4,389 matches
-
veți întreba cu stupoare, în fața plutonului de execuție?! Să ne închipuim, o dată cu prezumtiva deportare a lui Caragiale în Siberia, un binecuvântat gulag, în care toate personajele, din solidaritate față de autor, l-ar urma. Ne-o putem oare închipui pe Mița Baston îmbrăcată într-o pufoaică zdrențuită, fanatica republicană persecutată tocmai de republicanii veniți la putere, pe Agamiță Dandanache, decrepitul care abia dacă și-ar mai duce zilele prin barăcile împrejmuite cu gardurile din sârmă ghimpată, pe Fănică Tipătescu, prefectul de altădată
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
comandant militar. În timpul lui Ludovic al XIV-lea, care a numit nu mai puțin de cincizeci de mareșali de-a lungul domniei sale, titlul de mareșal dobândește o formă definită, care va fi păstrată de toate regimurile ce îl vor acorda. Bastonul, semn distinctiv al mareșalului, își are originea în 1627, anul desființării titlului de conetabil. În istoria ierarhiei militare românești, gradul de mareșal apare la 1 decembrie 1918, când pe dealul Mitropoliei în asistența mulțimii, a mitropolitului Pimen al Moldovei, a
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
1930. Celălalt posibil beneficiar, Eremia Grigorescu (general de divizie, comandant al Armatei I, ministru de război în perioada octombrie - noiembrie 1918 în guvernul lui Constantin Coandă, inspector general de armată), murise în 1919. Însemnul de mareșal era reprezentat prin două bastoane încrucișate fixate pe paspoalul (vipușca) epoletului de general de corp de armată, precum și de bastonul de mareșal lung de 35 de cm, acoperit cu catifea purpurie, împodobit cu acvile cruciate din aur și ornat la capete cu frunze de stejar
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
război în perioada octombrie - noiembrie 1918 în guvernul lui Constantin Coandă, inspector general de armată), murise în 1919. Însemnul de mareșal era reprezentat prin două bastoane încrucișate fixate pe paspoalul (vipușca) epoletului de general de corp de armată, precum și de bastonul de mareșal lung de 35 de cm, acoperit cu catifea purpurie, împodobit cu acvile cruciate din aur și ornat la capete cu frunze de stejar, de aur [3]. De asemenea, pe lângă drepturile, onorurile și avantajele materiale conferite de către Decretul Regal
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
an" 1877, când Carol I, în fruntea vitezei sale armate, a luptat alăturea de neuitații mei tată și bunic", dupa cum spunea Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Domnitorul Carol a fost comandantul forțelor romano-ruse pe frontul de la Plevna. Bastonul de mareșal i-a fost înmânat regelui la 28 noiembrie 1912 la Palatul Regal din București de către Marele Duce Nicolae Mihailovici, camaradul lui Carol I în timpul războiului ruso-turc. Nu se mai păstrează astăzi în țară decât cartea de mareșal a
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
fost înmânat regelui la 28 noiembrie 1912 la Palatul Regal din București de către Marele Duce Nicolae Mihailovici, camaradul lui Carol I în timpul războiului ruso-turc. Nu se mai păstrează astăzi în țară decât cartea de mareșal a lui Constantin Prezan și bastonul lui Alexandru Averescu, aflate în patrimoniul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I“ din București. Bastonul de mareșal al lui Alexandru Averesecu a fost executat (împreună cu celelalte două acordate în 1930) de către Casa Falise din Paris (cea care realizase și bastonul
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
Nicolae Mihailovici, camaradul lui Carol I în timpul războiului ruso-turc. Nu se mai păstrează astăzi în țară decât cartea de mareșal a lui Constantin Prezan și bastonul lui Alexandru Averescu, aflate în patrimoniul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I“ din București. Bastonul de mareșal al lui Alexandru Averesecu a fost executat (împreună cu celelalte două acordate în 1930) de către Casa Falise din Paris (cea care realizase și bastonul regelui Ferdinand, în 1918). A costat 67.500 de franci francezi, adică 447.587 de
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
bastonul lui Alexandru Averescu, aflate în patrimoniul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I“ din București. Bastonul de mareșal al lui Alexandru Averesecu a fost executat (împreună cu celelalte două acordate în 1930) de către Casa Falise din Paris (cea care realizase și bastonul regelui Ferdinand, în 1918). A costat 67.500 de franci francezi, adică 447.587 de lei. Împreună cu taxele vamale și cele de transport, costul realizării bastonului a ajuns la 500.000 de lei. Bastonul lui Averescu [5] e din aur
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
