871 matches
-
propriul tău living - asasinule, bucură-te!!! -, atunci șeful Parker și mongoloizii lui moraliști, mizantropi și tembeli Își vor pune palmele În sîn (bine bătătorite de cîte peșcheșuri au Încasat) și vor fredona „justiția e o chestie trecătoare“, În vreme ce ucigașul scapă basma curată. Se Împlinesc doi ani de cînd Sid Hudgens a fost ucis și tăiat În bucăți În livingul său din Chapman Park. Acum doi ani LAPD avea mîinile (lipicioase, grețoase de atîta mită) băgate pînă la cot În celebrul caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ceva bun din acest circ revoltător, acela ar fi de a-i face pe așa-zișii „pacifiști“ să-și vină-n fire și să înțeleagă că nu pot sta cu mâinile încrucișate permițând acestui câine turbat din Orientul Mijlociu să scape basma curată cu odioasele crime pe care le-a comis. Nu mă refer doar la invadarea Kuweitului. Întregul mandat prezidențial de unsprezece ani al lui Saddam Hussein este un lung și dezgustător bilanț al torturiii, brutalității, intimidării și crimei. Cine nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
sa de tânără mamă, îl maimuțări pe Faraon, de care el, totdeauna, făcea mare haz: Die Welt wird schöner6..., îndrugă el, în felul gângăvit al lui Chirpic. Petronia începu să strângă scutece, pe ascuns de ochii soacrei, care gogea, cu basmaua neagră legată peste gură și din ce în ce mai morocănoasă. O dureau măselele și de aceea desfăcea flacoane cu pastile albe, sugând pe ascuns clondire întregi de rachiu cu miros greu. Făcea trascău din sfeclă de zahăr, așa cum învățase de la soldații sovietici, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
podul grajdului, ciulind urechea la hămăiturile care veneau spre el din Baisa, subțiate și slăbite de stavila depărtării. Cât baba Maranda țanțoșă și uitând de clondir și de măsele -, nănașa și cu verele ei, gătite cu bondițe înflorate și cu basmale noi, duseră copila la sfânta cristelniță, cum e rânduiala de dinainte, Nicanor și doi feciori ciolănoși, pe care îi arvonise, cu o zi înainte, recrutându-i cu o garafă de lacrima prunei, măturară în livada cu cireși bătrâni și întocmiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pe ce să moară de râs prin sufocare, iar eu puteam să fiu considerat ca fiind făptașul, se cutremura Mircea de teamă. Din grădina memoriei, peripeția și detaliile ei i se estompaseră, aproape la fel de mult pe cât se spălăcesc culorile de pe basmaua veche a unei precupețe, care-și vinde marfa, stând toată ziua cu capul în bătaia soarelui. I se spălăciseră ele, detaliile, însă, unele resturi îi rămaseră ascunse într-o cută adâncă și îngustă, înfășurată în sudoarea unei crude emoții, ieșind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Și asta tot la inițiativa lui Pârvu senatorul justițiar. Însă pe prietenii noștri nu-i prea interesa ancheta pe care voiam s-o facem, cu atât mai puțin o eventuală răzbunare. Lăsați-o baltă, spuneau ei, o să te scoată avocatul basma curată, ce-ți mai trebuie? Dar nu ei mâncaseră bătaie o noapte Întreagă, nu ei umblaseră două săptămâni numai cu papuci de pluș din pricina durerilor din talpă. Și nu ei fuseseră umiliți cum fusese umilit Leac, atât de umilit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
a bonetei, scâncește și suspină mai departe. Poate îi este foame! spune un bărbat înalt, cu o căciulă de oaie îndesată bine pe cap încât nu i se poate vedea fața. O țărancă tânără cu capul înfășurat într-o bogată basma albă care scoate în evidență drăgălășenia trăsăturilor arse de soare, pune jos coșul de nuiele plin cu legume apoi primește copilul cu grijă ocrotitoare în brațele sale. Își desface ia, apucă sfârcul sânului între degetul mare și arătător și ghidează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
peste pervazul scund al geamului către chipurile celor dinăuntru. O bătrânică ce ține de mână un copilaș îmbrăcat cu o cămășuță largă, lungă până la glezne, întreabă cu glas șoptit un vecin mai tânăr, ascunzându-și gura cu un capăt al basmalei albe de pe cap: "Au venit americanii, maică?" Chiar când strivește sub talpa cizmei chiștocul țigării, un Volkswagen marcat cu însemnele LW81 oprește în fața clădirii. De ce se temuse, de aia nu scăpase. "Ăștia au un glob de cristal? Cum mă-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se grăbea să se îmbrace la loc... Știi ce, mi-a spus ea în cele din urmă, exact ca într-o situație din Boccaccio, pune-ți o glamnică și atunci... A, nu știți ce e o glamnică... un fel de basma neagră înfășurată în formă circulară, o pun muierile pe cap când vin cu vadra cu apă de la fântână să nu le doară creștetul... Și ea vroia să-mi înfășor... cu o glamnică... Și-mi dă un batic de-al ei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
