KorAP: Find »[drukola/base=basarabean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...61 >

1,501 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249

atât așezările, cât mai ales oamenii s-au ridicat În două picioare abia În secolul al XV-lea, dacă nu și mai târziu...? - În legătură cu „inevitabilul Ștefan”, ne răfuim noi altă dată, zice tata. Cât despre zapisele cu care se laudă Basarabenii, dacă ai ști istorie - după cum nu știi... - ai ști! - Ce să știu? - Ce să știi... Uite-așa suntem noi, Românii: după ce că nu prea avem istorie, nici pe aceea, puțină, nu ne-o cunoaștem. Află, logofete, că „inevitabilul” confirma, prin acele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
teleaga-n loc, de-a răsturnat-o, de-a rupt-o-n drum, cum zice și cântecul... Acuma, Între noi, bărbații: pot eu să spun, la clasă, unor copii cruzi, povestea asta? Mai Întâi, cu Închinarea... Apoi cu... Eu, un basarabean, să spun la clasă, că Chilia și Cetatea-Albă au fost pierdute de Marele nostru Ștefan? - Copiii de-acum sunt ardeleni, le poți spune orice, de rău, de moldoveni... Numai de Groza al lor și de Horia Sima al lor să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
În celelalte sate - Însă nimic sau aproape nimic În Mana. Bine-bine, moșia ultimului Mare-Rus fusese expropriată, primiseră și Mănenii pământ («de la Averescu!», se hlizeau ei, de parcă generalul li-l Înmânase dimpreună cu o strângere de mână - așa-i când ești «basarabean de-al nostru, din Babele, Ismail») - dar ce folos? Oamenii nu mai erau suflete, scăpaseră de robia duho-rusească, recăpătaseră libertatea, primiseră și pământ, Însă... Însă, așa... - Se vede că libertatea ceea nu-i ca o bucată de pâine: ți se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
bine, că ne era cald, ne era sete - numai că nu se făcea să guști de la Gheorghe și să nu-i cinstești pe Gavrilă, pe Vasile, pe Dumitru... Mai ales că, auzind ei că o să le venim Învățători În sat... Basarabenii noștri, ei Își zic: primitori, bucuroși de oaspeți, dar uneori zău că-ți vine s-o iei la fugă, ori să le pui În cap strachina, tava, ulciorul pe care ți le vâră-n mână, În gură, În suflet: Da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
și nu se pot bucura de ea, decât dacă-i bucură și pe alții - cum văd că trece careva pe drum - cunoscut, străin, dușman: Da’ ia gustaț’, da’ ia mai luaț’...». Noroc că maică-ta știe cum să refuze un Basarabean, fără să-l ofenseze - de data aceea a zis că e Însărcinată și se păzește... Așa am scăpat de harbuji, dar nu și de prepeleacuri... La dreptul vorbind, harbujii erau un pretext: «Harbujii-s de la Dumnezeu, dar ce ziceți de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-mi ceară să spun, dar știu: nu e examinare, ci predare, toți Învățătorii Își Încep noua lecție cu recapitularea precedentei. De astă dată mă Înșel: de ce străinii, ne-românii rostesc, scriu: Be-sarabia și nu Ba-sarabia ca noi, Românii, ca noi Basarabenii? - Din același motiv pentru care noi, ne-bulgarii rostim-scriem: Bulgaria, nu Bălgaria - ca ei, Bulgarii; pentru care noi, ne-francezii scriem-rostim: Burgundia, nu Bourgogne... - Ei uite că nu, zice tata. Nu din același motiv. Când noi rostim-scriem: Bulgaria, Burgundia, Germania

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
intră În concurență Grecul cu Armeanul cu Ovreiul... - ai băgat de seamă: În sat, era „Jâdanul nostru”, Însă la târg: „Ovreiul”... - Iar cuvântul „jidan” nu era deloc ofensator... - Deloc! Când s-a Înființat Teologia la Chișinău, am intrat și noi, Basarabenii, În rândul lumii, ca să zic așa, am aflat că Jâdanul-nostru și Ovreiul-de-la-Târg nu era amărâtul cu doisprezece copii, claie peste grămadă, Într-o magherniță Împuțită - era... jidovimea-mondială! Sionul și Kahalul! Capitalul internațional! Încă o dată: noi veneam din sat, ne făcusem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
mai-jos să ajungă jâdanul nostru, dughenarul din sat, care mânca o zi din trei, ca să ajungă copiilor - una din două? ; lozinca legionarilor: „Omul și pogonul”? - dar la noi era pământ destul, nu se măsura cu pogonul. Vom fi fost noi, Basarabenii Înapoiați, analfabeți, când ne-am unit cu România Mare, dar știam: programul Sfatului Țării, cel care fusese votat și, În parte, aplicat, era atât de avansat, Încât le-o lua Românilor Înainte cu cel puțin o sută de ani! - Ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
