1,448 matches
-
ri, se concreti-zeaz? �n mod magistral �n biserică votiv? Sf�ntul Carol Borom�e (Viena, 1716-1729) cu cupol? oval?. El �?i dato-reaz?, �ntre altele, renumele culegerii sale de modele de arhitectur?: Entwurf Einer Historischen Architektur (1721). Al?turi de acest baroc imperial, expresie a unui fel de patriotism, prin?îi, mai ales, �?i construiesc palate de un lux mai subtil, ca Belvedere superior (1721-1722) de L.�Von Hildebrandt pentru prin?ul Eugen. Subtilitatea com-pozi?iei corpurilor de cl?dîrî ?i a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Hildebrandt pentru prin?ul Eugen. Subtilitatea com-pozi?iei corpurilor de cl?dîrî ?i a acoperi?urilor, suple?ea modenaturii �n fă?ad? ?i rolul sculpturii �n interior arăt? capacitatea arhitectului de a transcende modelele italiene �ntr-un stil baroc austriac autentic. Barocul se integreaz? de altfel programului numeroaselor, bogatelor ?i impun?toarelor aba?îi, Sf�ntul Florian, Zwettl, D�rnstein ?i mai ales Melk (1702-1740), construit? �n perfect acord cu locul s?u de amplasare abrupt, deasupra Dun?rîi, de c?tre
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1723-1735) de Fischer Von Erlach, sau la bibliotecă aba?iei Schussenried (1754-1761), una dintre foarte numeroasele biblioteci m?n?știre?ți care fac obiectul unei abord?ri tipologice marcate. O alt? tr?s?tur? original? a practicii arhitecturale �n teritoriile barocului germanic const? �n organizarea muncii. Arhitectul este �ns?rcinat cu planurile. El este un intermediar �ntre ?eful lucr?rîi � care-l consider? un �nalt func?ionar � ?i ?antierul condus de un me?ter zidar. Spre deosebire de confra?îi s?i italieni
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
îi s?i italieni sau francezi, el este mult mai prost pl?țiț dec�ț me?terul zidar, dec�ț zugravi ?i dec�ț stucatori. Ceea ce-l determin? a-?i asumă antrepre-noriatul pentru construc?iile pe care le concepe. 3. Barocul iberic: Spania ?i Portugalia �n �secolul s?u de aur�, al XVI-lea, Spania, monarhie foarte catolic?, extraordinar de �mbog??it? cu aurul ?i argintul Americii, ?i-a asimilat esen?ialul din modernita-tea artistic? italian?. Dar �nc? de prin anul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o minoritate a populă?iei. Celebrarea cultului catolic că exercitare a puterii monarhice este �nso?it? de ritualuri glorioase ?i fastuoase �n multiple circumstan?e. Acestea s�nt condi?îi favorabile apari?iei unei arhitecturi spectaculoase, chiar ostentative, deschis? sentimentului barocului. Acesta, p�n? c?tre 1680, const? �n ornamentarea edificiilor, mai ales a fă?adelor (catedrală român? de la Santiago de Compostella). Dinamismul planurilor ?i al volumelor nu va fi integrat bisericilor dec�ț ț�rziu, �n ciuda prezen?ei arhitec
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Dinamismul planurilor ?i al volumelor nu va fi integrat bisericilor dec�ț ț�rziu, �n ciuda prezen?ei arhitec?ilor italieni, elevi ai lui Bernini, precum C. Fontana (1681) sau J.-B. Contini (1683). Rolul determinant al sculpturii �n stilistica barocului spaniol ?ine ?i de interpret?rile locale ale limbajului ornamental clasic ?i de locul ocupat, �n biserici ?i �n m?n?s-tiri, de o produc?ie sculptural? policrom? tradi?ional?, expresie a unei devo?iuni populare sus?inute de o
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
bisericii Șan Esteban (Salamanca, 1693), de J.B. Churriguera (1665-1725), sculptor ?i arhitect. Chiar din primele decenii ale secolului al XVIII-lea, podoabele sculptate se r?sp�ndesc tot mai mult cu o tur-nur? mai delicat?. Este ceea ce se nume?te �baroc �nflo-rit�, bine reprezentat �n sacristia de la fort?rea?a de la Granada (1727-1764), de L. de Ar�valo. Apogeul acestui stil cu efecte decorative infinit variate ?i omniprezențe este atins pe fă?ada ?i �n biserică Șan Luis de la Sevilla (1699-1743