celelalte două acordate în 1930) de către Casa Falise din Paris (cea care realizase și bastonul regelui Ferdinand, în 1918). A costat 67.500 de franci francezi, adică 447.587 de lei. Împreună cu taxele vamale și cele de transport, costul realizării bastonului a ajuns la 500.000 de lei. Bastonul lui Averescu [5] e din aur, cu titlul de 750‰. Are forma unui tub cilindric, având la capete două capace. Corpul propriu-zis are lungimea de 49,7 cm; pe o lungime de
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
din Paris (cea care realizase și bastonul regelui Ferdinand, în 1918). A costat 67.500 de franci francezi, adică 447.587 de lei. Împreună cu taxele vamale și cele de transport, costul realizării bastonului a ajuns la 500.000 de lei. Bastonul lui Averescu [5] e din aur, cu titlul de 750‰. Are forma unui tub cilindric, având la capete două capace. Corpul propriu-zis are lungimea de 49,7 cm; pe o lungime de 39, 9 cm este acoperit cu catifea purpurie
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
pe laterală înscrisul: „Nihil sine deo“. Capacul inferior are deasupra crucea Ordinului Mihai Viteazul, în mijlocul căreia se află cifra încoronată a regelui Carol II, fiind înconjurată de două cercuri concentrice. Pe cercul exterior e incizat numele atelierului care a produs bastonul: „Falize Anciens Joalliers de la Couronne de France“; lateral, textul „Mărăști“. În final putem concluziona că demnitatea de mareșal al României s-a născut ca un rang onorific, devenind în timp un rang militar de-sine-stătător ; toți regii României au primit această
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > MĂDUVA ZILEI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 354 din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Măduva zilei Coloana vertebrală a zilei încovoiată spre trotuarul de vis-à-vis Sprijinită de bastonul unei raze de soare ruptă din apusuri târzii Încearcă să se îndrepte când femeia trece ca un abur pe acolo Să ascultre guguștucul într-un concert pe post de solo. Eu stau și pun umărul să-ndrept ziua, mai pun
MĂDUVA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361366_a_362695]
-
privire plină de bunătate, el mă hâmâia odată, de două ori, bănuindu-mă că am sub haină bâtul cu care îl deranjam de multe ori, eram cum s-ar zice în armistițiu. După câteva zile de încercare, lașai de tot bastonul (bâtul) acasă ,si treceam nestingherit ,căutând privirea lui cu iubire și cu milă. "Ce mai faci prietene? - îl întrebăm cu glas blajin, și el îmi răspundea cu coada lui stufoasa pe care o vantura că pe un steag de pace
PÂNĂ ŞI ANIMALELE IUBESC de IONEL CADAR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361375_a_362704]
-
norul cu barbă 6 slujba prea lungă - fumătorul pe furia iese-n pauză 7 cerul plumburiu - în curtea bunicilor sania-așteapta... Marcela Ignatescu 8 primul pătrar - doi câini vagabonzi șchiopi urlă în noapte 9 iriși albaștri - bunica trece pe lângă ei fără baston 10 chitariști de stradă - pe scara metroului o treaptă lipsa Cristina-Monica Moldoveanu 11 vioară spartă- in Piata Matei Corvin un cerșetor Monica Trif 12 de dimineață - copacul cu primii fulgi pe scoarță neagră Mariana Tănase 13 livadă ninsa - în aburul
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361394_a_362723]
-
acest război Dumnezeu îi câștigă inima pentru El. Unicul ei fiu, Ionel, devine infirm în urma unui accident. Infirm și surd, și totuși singurul care scapă cu viață. Se căsătorește cu Ana, o femeie al cărei handicap fizic, merge cu ajutorul unui baston, pentru că picioarele nu o ajută, este mult depășit de cel psihic. Au împreună un copil perfect sănătos, pe Emanuel, pe care Ana însă, prin modul ei de a gândi, prin complexele și frustrările chinuitoare ce o macină, reușește să îl
NATURALEŢE ŞI FORŢĂ EPICĂ ÎNTR-UN ROMAN DE REFERINŢĂ DESPRE OAMENI OBIŞNUIŢI CARE LUPTĂ ŞI AJUNG SĂ ÎNVINGĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361519_a_362848]
-
să încercăm o dată și fără lacrimi și să vezi că se poate! Dacă vrei, poți! Ai văzut! Nu există „Nu pot!” Cei doi copii se împrietenesc, iar Adina, în mod paradoxal, deși nevăzătoare, handicapată, se transformă într-un fel de baston alb pentru Emi, un copil sănătos fizic, dar handicapat sufletește. Ea este oarbă, și totuși vede, el este normal din toate punctele de vedere, însă are nevoie de o călăuză. Treptat, pe lângă Adina, băiețelul va descoperi cu ajutorul bunicii Maria că
NATURALEŢE ŞI FORŢĂ EPICĂ ÎNTR-UN ROMAN DE REFERINŢĂ DESPRE OAMENI OBIŞNUIŢI CARE LUPTĂ ŞI AJUNG SĂ ÎNVINGĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361519_a_362848]
-
