889 matches
-
reviste poezii sau fragmente din scrierile lui G. Călinescu, Marin Sorescu, ale Anei Blandiana, ale lui Mircea Dinescu, Gabriel Liiceanu, Liviu Antonesei, Horia-Roman Patapievici ș.a. SCRIERI: Bibliografie prekladu z rumunské krásné literatury do cestiny 1900-1975 [Bibliografia traducerilor în cehă din beletristica românească. 1900-1975], Praga, 1976; Slovník spisovatel˚u rumunsko [Dicționar de scriitori români] (în colaborare cu Marie Kavková, Ji˘rí Nasinec și Jitka Lukesová), Praga, 1984; Mihai Eminescu v ceské kultu˘re [Mihai Eminescu în cultura cehă] (în colaborare cu Ji
VALENTOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
V-a A (1952, împreună cu Sonia Larian) și cea de reportaje intitulată Șantierele luminii (1953, cuprinzând și texte de Alecu Ivan Ghilia, Geo Dumitrescu și Eusebiu Camilar). Prima carte personală este Bătând drumurile țării (1954). Prezența lui V. pe tărâmul beletristicii propriu-zise e mai puțin caracteristică, putând fi semnalată mai ales la început, cu schițe și povestiri despre și pentru copii, și, mult mai târziu, cu eseul-pamflet Scapă cine poate (2000) sau cu versificații satirice și agreabil nostalgice adunate în Șprițul
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
un comentariu auctorial subiectiv, uneori digresiv-eseistic, mici excursuri istorice sau documentare, recursul la dialog, secvențe epice și de observație comportamentală și caracterologică ș.a. E cultivat un anumit senzaționalism al antinomiilor, consemnându-se situații neașteptate, surprinzătoare. Sunt, în fond, procedee proprii beletristicii nonficționale. Ce lăsăm în urma noastră (1973), de pildă, include reportaje despre oameni ce muncesc în locuri izolate, fără confortul marilor așezări urbane și relevă apelul la instrumentarul unei anumite „mistici” a devotamentului profesional, al „cultului muncii” recomandat în perioada comunistă
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
Gh. Sion și G. Baronzi. Primul retrăgându-se, gazeta a fost alcătuită, în continuare, de celălalt redactor. Articolul-program, Prospect, reia o aserțiune cu circulație în epocă, „politica a absorbit literatura”, și anunță intenția redacției de a da un loc însemnat beletristicii românești, criticii și studiilor literare. Z. și-a încetat însă apariția înainte de a putea trece la înfăptuirea programului propus. Gh. Sion publică un articol politic, Unirea, și poezii; Baronzi scrie versuri cu caracter politic, fabule, proză și comentariul intitulat Revistă
ZIOA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290741_a_292070]
-
dramaturg și eseist. Este fiul Anei (n. Lixandru) și al lui Constantin Zărnescu, tehnician veterinar. Urmează Liceul „Al. I. Cuza” din Horezu (1963-1967) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția română-italiană (1967-1972). Devine redactor la secția de beletristică și reportaj a revistei „Tribuna”, unde funcționează până în 1999 și unde debutase în 1971 cu un fragment din Clodi Primus, romanul ce va constitui, în 1974, debutul său editorial. Mai colaborează la „Echinox”, „Steaua”, „Vatra”, „Korunk”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Transilvania”, „România
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
ales cu litera X, directorul, G. Panu, scrie și cronici literare sub inițiala G. El se arată interesat de evoluția formelor poetice, a versificației, dar urmărește și actualitatea, în primul rând discuțiile în jurul așa-ziselor plagiate ale lui George Coșbuc. Beletristica din Z. îi aparține lui N. G. Rădulescu-Niger. Se mai tipărește o traducere a nuvelei Vrăjitoarea de Karl Emil Franzos. R. Z.
ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290743_a_292072]
-
deformează, se descompun, se mișcă haotic prin memoria personajelor și trec în text la întâmplare, în intenția de a sugera precaritatea identității eului, nonsensul existenței umane. În cele din urmă, P. H. pare să se fi cantonat în zona dintre beletristică și psihologie/psihiatrie, din dorința de a valorifica o experiență. O plachetă de versuri, Sintagmele ochiului (2003), înscrie un salt parcă într-o vreme de apoi, când totul va fi înghețat. Cuvinte, sintagme, câmpuri semantico-simbolice, imagini răzlețe se alătură, se
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
arată că P.r. va urmări să îndrepte interesul publicului larg către problemele politice, culturale și literare la ordinea zilei. Un editorial din 1888 subliniază nevoia dezvoltării gustului pentru lectură, în scopul consolidării sentimentelor naționale și al cultivării datinilor strămoșești. Beletristica inserată se circumscrie acestui program. Th. Alexi este autorul unor nuvele istorice prolixe, al unor comedii (Vistavoiul Marcu), pe care le traduce și le localizează fără a indica sursa, al unei tragedii (Domnul Tudor) și al unui vodevil, Lăcustele, în
POSTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288983_a_290312]
-
printr-o existență, TR, 1996, 18; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 121-123, Cristian Livescu, Manipularea prin utopie, CL, 1997, 10; Petraș, Panorama, 550-551; Dicț. scriit. rom., IV, 4-6; Constantin Dram, Scriitura aventurii și aventura scriiturii, CL, 2003, 2; Virginia Blaga, În contra beletristicii critice, „Bucovina literară”, 2003, 3-4. C.D.
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
manifestată mai înainte față de literatura biografică sau pentru subiecte care să îi prilejuiască „introducerea documentului în cadrul ficțiunii, aceasta din urmă neavând alt rol decât să sprijine adevărul documentar, să-l scoată în evidență, să-l impună cu mijloacele colorate ale beletristicii”, vizibilă încă din romanul Mozart. Șapte zile pentru nemurire (1987), subsumează total tehnicile artistice. „Romanele” Casa lacrimilor neplânse. Martor al acuzării în procesul „reeducatorilor” (1993), Codrul scufundat (1994), Popa Piso din Zărnești (1994), Condamnat să învingă (1995), „Rugul aprins” de la
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
trăsătură esențială a n. este considerată „radicalismul moral”, asumat și explicat de corifeii orientării. Revista „Nouăzeci” nu a fost totuși una teoretică, ci una cu deschidere predilectă către cotidianul vieții literare. Promovează texte publicistice literaturizate - după modelul caragialian -, dar și beletristică propriu-zisă (proză, poeme etc.). În afară de Cristian Popescu și Cătălin Țârlea, care au o contribuție majoră în fiecare număr, semnează constant Radu Sergiu Ruba, Horia Gârbea, Ioan Es. Pop, Lucian Vasilescu. Ceva mai rar se exprimă Dan Silviu Boerescu, Daniel Bănulescu
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
în „Gazeta literară” (1964), iar editorial, cu volumul Morfologia romanului european în secolul al XVIII-lea (1974). A mai publicat lucrarea Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea (1977). Este autorul unor prefețe și studii introductive la traduceri din beletristica universală (la René, Atala și Aventurile ultimului Abencérage de Chateaubriand, la Domnișoara de Maupin de Théophile Gautier) și la lucrări de teorie literară (Oscar Walzel, Conținut și formă în opera poetică). Din 1977 a fost lector de limba și literatura
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
NOUA BIBLIOTECĂ ROMÂNĂ, revistă apărută la Brașov, bilunar, între 1 mai 1882 și 1 septembrie 1883. Gazeta se adresa „claselor de mijloc”, Theochar Alexi fiind redactorul responsabil al foii și autorul unei bune părți din beletristica originală și din traducerile publicate. Deși nu era încercat de mari ambiții, Alexi avea totuși dorința de a menține periodicul la un nivel literar satisfăcător, motiv pentru care a respins propunerile unei librării de colportaj din București de a publica
NOUA BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288480_a_289809]
-
urmate la Liceul „Dimitrie Cantemir” din București (1920-1924), sunt continuate la secția modernă a Liceului „Spiru Haret” (1924-1928). Fiind printre cei dintâi elevi ai gimnaziului, alături de Arșavir Acterian și Barbu Brezianu, N. are lecturi literare bogate și dovedește înclinații spre beletristică. În decembrie 1927 debutează în „Vlăstarul”, revista elevilor de la Liceul „Spiru Haret”, cu poemul în proză O poveste. Mai publică în lunile următoare câteva articole, patru poezii (dintre care una, cu titlul Meșterul Manole, este dedicată lui Lucian Blaga), iar