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un ordin colosal. Silueta de ansamblu este foarte contrastat?, decupat?, dar f?r? c?utarea pitorescului; dimpotriv?, o monumentalitate grav?, dac? nu chiar sumbr?, este ceea ce se remarc?, pro-venind f?r? �ndoial? din ni?te accente palladiene. Cel?lalt arhitect baroc, N. Hawksmoor (1661-1735), colaborator principal al lui Wren, d? �ntreaga m?sur? a originalit??îi sale � superioare celei a lui Vanbrugh � �n bisericile a c?ror comand? o prime?te �n cadrul recon-struc?iei City-ului dup? incendiul din 1666. �ntr-adev
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
asocieri de elemente din vocabularul clasic, �ndr?znind varia?îi de scar? �n afară regulilor de compozi?ie admise. Se degaj? de aici o tulburare stranie, foarte �ndep?rtat? totu?i de senzualitatea difuz? a numeroase opere baroce continentale. Particularitatea barocului englez nu const? nici �ntr-o ornamenta?ie specific?, nici �ntr-un spa?iu complex ?i dinamic, ci �n aceste jocuri sintactice inedite, pe care le g?sim de altfel �n dou? opere ale lui J. Gibbs (1682-1754): biserică Saint-Martin-in-The-Fields (Londra, 1721-1726
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o cupol?. Aceste libert??i stilistice nu s�nt pe gustul adep?ilor palladianismului, care rec�?tig? teren c?tre 1730. NEOCLASICISMUL, ARHITECTURA LUMINILOR (1750-1820) �Neoclasicism� �nseamn? o �ntoarcere novatoare la formele clasicismului. �ntoarcere, �ntruc�ț �n multe ??ri europene barocul s-a instalat pe formele locale ale clasicismului lu�ndu-le-o �nainte. �ntoarcere ?i deoarece cunoa?-terea Antichit??îi, mai ales a arhitecturii acesteia, devine mai obiectiv?. �n fine, noutate, �ntruc�ț lumea ideilor ?i cererile societ??îi se schimb?, transform
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
rgit ?i reevaluat al istoricismului antic, �n care locul ordinelor, mai ales locul coloanei, face obiectul unei abord?ri aparte. �Ra-?iunea ?i arheologia, scria J. Summerson, s�nt cele dou? ele-mente complementare care fac neoclasicismul ?i �l dis-ting de baroc� (Le Langage classique de l�architecture). Majoritatea istoricilor s�nt de acord s? situeze �n jurul anului 1750 aceast? cotitur? �n istoricismul antic, care va fi �nlocuit? de alte for?e c?tre 1820. 1. Modelele arhitectonice re�nnoite De la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sub a?tept?ri. Dac? Parlamentul de la Budapesta (1882-1902) de I. Steindl, asociaz? �n mod subtil stilurile român, gotic ?i clasic, biserica Funfhaus (Viena, 1869-1875) de F. von Schmidt alipe?te f?r? coe-ren?? o fă?ad? gotic?, pigmentat? de baroc, unui dom clasic. Dac? palatul Longchamp (Marsilia, 1862) de H. Esp�randieu, �ncoroneaz? sub form? de arc de cerc o scenografie urban? ?i agreabil?, palatul de juști?ie din Bruxelles (1861-1883) de J. Poelaert, este o colec?ie de referin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
J. Poelaert, este o colec?ie de referin?e clasice imbricate �ntr-o siluet? uluitor de masiv?; c�ț despre gară central? de la Anvers, de L. Delacenserie (1899), este un amalgam f?r? leg?tur? organic? de gotic, Rena?tere, clasic, baroc ?i tradi?ie local?� Din contr?, G. Semper concepe pentru cea de-a doua oper? din Dresda (1871-1878) o monumentalitate foarte demn? pe baz? de referin?e române (Coliseum), neoclasice, schinkeliene, chiar ?i baroce la portic. Cu Opera din Paris
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Macula, 1981. BLUNT, Anthony, Philibert de L�Orme, Paris, Julliard, 1963. PALLADIO, Andrea, Leș Quatre Livres de l�architecture, Paris, Arthaud, 1980. PAPE Thomas et WUNDRAM Manfred, Andrea Palladio, Cologne, Benedikt Taschen, 1989. ***, Filippo Brunelleschi, Paris, CERA, 1979. Clasicism ?i baroc Lucr?ri generale BLUNT, Anthony, Art et architecture en France, 1500-1700, Paris, Macula, 1983. BOTTINEAU, Yves, Baroque ib�rique � Espagne, Portugal, Am�rique latine, Fribourg, Office du Livre, 1969. CASTEX, Jean, Renaissance, baroque, classicisme, Paris, Hazan, 1990. CHARPENTRAT, Pierre, Baroque
