1,298 matches
-
Ghitta Leib, născută în 1909, strada Lăpușneanu, casnică. „În dimineața zilei de 29 iunie am fost scoși din adăpost în bătăi și batjocură, încolonați în convoi și împinși la Chestura Poliției. Aici, după câteva ore de așteptare în amenințări și batjocură, au trimis femeile și copiii acasă, iar bărbații nu i-am mai văzut căci au fost închiși în vagoane și trimiși pe linia morții, 140 de oameni într-un vagon, așa că soțul meu a murit înăbușit în vagon și eu
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
sau cumpărate. S-ar putea ca țiganii care au renunțat la pământul cu care au fost împroprietăriți (10 prăjini) să se fi așezat peste zarea dealului, care desparte comuna Filipeni de Poieni, la locul numit „Pârlita”, - Pârlituri, evident, nume de batjocură, dat de locuitorii răzeși la care lucrau sau vindeau produsele muncii lor: linguri de lemn, căușe, coveți, alte obiecte, inclusiv bidinele care erau confecționate pe loc, în curtea omului, la focul care topea catranul (smoala), în care, se punea păr
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poală, aceleași priviri împăcate, mângâind lucrurile cu o anume blândețe. Vorbesc repede, o portugheză care se aseamănă, la auz, mult cu româna, deși este o limbă cu o sonoritate mai dură, mai puțin patinată. Bărbații povestesc întâmplări hazlii, probabil în batjocură prietenească față de cineva. Din când în când, au scăderi de ton, se lasă o liniște a gesturilor și a privirilor pline de înțeles, ca să izbucnească din nou într-un râs năvalnic. Sunt îmbrăcați modest, dar în culori țipătoare, contrastante. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ales că e și gratuit. Să fim rezonabili! VASILE GÂRNEȚ: O excursie cu autobuzul prin oraș. Monumentul lui Petru I pe catarg, autor: „celebrul” Zurab Tzereteli - protejatul primarului Lujkov (celovek v kepke, adică „omul cu șapcă”, cum îi spune în batjocură Berezovski, influentul oligarh,). Tzereteli este un sculptor de origine georgiană, bogat și influent, care a „turnat” mai multe asemenea monumente în Moscova, scandalizând intelectualitatea, deși statuia lui Petru I nu arată deloc rău. Sunt, cu siguranță, altele care frizează kitsch
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sama mea, atribuite mie, nu au a împărți cu mine nimic. Eu sânt ce sânt, destul că sânt altceva decât ceea ce cred ei. Lauda lor nu mă lingușește, pentru că ei laudă o individualitate care nu-i identică cu a mea batjocura lor nu m-atinge, pentru că ei batjocoresc un individ pe care eu nu-l cunosc ... Îi desprețuiesc pe oameni ... m-am săturat de ei257. Conștiința de sine a geniului apare și mai explicit în Geniu pustiu: să fiu inima lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ar spune că au auzit loviturile de bici cu nodurele de plumb la capete. Și pe piatra lor au ajuns stropi de Sânge și fărâmituri din Trupul Domnului când Îl loveau cu biciul. Au auzit și loviturile și cuvintele de batjocură și au văzut și scuipările și gemetele și toată răutatea umană dezlănțuită. Dacă vezi, te ia groaza. Toate par a vorbi câte a Îndurat Domnul pentru noi. L-au bătut, a fost tras de barbă și multe cuvinte josnice I
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
formele cele mai înjositoare pentru un om de a lua numele Domnului Dumnezeu în deșert este hula numelui Său. Aceasta constă în necinstirea lui Dumnezeu prin fapte, vorbe, gânduri sau cerințe disprețuitoare și are drept cauză revolta creației împotriva Creatorului. Batjocura adresată lui Dumnezeu poate fi interiorizată sau manifestată în exterior, ambele forme fiind pedepsite deopotrivă: “Cine Mă nesocotește pe Mine și nu primește cuvintele Mele are judecător ca să-l judece: cuvântul pe care l-am spus acela îl va judeca
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
În vremurile actuale, alături de cultură, se pare că nici de verticalitate morală nu mai este nevoie. “Art. 205 Insulta Insulta este atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură. Asimilată acestei infracțiuni îi este și atribuirea unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate”. Subiectul activ (făptuitorul) poate fi orice persoană, inclusiv o persoană juridică, pe când subiectul pasiv (victima) poate
