742 matches
-
de sorginte bizantină, să o decanteze de influențele temperate ale intonației instrumentale, reactualizând modalismul”". Tot la Arad, pune bazele unui alt cor de prestigiu ”Armonia”, cor care activează și astăzi la catedrala veche a orașului. Avea o voce fermecătoare de bariton, amplă, voce pe care, după pensionare, o va închina stranei noii Catedrale Mitropolitane din Timișoara. La Timișoara, din anul 1938, a condus și Școala de cântăreți bisericești a proaspetei Episcopii. La 27 aprilie 1947, în drum spre casă, în tramvai
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
doctor în muzică la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, susținând teza cu tema "Meditație la Enescu" - un proiect de creație vizând configurarea gândirii muzicale ca sinteză între tradiție și contemporaneitate, conducător științific prof.univ.dr. Valentin Timaru. Lieduri • "Pastel", pentru bariton și pian (versuri de George Bacovia), p.a.25 aprilie 1967, Iași, Visarion Huțu, bariton • "Cântec trist", pentru mezzosoprană și pian (versuri de Marina Ionescu), p.a. 14 octombrie 1970, Iași, Maria Jana Stoia, mezzosoprană • "Adolescență", pentru soprană și pian (3 lieduri
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
tema "Meditație la Enescu" - un proiect de creație vizând configurarea gândirii muzicale ca sinteză între tradiție și contemporaneitate, conducător științific prof.univ.dr. Valentin Timaru. Lieduri • "Pastel", pentru bariton și pian (versuri de George Bacovia), p.a.25 aprilie 1967, Iași, Visarion Huțu, bariton • "Cântec trist", pentru mezzosoprană și pian (versuri de Marina Ionescu), p.a. 14 octombrie 1970, Iași, Maria Jana Stoia, mezzosoprană • "Adolescență", pentru soprană și pian (3 lieduri pe versuri de Nichita Stănescu), 1974, p.a. 16 mai 1975, Iași, Nelly Miricinoiu, soprană
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
p.a. 16 mai 1975, Iași, Nelly Miricinoiu, soprană și Elise Popovici, pian • "Trei lieduri pentru mezzosoprană și pian" (Cântec vechi, versuri de Mihu Dragomir; Inscripție, versuri de Tudor Arghezi; Joc, versuri de Ana Blandiana), 1987 • "Moartea lui Guillame Apollinaire" pentru bariton și pian (versuri de Tristan Tzara), 1995 p.a. Cluj-Napoca 1997, Gheorghe Roșu, bariton și Iulia Suciu, pian in fr,"La mort de Guillaume Apollinaire", lamento pentru bariton și pian (versuri de Tristan Tzara - 1995) • "Tatăl nostru", pentru soprană și pian (versuri
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
lieduri pentru mezzosoprană și pian" (Cântec vechi, versuri de Mihu Dragomir; Inscripție, versuri de Tudor Arghezi; Joc, versuri de Ana Blandiana), 1987 • "Moartea lui Guillame Apollinaire" pentru bariton și pian (versuri de Tristan Tzara), 1995 p.a. Cluj-Napoca 1997, Gheorghe Roșu, bariton și Iulia Suciu, pian in fr,"La mort de Guillaume Apollinaire", lamento pentru bariton și pian (versuri de Tristan Tzara - 1995) • "Tatăl nostru", pentru soprană și pian (versuri de D. Spătaru), p.a. 3 august 1999, Timișoara, Oana Adriana Severin, soprană și
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Tudor Arghezi; Joc, versuri de Ana Blandiana), 1987 • "Moartea lui Guillame Apollinaire" pentru bariton și pian (versuri de Tristan Tzara), 1995 p.a. Cluj-Napoca 1997, Gheorghe Roșu, bariton și Iulia Suciu, pian in fr,"La mort de Guillaume Apollinaire", lamento pentru bariton și pian (versuri de Tristan Tzara - 1995) • "Tatăl nostru", pentru soprană și pian (versuri de D. Spătaru), p.a. 3 august 1999, Timișoara, Oana Adriana Severin, soprană și Aida Mare, pian • "Vorbește o fată", pentru soprană și pian (versuri de J.W