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Clasicismul: normă ?i puterea ......................... 1.�Clasicismul �n Fran?a: primele manifest?ri ............................................ 2.�Elaborarea limbajului clasic .................. 3.�Vaux-le-Vicomte ?i marele stil francez .................................................. 4.�Versailles: art? ?i absolutism ................. 5.�Arhitectură �n afară Versailles-ului ....... 6.�Academia de arhitectur? ?i artă oficial? ........................................... Barocul: un nou spa?iu arhitectural ?i urban ............................................................... 3.�Barocul iberic: Spania ?i Portugalia ...... 4.�Barocul englez ....................................... Neoclasicismul, arhitectura Luminilor (1750-1820) ..................................................... 1.�Excesul de istoricism ............................. 2.�Arhitectur? ?i industrie .......................... 3.�Diversitatea g�ndirii urbanistice ............ 4.�Episodul eliberator al stilului Art nouveau
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
primele manifest?ri ............................................ 2.�Elaborarea limbajului clasic .................. 3.�Vaux-le-Vicomte ?i marele stil francez .................................................. 4.�Versailles: art? ?i absolutism ................. 5.�Arhitectură �n afară Versailles-ului ....... 6.�Academia de arhitectur? ?i artă oficial? ........................................... Barocul: un nou spa?iu arhitectural ?i urban ............................................................... 3.�Barocul iberic: Spania ?i Portugalia ...... 4.�Barocul englez ....................................... Neoclasicismul, arhitectura Luminilor (1750-1820) ..................................................... 1.�Excesul de istoricism ............................. 2.�Arhitectur? ?i industrie .......................... 3.�Diversitatea g�ndirii urbanistice ............ 4.�Episodul eliberator al stilului Art nouveau .............................................. Form? ?i g�ndire arhitectural? �n secolul al XX
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
clasic .................. 3.�Vaux-le-Vicomte ?i marele stil francez .................................................. 4.�Versailles: art? ?i absolutism ................. 5.�Arhitectură �n afară Versailles-ului ....... 6.�Academia de arhitectur? ?i artă oficial? ........................................... Barocul: un nou spa?iu arhitectural ?i urban ............................................................... 3.�Barocul iberic: Spania ?i Portugalia ...... 4.�Barocul englez ....................................... Neoclasicismul, arhitectura Luminilor (1750-1820) ..................................................... 1.�Excesul de istoricism ............................. 2.�Arhitectur? ?i industrie .......................... 3.�Diversitatea g�ndirii urbanistice ............ 4.�Episodul eliberator al stilului Art nouveau .............................................. Form? ?i g�ndire arhitectural? �n secolul al XX-lea ............................................. 1.�Fundamentul ideologiei moderniste ...... 2
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; 3. Căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate Într-un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare Într-o creație artistică. 4. (Muz.; În forma invențiune) Mică piesă muzicală În stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului. Invenția tehnică este realizată uneori de aceeași persoană care este descoperitor În știință, fiind, deci, și inventator În tehnică. Astfel, Evangelista Toricelli (1608-1647) a inventat barometrul după 57 Tudor Vianu, ibidem, p.265. 58 Solomon Marcus, Invenție și descoperire, București
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; 3. Căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate Într-un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare Într-o creație artistică. 4. (Muz.; În forma invențiune) Mică piesă muzicală În stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului. Invenția tehnică este realizată uneori de aceeași persoană care este descoperitor În știință, fiind, deci, și inventator În tehnică. Astfel, Evangelista Toricelli (1608-1647) a inventat barometrul după 57 Tudor Vianu, ibidem, p.265. 58 Solomon Marcus, Invenție și descoperire, București