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
săvârșirea lor lezau valorile individuale ale unei persoane. Aceste fapte, considerate, până nu demult, infracțiuni, erau: “Art. 205 Insulta Insulta este atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură. Asimilată acestei infracțiuni îi este și atribuirea unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate”. Art. 206 Calomnia Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Tați. Le spuneam starea prizonierilor români, pentru care trebuia reclamat la Crucea Roșie de la Geneva. Ne scrisese și mama că-i întâlnea în București, duși la muncă de germani dezbrăcați, desculți și cu pălării de livrea pe cap. O adevărată batjocură. Pleca și Landowski în concediu, și-am dat o scrisoare către d-ra Erlach, în Elveția, ca să scrie la Iași. Dar nu a primit-o. De la București am aflat că d-na Maria Berindei 168 [, arestată fiindcă, după o denunțare, se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ies, urmați de Dinu, care închide ușa cu grijă, necăjindu-se s-o fixeze cu un pietroi. Eu întind mîna și trag telefonul din priză, să nu ne deranjeze careva. Parcă-i mai cald cu ușa închisă, constată Vlad în batjocură. E ora șase jumătate, spun eu, uitîndu-mă la ceas, trăgînd cu greu în sus mîneca groasă de azbest. Al naibii de greu mai trece timpul! Să vezi pe la ziuă ce bine-o să fie! se bucură Vlad rîzînd strîmb. O să dăm mereu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-i dăm dracului și să-i tragem un chef cu vodcă, friptură și vin? Am o poftă nebună să fiu adunat de prin șanțuri!... Eeei, Don Șef! rîd eu. Nu-i de noi. Dar ce-i "de noi", ce-i?! Batjocura tovarășei Roman Brîndușa?! Vreau să mă îmbăt și să-i sparg ferestrele cu pietre! Hai la crîșmă! Fac eu cinste. Deși nu meriți! Mă consolasem la gîndul că i-ai pus poalele în cap lui madam Roman... Totuși, hai la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sama mea, atribuite mie, nu au a împărți cu mine nimic. Eu sunt ce sunt, destul că sunt altceva decât ceea ce cred ei. Lauda lor nu mă lingușește, pentru că ei laudă o individualitate care nu-i identică cu a mea - batjocura lor nu m-atinge, pentru că ei batjocuresc un individ pe care eu nu-l cunosc... îi desprețuiesc pe oameni... m-am săturat de ei. Se-nțelege că cu asta curmă șirul oricărui raționament ce se putea naște în mintea mea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să-mi spui adevărul... Nu-mi zugrăvi chipuri trecătoare... care să mă facă a crede că sîntem numai pulbere... Un râs clocoti pin toată sala... - Ce râzi, zise regele întunecos... mie nu mi-e a râde, demone... Voi adevăr, nu batjocură... - Pulbere? răspunse un glas din oglindă cu o rece și cruntă espresie de ironie... 96r pulbere?... te-nșeli... ce ești tu, rege Tla? Un nume ești... o umbră! Ce numești tu pulbere? Pulberea e ceea ce esistă întotdeuna... tu nu ești
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
i-ar fi o jucărie de [o] zi... Dar ceea ce nu se poate câștiga... un om mort deja... o inimă neatinsă, sfântă, de care moartea a avut milă în cazul de față... aici frumoasa mea princesă poate fi sentimentală... Ce batjocură... " Ea acoperi iar fața mortului... Afară s-auzi zgomot de glasuri... Ieșiră repede și închiseră ușa de spijă după ei... Mortul rămase singur... - Mă iartă, domnule, că-ți spun, dar în metaforă vorbind, se-nțelege... d-ta nu-mi pari
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
care este în raiul lui Dumnezeu." 8. Îngerului Bisericii din Smirna scrie-i: "Iată ce zice Cel dintîi și Cel de pe urmă, Cel ce a murit și a înviat: 9. "Știu necazul tău și sărăcia ta (dar ești bogat), și batjocurile, din partea celor ce zic că sunt Iudei și nu sunt, ci sunt o sinagogă a Satanei. 10. Nu te teme nicidecum de ce ai să suferi. Iată că diavolul are să arunce în temniță pe unii din voi, ca să vă încerce. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
unic, tinere stăpân. Indiferent ce nume are. Binevoiești să lași mai jos sulița asta? N-am arme, după cum vezi, și la trup sunt cam jumătate cât tine. Ochii i s-au calmat, și pe buze îi flutura un zâmbet de batjocură, dezvelindu-i dinții albi, perfecți. Era tânăr și plin de forță, așa că nu s-a putut abține: - Aș putea să te strâng de gât cu o singură mână. Încotro ai pornit? - La domeniul gintei Ariberti. Sunt trimis de duci ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