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
versuri de Dan Verona) p.a. 4 mai 1979, Filarmonia Moldova Iași, dirijor Ion Baciu, dirijor cor Ion Pavalache • "Jertfă", cantată pentru cor și orchestră, p.a. 8 iunie 1984, Filarmonica Moldova Iași, dirijor George Vintilă • "Românie, țară de vis", cantată pentru bariton, cor și orchestră, p.a. 3 mai 1974, Filarmonica Moldova Iași, Visarion Huțu, bariton, dirijor Ion Baciu, dirijor cor Ion Pavalache, Anton Bișoc • "Poema finală" (versuri de George Bacovia), cantată pentru bariton, cor de femei și orchestră, p.a. Iasi, Filarmonica Moldova
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Baciu, dirijor cor Ion Pavalache • "Jertfă", cantată pentru cor și orchestră, p.a. 8 iunie 1984, Filarmonica Moldova Iași, dirijor George Vintilă • "Românie, țară de vis", cantată pentru bariton, cor și orchestră, p.a. 3 mai 1974, Filarmonica Moldova Iași, Visarion Huțu, bariton, dirijor Ion Baciu, dirijor cor Ion Pavalache, Anton Bișoc • "Poema finală" (versuri de George Bacovia), cantată pentru bariton, cor de femei și orchestră, p.a. Iasi, Filarmonica Moldova Iași, 9 octombrie 1992, Gheorghe Roșu, bariton, dirijor Gheorghe Costin, dirijor cor Doru
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
dirijor George Vintilă • "Românie, țară de vis", cantată pentru bariton, cor și orchestră, p.a. 3 mai 1974, Filarmonica Moldova Iași, Visarion Huțu, bariton, dirijor Ion Baciu, dirijor cor Ion Pavalache, Anton Bișoc • "Poema finală" (versuri de George Bacovia), cantată pentru bariton, cor de femei și orchestră, p.a. Iasi, Filarmonica Moldova Iași, 9 octombrie 1992, Gheorghe Roșu, bariton, dirijor Gheorghe Costin, dirijor cor Doru Morariu Coruri • "Peisaj", madrigal pentru cor mixt (versuri de Zaharia Stancu) p.a. 28 martie 1965, Corul Gavriil Musicescu
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
1974, Filarmonica Moldova Iași, Visarion Huțu, bariton, dirijor Ion Baciu, dirijor cor Ion Pavalache, Anton Bișoc • "Poema finală" (versuri de George Bacovia), cantată pentru bariton, cor de femei și orchestră, p.a. Iasi, Filarmonica Moldova Iași, 9 octombrie 1992, Gheorghe Roșu, bariton, dirijor Gheorghe Costin, dirijor cor Doru Morariu Coruri • "Peisaj", madrigal pentru cor mixt (versuri de Zaharia Stancu) p.a. 28 martie 1965, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Dumitru D. Botez • "Țara mea", cor mixt (versuri Florin Mihai Petrescu), București, 1969 • "Suită corală
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
versuri Otilia Cazimir), 1983 • "Sosit-a ziua cea sfântă", colind, cor mixt (versuri populare), p.a. 1984, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Patru colinde pentru copii", cor pe voci egale (versuri populare), 1985 • "Dor de Bacovia", poem pentru soprană bariton și cor mixt (versuri Adrian Păunescu), p.a. 1985, Iași, Corul Școlii Generale Nr.5, dirijor Ilie Hrubaru; varianta cor mixt, p.a. 13 aprilie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Diptic coral" (Dragostea mea, Fato ce săruți frumos), cor pe
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
împreună cu Mihail Novicov. Piesa a fost distinsă cu Premiul de Stat pentru Dramaturgie (1952) si ecranizată in 1953 (regia Dinu Negreanu, cu Liviu Ciulei, Marga Barbu, Iurie Darie, George Vraca). În 1959, Wilhelm Georg Berger (1929-1993) scrie Oratoriul pentru tenor, bariton, cor mixt și orchestră „Ștefan Furtună” (libret de G. Dan). În București, strada Ștefan Furtună (în prezent „Mircea Vulcănescu”, o arteră importantă, cunoscută, pornind din intersecția cu Bulevardul Dacia si Calea Griviței) a fost marcată cu tăblițe inscripționate „Ștefan Furtună - participant