unul dintre instrumentele de bază ale relațiilor interumane, în țara călcată în picioare de regimul securisto-comunisto-milițienesc. Înjghebarea în lanțuri a omului, umilirea și îmbrâncirea lui deveniseră faptul zilei, al abordării legilor care așezau între oameni hainele și chipiurile bleumarin, cătușele, bastoanele și pumnii. Scopul arestării era construit uneori dinainte, nu decurgea din dovezi, mergea în sens opus instrumentării și făcea parte dintr-un sistem de constrângeri, înaintea faptelor, pe baza unei cronologii inverse. Era suficient ca securitatea, miliția sau partidul comunist
AG. PRINCIP. ROXANA VIZITIU. MISIUNE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363856_a_365185]
-
bătrâna cu îngăduință. - Bre, mai bine stai în casă. Unde te-ai găsit taman azi să pleci? - Ei, Andrei, puiule, azi e sărbătoare. Ai auzit? Sfinții Mihail și Gavriil.... Lumea dă de pomană... Puștiul țâșni lângă ea și îi apucă bastonul. - Hai, mamaie, te duc eu dacă vrei. Un zâmbet suav învălui sufletul Soficăi, mascându-l însă cu grijă în adâncul ființei sale. - Lasă, că pot și singură să merg. Nu-ți mai face tu griji pentru mine..., îl dojeni ea
UN DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364044_a_365373]
-
vântul, culcând odihnitor, ramuri și vise, într-o pace străbătută doar de șuierul frigului. Amurg de februarie. Aleile umede goneau printre grădinile cu zăpada încă strălucind, cu pașii grăbiți de dor spre casă sau cu mers greu, împovărat de griji, bastonul măsurând anii și clipele. Un moment a rămas suspendat în gheața timpului. Priveam spre două păpădii, ce, printr-un miracol al uitării, rămăseseră cu umbreluțele încă deschise, privind una spre cealaltă mirate. Nici ploile, nici plapuma zăpezii nu le clintise
DANS LA ASFINȚIT de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363419_a_364748]
-
Nu mai vedea în depărtare. Doar zărea ca prin ceață. Când era cineva prin apropiere, și nu-i răspundea la apelul de identificare, începea să-i strige: " Te văd, te văd, ieși afară din vie că vin la tine cu bastonul". Noi copii ne amuzam și ne distram de această situație. Între movilă și lotul cu vița de vie al lui tata mare, (așa le spuneam noi nepoții bunicilor din partea mamei, tata mare și mama mare și bunicul cu bunica celor
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
trubadurii, Farmecul Venerei, nurii? Alergările de cai, Pegașii plutind în Rai? Sărutările fatale În subsolul dumitale. Ce se-ntâmplă , căra mia? Am sărit în clasa-tria? Din intelectuali serioși, Devenirăm toți soioși. E timpul să refacem eticheta, Dăm șapca, îmbrăcam bereta, Bastonul, pipa din lemn tare, Scoatem maneaua, dăm concert de vioară. Care-i problema? Mă întreabă un jegos. Problema e că am ajuns prea jos. De din vale-n Cișmigiu, Îți scriu, Doamna, iti tot scriu, Dar în aer, ușurel, Un
PE FALEZA DIN BALI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362394_a_363723]
-
din nou comandantul privindu-l de jos în sus. Și ține mâinile la vedere! -Mă numesc Baraba și sunt acum în solda marelui arhiereu Caiafa, spuse acesta fără teamă. Nu sunt sclav, romanule! Comandantul patrulei îi ridică mâneca veșmântului cu bastonul din viță-de-vie pe care acesta și-l scosese de la șold și imediat îi văzu semnul de pe braț. -Ba ești și vei rămâne sclav. Te-am recunoscut de îndată cum te-am văzut. Unde alergi așa de grăbit, slujbaș supus al
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
atât de înrădăcinate, încât nu se știe cum pot fi schimbate. Iar ce mi se pare mie ciudat încă... este faptul că poliția nu are arme de foc, sau alte arme defesive, ci doar un aparat cu electroșocuri, cătușe și baston... iar ei poartă... vesta anti-glonț!!! Există brigada specială, „cu roșu”, care are în componență bărbați cât un dulap, care au arme și care... nu stau la taclale când sunt întâmpinați cu violență... Totuși nu e suficient uneori! Drept dovadă au
JURNAL LONDONEZ (14) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/362435_a_363764]
-
Unde ați stat măi, ce, credeți că aici se lenevește?- Tovarășa, dar noi nu putem merge ca dvs, el are ghips la picior, eu sunt infirm, iar fata asta a mers încet că are ceva cu inima!... E soare, fac bastoane. Mă simt ca pedepsit!Mi-au scos afară masa, dar tot m-am plictisit.Ascund sub masă arcul, am și săgeți de stuf...Să nu vadă mamaia, c-o să mă ia de ciuf!N-am țintă, dar cu timpul voi
VIOREL CROITORU [Corola-blog/BlogPost/361019_a_362348]
-
afară masa, dar tot m-am plictisit.Ascund sub masă arcul, am și săgeți de stuf...Să nu vadă mamaia, c-o să mă ia de ciuf!N-am țintă, dar cu timpul voi trage mai precis.Și exersez cu râvnă. Bastoane n-am mai scris...Mamaia face focul, gătește de mâncare,Iar eu încerc s-ating o vrabie-n mișcare.Și trag! Săgeata zboară! Și-ajunge-n al ei zborSe-nfige la mamaia mai sus... chiar pe picior! Ce strigăte, ce ceartă! Primesc
VIOREL CROITORU [Corola-blog/BlogPost/361019_a_362348]