crezi că s-a băgat Marghiloman pe fir: ca să-l subțieze, să-l tragă În jos, la nivelul Patriei Mume, cu care ardeam de dor să ne unim... Până și liberalii, cât erau ei de liberali se speriaseră de programul Basarabenilor - și nu mai era Stere al nostru, să-i descânte de deochi, Îl băgaseră În pușcărie pentru trădare de patrie, iar prietenii lui Brătianu, Duca n-au deschis gura ca să-l disculpe, doar ei Îl rugaseră să rămână În Bucureștiul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
de... filosemitism, dar fapta rămâne: noi, Învățătorii, am dus, am introdus la sate dansuri neromânești, de la oraș, care, În nici zece ani se jucau la hore, la nunți, la baluri... - Valsul, tangoul? Cadrilul? - Nu numai astea, dar șaerul, dans evreesc...Basarabenii ajunseseră să-l joace, fără să știe al cui este, de unde vine... - La noi, la Mana nu se juca, nici n-am auzit de el... - ...când părinții tăi sunt semianalfabeți, tu faci șase ani de Normală (atât se făcea atunci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
măcar acolo să scape de Turc, să uite de ocupație - ce limbă auzea din altar? Grecește. Sârbul, Bulgarul - ce limbă auzeau În bisericile lor? Nu turceasca, nu araba - ci slavona, o limbă de-a lor, nu de-a ocupantului. Pe când Basarabeanul, săracul, În ce măcar limbă-bisericească, să caute, cum zici: azil, recurs, uitare, protecție? În limba lui, moldovenească? Începuseră câteva biserici să slujească În „limba poporului”, Înainte de 1812, dar dacă Rușii au interzis localnicilor limba maternă În școală, cum să o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
interzis localnicilor limba maternă În școală, cum să o Îngăduie În biserică? Mai ales că asta era „tradiția”? Vrasăzică: ocupați de Ruși; siliți să Învețe rusește măcar cât să se descurce cu administrația, la târg... - până și În sfânta biserică Basarabeanul auzea limba ocupantului... - Dar nu Rușii ne-o impuseseră. Slavona intrase În cancelarii și În biserică prin secolul al XI-lea. Lumina... nu ne venea, ca azi, de la Răsărit, ci din Sud, de la Bulgari, prin „Grecii” Chiril și Metodie... - Tu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
ne-o impuseseră. Slavona intrase În cancelarii și În biserică prin secolul al XI-lea. Lumina... nu ne venea, ca azi, de la Răsărit, ci din Sud, de la Bulgari, prin „Grecii” Chiril și Metodie... - Tu nu-nțelegi că eu vorbesc de Basarabeni, nu de toți Românii? Repet: Munteanul, Olteanul, Ardeleanul, Moldoveanul dintre Prut și Carpați auzeau, În biserică, o limbă străină: slavona - dar nu era limba ocupantului! Re-repet: Basarabenii, ocupați de Ruși, nici În biserică nu scăpau de „rusasca lor” - deci... - Uite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
Bulgari, prin „Grecii” Chiril și Metodie... - Tu nu-nțelegi că eu vorbesc de Basarabeni, nu de toți Românii? Repet: Munteanul, Olteanul, Ardeleanul, Moldoveanul dintre Prut și Carpați auzeau, În biserică, o limbă străină: slavona - dar nu era limba ocupantului! Re-repet: Basarabenii, ocupați de Ruși, nici În biserică nu scăpau de „rusasca lor” - deci... - Uite de ce baba n-are roate și de ce Basarabenii, sub Ruși, s-au Întors la oralitate și În... analfabetitate... Se pare Însă că nu le displăcea muzica-de-biserică - curat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
Ardeleanul, Moldoveanul dintre Prut și Carpați auzeau, În biserică, o limbă străină: slavona - dar nu era limba ocupantului! Re-repet: Basarabenii, ocupați de Ruși, nici În biserică nu scăpau de „rusasca lor” - deci... - Uite de ce baba n-are roate și de ce Basarabenii, sub Ruși, s-au Întors la oralitate și În... analfabetitate... Se pare Însă că nu le displăcea muzica-de-biserică - curat rusească - nici muzica textului slavon... - Și ție-ți plăcea. Când erai copil și păduri cutreieram... ca să nu ne repatrieze Rușii În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
asupra lui (ca, de-o pildă, arderea cărților În curte, dansul tatei, gol pân-la brâu, cu o sticlă de rachiu Într-o mână, țopăind În jurul rugului de pe zăpadă și urlând cu veselia Înspăimântatului: «Trăiască Gutenberg!» - știind el bine că viața Basarabeanului sub Rus e, ori: că-că, ori: că-că.) Din acea dimineață am Început să Înregistrez, ca oamenii, succesiv; să primesc, conștient și să depozitez, știind că o fac, ce se petrecea cu mine, În imediata mea apropiere, cu apropiații mei - mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