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
Dmitri Aleksandrovich Hvorostovsky, (, ( n. 16 octombrie 1962 ) este un bariton de renume mondial din Rusia, Artist al Poporului în Rusia Hvorostovsky s-a născut în Krasnoyarsk în Siberia. El a studiat la Școala de Arte din Krasnoyarsk cu Yekatherina Yofel și a debutat la Operă Krasnoyarsk, în rolul lui Marullo
Dmitri Hvorostovski () [Corola-website/Science/330861_a_332190]
-
operă dar și ca artist de concert. El a intrat în topul celor 50 mai frumoși oameni din lume creat de revista "People", o rărițate pentru un muzician clasic. Vocea să înaltă, de volum mediu, are un timbru lichid specific baritonilor ruși. În ultimii ani repertoriul lui Hvorostovsky este compus aproape în întregime din operele lui Verdi cum ar fi "Un ballo în maschera", "Traviata" și "Simon Boccanegra"; el a apărut în "Rigoletto" și în "Îl trovatore" într-o producție de
Dmitri Hvorostovski () [Corola-website/Science/330861_a_332190]
-
de soprană, ca solistă la teatrul Muzical Galați, unde a debutat cu rolul Gilda, din opera Rigoletto de Verdi, urmat la mică distanță, de rolul Violetta din opera La Traviata, aparținând aceluiași compozitor. Și-a perfecționat arta de canto, alături de baritonul Mircea Bezetti, care, ulterior, i-a devenit și soț. Anul 1966, luna mai a fost cel în care a fost admisă, prin concurs, la Opera Română din București, unde a activat ca prim-solistă, până în anul 1991, când s-a
Victoria Bezetti (soprană) () [Corola-website/Science/330366_a_331695]
-
precum și în China, unde a efectuat o serie de concerte la Beijing, Nanking și alte orașe chineze. A colaborat cu o trupă italiana, împreună cu care a efectuat 10 concerte cu opera La traviata de G. Verdi, în Germania, iar împreună cu baritonul Mircea Bezetti și soprana Mihaela Dinu, a cântat la Salonul Omagial Eminescu, în Franța (anul 2000). Cariera de excepție a sopranei Victoria Bezetti a fost recunoscută prin premii și distincții naționale și internaționale: W. A. Mozart: G. Verdi: G. Puccini
Victoria Bezetti (soprană) () [Corola-website/Science/330366_a_331695]
-
Țel Aviv a interpretat această piesă în anul 1947, sub baghetă lui Eduard Lindenberg. Pentru această creație și pentru „Divertismentul în stil clasic” din anul 1943 Natra a fost distins cu premiul George Enescu pentru compoziție. Lucrarea „Patru poezii” pentru bariton și orchestră, a fost ultima creație care a fost interpretată în premieră în România, înainte de emigrarea să în Israel. În 1962 Filarmonica israeliană a interpretat Simfonia să pentru orchestră de coarde. Natra a putut părăsi România abia în 1961, la
Sergiu Natra () [Corola-website/Science/335416_a_336745]
-
dificultății de interpretare. Numai după șapte ani, în 1918, a fost prezentată în prima audiție la Opera din Budapesta. A fost primită cu o oarecare reținere, succesul venind numai după revizuire, în 1938. Opera are două personaje principale: prințul Barbă-Albastră (bariton sau bas) și Judit, noua lui soție (soprană sau mezzosoprană). Începutul secolului XX în Europa poate fi caracterizat de înstrăinare, singurătate, durere. Asemenea stări vor fi reflectate în flosofia, arta, literatura vremii. Filosofia lui Nietzsche, descoperirile psihologice ale lui Freud
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