biroului. Wittenberg, din Curtea-Veche, mă lăsa-n depozit să forfotesc cu scărița printre teancuri. Matache, de la Universitate, suna noaptea: „Domnu’ Robe, mâine vine un lot!“ (îmi și imaginam revistele aduse cu duba, claie peste grămadă, cu lanțuri la glezne și basmale negre pe ochi, apoi împinse brutal pe raft, la vorbitor). Scurtu, lângă „Luceafărul“, avea un tunel sub chichineața lui: trăgea zăvorul, ridica mușamaua, apoi capacul trapei pe care-și sprijinea scaunul și împreună coboram în pivniță; acolo păstra, ca vinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu creșteau doar flori. Abia așa înțelegeam cum reușea să-l suporte pe Mihnea. „E-te, na! Nu-i plânge tu de milă. Când urci vara-n autobuz și dai de-o formație de douăzeci de mămătii de-astea, cu basmaua topită pe creier și ciorapi cu chilot de pe vremea Anei Pauker, ți se rupe nasu-n două! Nu știi pe unde să sari mai repede afară.“ „Mă bucur că mai e cineva care-a observat treaba asta.“, am murmurat, ferindu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu vocea abia auzită: „Hai“. Traversară palierul scării de la parter și sunară la ușa aflată față în față cu cea pe care ieșiseră. Li se deschise repede. O femeie bătrână, gârbovită de tot și îmbrăcată în negru, îmbrobodită cu o basma, îi făcu, tăcută, o plecăciune adâncă lui Rogojin; acesta o întrebă ceva în grabă și, fără să se oprească pentru a auzi răspunsul, îl conduse pe prinț mai departe prin camere. Se perindară iarăși niște încăperi întunecoase, de o curățenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dimpotrivă, avea fața destul de sănătoasă, plăcută și rotundă, în schimb părul îi era cu desăvârșire cărunt și (se putea deduce de la prima privire) femeia dăduse cu totul în mintea copiilor. Era îmbrăcată cu o rochie neagră de lână, cu o basma mare și neagră la gât, cu o bonetă albă și curată, de care atârnau panglici negre. Picioarele și le sprijinea pe o băncuță. Lângă ea era altă băbuță curățică, mai în vârstă decât ea, tot în doliu și tot cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai că nu sări ea de pe scaun. — Sunt ticălos, ticălos! începu să îngaime Lebedev, bătându-se cu pumnii în piept și aplecându-și capul din ce în ce mai jos. Nu mai pot eu că ești ticălos! Crede că, dacă zice: sunt ticălos, scapă basma curată. Și nu ți-e rușine, prințe, să te înhăitezi cu asemenea oameni? Te mai întreb o dată. N-o să te iert în vecii vecilor! — O să mă ierte prințul! rosti Lebedev cu convingere și umilință. — Numai onestitatea, spuse deodată sus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mătase pe cap. Ia cincizeci de ruble pentru mantila dumitale! spuse el deodată, întinzându-i fetei banii. În timp ce aceasta era pe cale să se mire, în timp ce se pregătea să înțeleagă, el îi strecură banii în palmă, îi scoase mantila, îi luă basmaua, aruncându-le pe amândouă pe umerii și capul Nastasiei Filippovna. Toaleta ei prea luxoasă era prea bătătoare la ochi, ar fi atras atenția în tren. De-abia mai târziu înțelese fata de ce i-au fost cumpărate vechiturile ei de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
alcătuită numai din fetițe născute fiecare la un an după cealaltă, în vârstă de la cincisprezece la șapte ani, dădu buzna în urma mamei și-l înconjură, căscând gura la el. După ele ieși mătușa lor slăbănoagă, gălbejită la față, cu o basma neagră pe cap și, în sfârșit, își făcu apariția bunica fetițelor, o băbuță cu ochelari. Văduva îl rugă mult să intre și să stea jos, ceea ce prințul și făcu. Își dăduse seama imediat că toate știu foarte bine cine este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sfintele moaște. „Ați auzit, ba ați și văzut voi Înșivă că mulți au fost curățiți de demoni, că foarte mulți chiar, când s‑au atins cu mâinile de Îmbră‑ cămintea