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
1994, 21; Valentin F. Mihăescu, „Cititorule, iată poetul tău!”, CNP, 1995, martie; Cornel Ungureanu, Ioan Flora și bestiarele sale, O, 1996, 3; Răzvan Voncu, O aventură lirică surprinzătoare, L, 1997, 3-4; Dicț. scriit. rom., II, 281-283; Cornel Regman, Ioan Flora, barocul și witzul, JL, 1999, 11; Gabriela Țepeș, Gâlceava bufniței cu lumea, RL, 1999, 18; Cistelecan, Top ten, 52-54, 111-113; Simona-Grazia Dima, Istoria, himera, concretul, O, 2000, 5; Mircea Bârsilă, „Istoriile” lui Ioan Flora, „Calende”, 2001, 1-4; Pop, Viață, 245-250; Popa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
banale ale cotidianului. În perioada când moda literară a impus ca temă raportul scriitorului cu scrisul, D. a tratat poetic inserția creatorului în universul ficțional instituit de limbaj. A experimentat toate atitudinile poetice cunoscute: romantismul gesturilor simbolice, clasicismul formelor disciplinate, barocul căutărilor proteice, intelectualismul ermetizat prin aluzia livrescă și conceptualizarea trăirilor, transa mistică. În prima etapă a creației sale, sub influența baladei romantice germane și a prietenului Radu Stanca, baladist modern, a cultivat mai ales tema metamorfozei în formă baladescă. Această
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
acestea sunt reluate în serii de poeme sinonimice, variațiunile pe câteva teme obsesive întemeindu-se pe capacitatea de producere în serie a metaforelor subordonate sensului global al poemului. În ultima etapă a creației, poetul se apropie tot mai hotărât de barocul ermetizant, pe de o parte, și de marea tematică mistică, pe de alta. Constantă rămâne, în toate momentele, tema metamorfozelor, a absorbției de substanță străină și a unității și identității sub aparențe mereu altele - temă înglobând în același timp obsesia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
proteismului universal, al măștilor unei esențe inaccesibile, ca și al schimbării măștilor; motivul oglindirii, al răsfrângerii Unului în forma materială a chipului contemplat; motivul narcisiac al autocontemplării, al descoperirii unității sinelui în identitatea iluziilor sinelui răsfrânt de sine. Platonismul funciar, barocul reprezentărilor, romantismul antinomiilor, nietzscheanismul sfidării limitelor se regăsesc în poeme tragice, înghețate sub răceala unei forme tehnic impecabile, raportabilă la forme textuale preexistente. Spirit profund mistic, D. se disciplinează prin cultură, impunând cititorului o decodare a mesajului cel puțin dublă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
textele publicistice, alături de eseuri inedite, în câteva volume: Aspecte literare (1965), Eseuri critice (1967), Eseuri despre literatura modernă (1970; Premiul Academiei Române - versiune revizuită și adăugită a precedentului), Fragmentarium (1973). Eseurile trădează interesul timpuriu al universitarului pentru terminologia literară, tratând despre baroc, clasicism, romantism, realism sau fantastic. Deși critica de întâmpinare nu l-a acaparat niciodată și a practicat-o cu intermitențe, C. promovează în cronicile sale nume care s-au impus în literatura română: Cezar Baltag, Mircea Ivănescu, Petre Stoica, Modest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
literare, București, 1965; Eseuri critice, București, 1967; Semn, București, 1968; Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, București, 1969; ed. 2, București, 1971; ed. 3, Iași, 1995; Eseuri despre literatura modernă, București, 1970; Versuri, București, 1970; Clasicismul european, București, 1971; Clasicism, baroc, romantism (în colaborare), Cluj, 1971; Umbre de apă, București, 1972; Conceptul modern de poezie, București, 1972; Fragmentarium, Cluj, 1973; Faces of Modernity: Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Bloomington, 1977; Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism, Durham, 1987; ed. (Cinci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]