culpa. Am oprit un țăran mai în vârstă, care mergea cu capul în jos, și l-am întrebat, arătând spre furci: - Ce s-a întâmplat? M-a privit cu ură și nu i-a tremurat glasul când a răspuns în batjocură: - S-a întors Grasulf. Dă vina pe toți bărbații din sate că au fost lași și nu au venit în ajutorul orașului Cividale, aflat sub asediu, că sunt vinovați de toate câte au săvârșit avarii. Dar Grasulf trăiește. Și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
nu se pierde odată cu moartea sa. Un popor care-și reneagă propriile rădăcini este ca un om căruia i se usucă picioarele: pentru a se mișca, trebuie să fie ajutat de altcineva sau să se târască pe jos, expunându-se batjocurii generale, șantajului pentru orice nevoie ar avea, riscând să-și piardă libertatea. Tot cu Rachti am început să colecționez și să aștern pe pergament legile longobarzilor. Așa se face că la moșie, în iarna de dinaintea primăverii anului 627, au existat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Văzând-o, atât eu, cât mai ales novicele care o slujeau zi de zi, am fost pur și simplu uluiți. În lumina candelelor, regina părea mai mult decât atrăgătoare. Regele a venit cu una dintre concubinele lui, în semn de batjocură față de soție; era frumoasă, dar vulgară, îmbrăcată prea luxos și bătător la ochi. Pentru Arioald noua stare a soției lui a fost egală cu primirea unei palme. Asta și fiindcă Gundeperga și-a pus la bătaie întreaga regalitate și făloșenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mai spus și despre niște zvonuri legate de o eventuală răzbunare a lui Flaviano. Văzându-mă alarmat, mi-a pus o mână pe umăr și m-a liniștit: - Să nu te temi pentru viața ta, aici e mai de temut batjocura decât sabia. Mâine la teatru nu e exclus să pățești ceva, dar ascultă de sfatul meu: nu te arăta jenat sau mânios, prefă-te că te amuzi și basta. L-am întrebat de ce tocmai a doua zi, și el mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
să văd dacă,în calitate de actor, ești mai puțin mediocru decât îi crezi tu pe exarhii mei. Am început să cobor treptele, în pofida protestelor lui Giuliano. Ajuns față-n față cu Flaviano, l‑am fixat drept în ochi: erau plini de batjocură și de pizmă. S-a adresat publicului și a spus: - Acum o să-l joc pe Periplecomeno; ne aflăm chiar la ultimele replici ale comediei. Cred că pentru un asemenea Pirgopolinice nu e cazul să pierdem prea mult timp. Eu stăteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
am adresat publicului, riscând să-l stârnesc: - Nobili și bogați stăpâni ai Bizanțului, facem prinsoare că doar cu bâta asta de cârpe am să pot să-l dobor pe Flaviano dintr-o singură lovitură? Am fost întâmpinat cu gesturi de batjocură în timp ce Flaviano pălise la față. A încercat să se adreseze împăratului, dar acesta a curmat printr-un gest brusc orice fel de intervenție. L-am văzut făcându-se dintr-odată țeapăn pe picioare, în așteptarea loviturii. M-am postat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
tu să-mi oferi la fel de important? Andras a ridicat mâna stângă spre vârful promontoriului sub care ne aflam, a înălțat arătătorul spre cer și mi-a spus: - Viața lui Rotari. Inima mi s-a cutremurat. Camaradul meu a rânjit a batjocură, dar eu știam că el nu amenință de pomană, nici măcar în acel moment de iminentă agonie. I-am ordonat longobardului: - Supraveghează-l pe băiat, eu trebuie să vorbesc cu acest om. Ne-am întors în grotă, Andras înainte, și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
forma unei luminițe albe care se ridica la cer. După o vreme a renunțat la rochia albă, probabil a constatat că nu e practică pentru praful și băltoacele din București sau pur și simplu s-a săturat să fie ținta batjocurei puradeilor care se jucau În stradă și s-a mulțumit numai cu cărțuliile pe care le primea mereu prin poștă din America. După un timp s-au terminat și cărțuli- ile, și i-au rămas doar chelia și porecla. Nu știu cum
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]