prima dată la Frankfurt, în 1922. Opera are două personaje, soțiile anterioare al Prințului fiind personaje mute, iar prologul în proză a povestitorului deseori este exclus din reprezentări. Rolul lui Barbă-Albastră este interpretat de bași sau bas-baritoni (nefiind excluși nici baritoni). Judit, în original, este mezzosoprană sau soprană (rareori soprană dramatică). Amintirea soțiilor moarte ale Prințului sunt reprezentate de un cor ascuns. Acțiunea operei se petrece „în vremuri de legendă", în castelul Prințului Barbă-Albastră. De fapt împrejurimile și timpul acțiunii nu
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
iunie 1877 - 5 iulie 1953), născut ca Ruffo Titta Cafiero, a fost un mare cântăreț de operă italian care a avut o carieră internațională majoră. Cunoscut ca „Voce del leone” („vocea leului”), el a fost foarte admirat, chiar și de către baritonii rivali precum Giuseppe De Luca, care a spus despre Ruffo: „A lui nu era o voce, era un miracol” (deși cea de-a doua parte a concluziei lui De Luca este mai rar publicată „...pe care el [Ruffo] îl striga
Titta Ruffo () [Corola-website/Science/336526_a_337855]
-
mai rar publicată „...pe care el [Ruffo] îl striga departe...”), și Victor Maurel, interpretul lui Iago și Falstaff din operele lui Verdi. Maurel a spus că notele din registrul superior al lui Ruffo au fost cele mai glorioase sunete de bariton pe care le-a auzit vreodată (vezi Pleasants, citat mai jos). Într-adevăr, Walter Legge, proeminentul producător de discuri de muzică clasică, a mers atât de departe încât l-a numit pe Ruffo „un geniu”. Născut Ruffo Titta în Pisa
Titta Ruffo () [Corola-website/Science/336526_a_337855]
-
în 1922, ca Figaro din "Bărbierul din Sevilla", deoarece a fost înrolat în Armata Italiană în timpul Primului Război Mondial. El va realiza un total de 46 de spectacole la Met din 1922 până în 1929. Repertoriul lui Ruffo a inclus majoritatea rolurilor de bariton din opera franceză și italiană, printre care Rigoletto, Di Luna, Amonasro, Germont, Tonio, Figaro al lui Rossini, Valentin, Iago, Carlo (în "Ernani" și "La forza del destino"), Nabucco, Vasco, Don Giovanni, Barnaba, Scarpia, Marcello și Renato în "Un ballo in
Titta Ruffo () [Corola-website/Science/336526_a_337855]
-
lui Rossini, Valentin, Iago, Carlo (în "Ernani" și "La forza del destino"), Nabucco, Vasco, Don Giovanni, Barnaba, Scarpia, Marcello și Renato în "Un ballo in maschera". El a fost, de asemenea, renumit pentru interpretările sale ale mai multor părți de bariton în opere care sunt în mare măsură uitate astăzi precum rolurile titulare din "Hamlet" de Ambroise Thomas și "Cristoforo Colombo" de Franchetti, plus Cascart în "Zazà" de Leoncavallo și Neri în "La cena delle beffe" de Giordano. El s-a
Titta Ruffo () [Corola-website/Science/336526_a_337855]
-
Fusion Arts Day”, a adus o îmbinare perfectă între opera și pop, latino și folclor autentic, modă și dans. Johnny Alexandru, fiul cântăreței Nicolei și al compozitorului Mihai Alexandru împreună cu pianista Marta Claudia Băceanu i-au adus un omagiu regretatului bariton Florin Dumitru Petre, decedat recent, prin interpretarea unor arii celebre. Spectacolul a continuat cu momentele de dans special pregătite pentru acest festival de Oana Ioniță și dansatorii de la celebra ei școală, „Dance Planet”. Pe scena au urcat mai urcat Adriana
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
() este o formație italiană de classical crossover formată din tenorii Piero Barone și Ignazio Boschetto și baritonul Gianluca Ginoble. Formația a câștigat Festivalul de Muzică de la Sanremo 2015, și a reprezentat Italia la Concursul Muzical Eurovision 2015 din Vienna, Austria, unde a obținut locul al treilea și Premiul Marcel Bezenço, acordat de reprezentanți ai presei. În 2009
Il Volo () [Corola-website/Science/334249_a_335578]