dovadă: Îi vedeam, Îi cântăream... Nu era mare deosebirea Între ei, din grupul de ficiori ardeleni și, să zic, colegii mei de lagăr din Rusia - dintr-un vagon de dubă, dintr-o Închisoare de tranzit, din lagăre de muncă; și Basarabenii noștri, adunați În „Centrul” de la Sighișoara... Aceeași omenire, reprodusă, reprezentată: cu bunii, răii, cu cei curajoși, cu cei fricoși, cu “Înțelepții”, totdeauna gata să se aranjeze cu dușmanul. De parcă ar gândi În locul aceluia, cu... ne-politicii, care, ca să-și ascundă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
lămuritorilor că ei... nelămuriți rămân - credeau ei, credeau și ceilalți, Învățătorii satelor: las-că vin ei, Americanii, or să pună la loc nelalocul... Însă toate astea aveau să se Întâmple Într-un viitor de neimaginat (necum de apucat) până și de Basarabenii care gustaseră din el, sau gustau, În continuare, precum tata, pe-acolo pe unde era, dacă mai era. Stau În calidorul casei din Mana și tremur. Cu peștii e ca și cu parașutele: situația mea de oarecum privilegiat (ca băiat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
astea, În zece minute lăsasem pe jos zdrențele de deținut și Îmbrăcasem uniforma de krasnoarmeieț! Ne ia pe vreo sută din acel lagăr, pe vreo mie din complex, ne duce... mai jos, la căldură, undeva prin Kazahstan - unde anume? Vorba Basarabeanului: nu ț-oi spune... Acolo dăm de alte mii de... bandiți, dușmani, huligani, naționaliști, deveniți peste noapte bravi-apărători ai Patriei noastre Sovietice, ai sfântului - nostru - pământ... sovietic... Mă mir cu glas tare față de un „camarad de arme”, un Ungur: «Bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
România mea, Românii mei... Și-mi ziceau: «Basarabeanule!», ca și cum mi-ar fispus: «neomule!»; ori: «spionule!». În lagăr, fiind un caz, eram băgat la ofițeri. Pe nici un prizonier ofițer nu l-au bătut - pe mine, da. Fiindcă eram... basarabean! Ca și cum noi, Basarabenii, i-am fi cedat, dat, dăruit Rușilor pe ei, pe Regățeni, cu tot cu Regatul lor! Domnule! Atunci mi-am zis că prostia omenească n-are granițe, că nu contează limba În care prostul rage, Înjură - ba chiar prostia Românului e mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
tata, râzând, că dacă are să se Întâmple minunea să fie liberată România de comuniști - am spus: liberată, adică tot alții or s-o libereze, că Românii... vai de geanta lor tricoloră - noi, o să fim, În continuare, suspecți. O dată În ochii Basarabenilor care nu s-au refugiat În ’44: plecând noi În refugiu, nu-i părăsisem? nu-i trădasem? - trebuia să rămânem acolo, să-mpărțim cu ei și binele și răul... A doua oară, În ochii ne-basarabenilor: cum așa: basarabeni și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
suspecți. O dată În ochii Basarabenilor care nu s-au refugiat În ’44: plecând noi În refugiu, nu-i părăsisem? nu-i trădasem? - trebuia să rămânem acolo, să-mpărțim cu ei și binele și răul... A doua oară, În ochii ne-basarabenilor: cum așa: basarabeni și mai ardeam gazul «la ei, În România»?, Încă nu ne „repatriaseră” Rușii? «La noi, În Rusìa»? Sau, de-a dreptul «la noi, În Siberia»? De ce așa? Ei, de ce - păi nu suntem noi, toți Basarabenii, oamenii Rușilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
ochii Basarabenilor care nu s-au refugiat În ’44: plecând noi În refugiu, nu-i părăsisem? nu-i trădasem? - trebuia să rămânem acolo, să-mpărțim cu ei și binele și răul... A doua oară, În ochii ne-basarabenilor: cum așa: basarabeni și mai ardeam gazul «la ei, În România»?, Încă nu ne „repatriaseră” Rușii? «La noi, În Rusìa»? Sau, de-a dreptul «la noi, În Siberia»? De ce așa? Ei, de ce - păi nu suntem noi, toți Basarabenii, oamenii Rușilor? Comuniști din convingere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
ochii ne-basarabenilor: cum așa: basarabeni și mai ardeam gazul «la ei, În România»?, Încă nu ne „repatriaseră” Rușii? «La noi, În Rusìa»? Sau, de-a dreptul «la noi, În Siberia»? De ce așa? Ei, de ce - păi nu suntem noi, toți Basarabenii, oamenii Rușilor? Comuniști din convingere? Ne-patrioți români? Cum altfel! noi, agenți ai Rușilor! Îți place? Nu. Nu-mi place. Din nefericire - sau din fericire - tata a murit În ’67. N-a apucat... liberarea României, deci a fost scutit de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
ne-ai născut, pe mama și pe mine În altă parte - atunci că tot falsificai hârtii, ai fi putut să ne schimbi și numele... - Aș fi... Unde mergea mia, ar fi mers și... numele. Numai că nu cunosc un singur basarabean care să-și fi românizat, atunci, numele... - Cum, nu? Dar... - Dacă nu mă lași să termin fraza... Spuneam că Basarabenii noștri nu-și românizaseră numele, ci și-l re-românizaseră - fiindcă le fusese rusificat pe timpul țarilor... Dacă aș fi Încercat să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]