala să fie înconjurată. Trebuie să facem modificări și la grădină! Și am tot continuat, fiind aprobat din când în când de Mihail, uneori întrerupându-mă pentru a-și expune planurile sale. Am vorbit despre baricadele ce trebuiau construite în școală, în eventualitatea în care Gardienii vor găsi o cale să intre, despre întăririle ce trebuiau puse la uși, despre moral... Discutam despre schimburi când am ajuns la poartă. Soliteraj încă lipsea. Se înșelase oare Arvon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
încredere în el. L-am salutat scurt printr-o înclinare a capului și ne-am despărțit dând mâna. M-am îndreptat spre subsol, unde știam că undeva mă așteaptă un pat în care să mă odihnesc. Pe drum, am observat baricadele din bănci și table ridicate de Mihail. Erau destul de ingenioase și se aflau la fiecare colț al holului. Ușile sălilor erau deschise și am putut vedea cum elevi din clasele mai mici țineau în mână arme sub supravegherea unuia dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]