sfinților, au fost vindecați de bolile de care sufereau. Câte basmale, câte obiecte de Îmbrăcăminte sunt atinse de sfintele moaște și prin această atingere devin lecuitoare ! Toți se bucură să atingă acoperământul moaștelor și atin‑ gându‑le să se facă sănătoși. Slavă Ție, Doamne Iisuse, că ai trezit pentru noi astfel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la fereastră. Ursitoarele Îi prezic noului-născut: să trăiască cât tăciunili acesta din sobă; o să aibă mare noroc, dar n-o să se bucure de el. Moșul reușește să schimbe cursul destinului multă vreme. Ia tăciunele din sobă, Îl Înfășoară Într-o basma și-l dă părinților copilului. Cât o trăi tăciunele, copilului vostru n-o să i se clintească nici măcar un fir dă păr pă cap, da dacă tăciunili o să să facă cenușă și o să să stârpească, atât i-a fost. Copilul crește
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fata de-acasă să-și caute singură norocul; fata ajunge până la bordeiul băiatului și se ascunde pe cuptor. Eroul se Însoară cu ea. De-amu tu ești al meu și eu sunt a ta! Tânărul pleacă În târg să vândă basmaua fetei. O cumpără un boier care-i dă o pereche de boi În schimb. Apoi face o serie de alte schimburi dezavantajoase: schimbă boii pe un car, apoi pe o capră, o coasă și se alege cu o rață. Boierul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cumpără un boier care-i dă o pereche de boi În schimb. Apoi face o serie de alte schimburi dezavantajoase: schimbă boii pe un car, apoi pe o capră, o coasă și se alege cu o rață. Boierul care cumpărase basmaua, mișcat de Înțelegerea și de afecțiunea celor doi, le dăruiește o moșie și, din săraci cum erau, s-a făcut el boier, că femeia i-a fost norocul. Un Împărat Îi spune fiicei sale În povestea Soția credincioasă [NiculițăVoronca, II
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ai noroc, Însoară-te, că poate avea femeia d-tale ori vreun copil, și-i trăi și d-ta de pe norocul lor. Supărat că fata a judecat În locul lui, Împăratul Îi spune să fie ea femeia flăcăului. Fata Își ia basmaua din gherghef și pleacă. Îl trimite pe bărbatul ei să vândă basmaua În târg. Flăcăul Îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta voia să se convingă că femeia lui a făcut basmaua. După un timp, vine un alt boier mare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
copil, și-i trăi și d-ta de pe norocul lor. Supărat că fata a judecat În locul lui, Împăratul Îi spune să fie ea femeia flăcăului. Fata Își ia basmaua din gherghef și pleacă. Îl trimite pe bărbatul ei să vândă basmaua În târg. Flăcăul Îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta voia să se convingă că femeia lui a făcut basmaua. După un timp, vine un alt boier mare În dugheana lor și o fură pe nevasta flăcău1ui. Dar de demult
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să fie ea femeia flăcăului. Fata Își ia basmaua din gherghef și pleacă. Îl trimite pe bărbatul ei să vândă basmaua În târg. Flăcăul Îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta voia să se convingă că femeia lui a făcut basmaua. După un timp, vine un alt boier mare În dugheana lor și o fură pe nevasta flăcău1ui. Dar de demult, În Moldova Întreagă așa era obiceiul: că, de ai fi lăsat undeva la fântână sau pe drum un lucru și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lăsat undeva la fântână sau pe drum un lucru și să fi venit la anul, sau la câțiva ani, Îl găseai, nu-l lua nimene. Ea a lăsat niște semne peste tot: un inel la o fântână, la alta, o basma ș.a. Femeia s-a apucat de gospodărit (a tors, a țesut) În casa boierului văduvoi. Eroul pornește În căutarea soției. Găsește pe drum semnele lăsate de femeie, ajunge la boier; după moartea acestuia, averea le rămâne celor doi. Fata se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a venit la scăldat, iar el i-a zis că duminică Îi va trimite pețitori: nu uita și te du Întruna la biserică. Duminică i-au venit pețitorii: o broască mare și un balaur strașnic, și Ioniță În chip de basma albă pe un cal sur. Fata acceptă cererea, se fixează nunta duminică, iar mirele nu cere o altă pregătire pentru nuntașii lui decât să fiarbă mult lapte dulce. Ioniță venea seara acasă și se preschimba În om, fără să vadă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]