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
sunt, de regulă, mai târzii decât în poezie și în proză), mentorii și promotorii o. fiind critici din generațiile anterioare. În anii ’80 criticii debutau de regulă cu volume despre clasici ori cu eseuri de istorie sau teorie literară, în vreme ce beletristica optzecistă emergentă era descoperită, comentată, recomandată și validată de critici consacrați, precum Nicolae Manolescu, Eugen Simion ș.a. Prima exegeză panoramică nu numai a o., ci a întregii literaturi a tinerilor din deceniul al nouălea aparține totuși unui critic optzecist, Radu
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
versificație modernă și a vorbit despre dispariția formelor clasice de versificație. S-a ocupat, de asemenea, de muzica și de pictura modernă, punând în circulație opinii ce dovedesc intuiție, mobilitate spirituală și înțelegere. P. s-a încercat și în domeniul beletristicii, reușind să ofere, în Portrete și tipuri parlamentare (1893), o serie de „caractere” descrise cu un fin spirit de observație și tratate cu umor sau, uneori, cu ironie incisivă. În „Săptămâna” a tipărit numeroase schițe ori scene intitulate Din viața
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
care va semna cărțile Popa Roșu. Amintire din copilărie (1890), Moș Kivu (1894) și Săptămâna Patimilor (1894). Deși participa uneori la întâlnirile Junimii, nu a fost membru al Societății. A colaborat totuși statornic la „Convorbiri literare” până în 1891, fie cu beletristică, fie publicând documente referitoare la „geneza oștirii românești” (Hârtii vechi). Unora dintre acestea le-a dat forma eseului literar-istoric, vădind umor în comentarii, precum în A 1003-a noapte (Singura adevărată). Lucrările sale literare, deși puține la număr, atestă un
LAHOVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287738_a_289067]
-
Director: H. Theodoroff. Editorialul primului număr semnalează primejdia pe care o ascunde avalanșa traducerilor făcute doar pentru profit material. M. anunță că va publica tălmăciri de calitate din literatura străină, „orice scriere originală”, precum și contribuții de istorie sau informații culturale. Beletristica tipărită este însă cu mult sub nivelul promisiunilor. Colaborează Christu Șt. Reveneanu, Wladimir Barca-Karbotti, I. Christescu și I. Theodoroff. Se traduc pagini din Georges Ohnet și câteva romane senzaționale (Misterele crimei ș.a.). W. Barca-Karbotti se vădește a fi preocupat și
MINERVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288160_a_289489]
-
proprie. Practicând comentariul critic cu destulă regularitate, din 1960 până în 1989, iar din 1990 fără întrerupere, M. se ocupă cu predilecție de contribuțiile exegetice cu oarecare miză teoretică sau cărora el le extrage, în primul rând, semnificațiile generale, volumele de beletristică reținându-l mai mult în chip incidental. Aspirația cea mai profundă care îl animă este, în ultimă instanță, sinteza, în sensul unei cuprinderi nu atât documentare, cât esențiale a oricăror probleme literare. Linia o dă ideea priorității perspectivei estetice în orice
MIHAILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288129_a_289458]
-
o serie de principii de judecare desprinse din capodoperele literaturii universale și naționale. Întreaga sa critică, pe care o legitima în măsura în care ajuta la dezvăluirea și înlăturarea răului, a fost o replică față de starea literaturii române dintre 1860 și 1870, când beletristica se confunda adesea cu istoria, politica, morala ori cu știința, iar frumosul - cu binele și adevărul. Efectuând distincția cuvenită și afirmând că obiectul criticii este relevarea frumosului din opera de artă, M. a combătut cu vehemență epigonismul literar de după 1850
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
an la 530.000 (Ă). Pe aceste bogate date istorice ar fi trebuit autorul să-și țeasă amintirile. (Ă). Romanele istorice ale realismului socialist constituie adevărate metode de reconstituire a trecutului. (Ă). Autorul Zilelor vieții tale Înțelegând greșit raporturile dintre beletristică și publicistică a crezut că Înlăturând «ficțiunea literară» poate să-și depună amintirile așa cum au fost ele Înregistrate În decursul vieții, fără o soluționare a lor, fără a căuta să le ordoneze. (Ă). Autorul acordă importanța necesară prezentării descompunerii clasei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prezentării descompunerii clasei exploatatoare.(Ă.). Cu același Înțeles Însă ar fi trebuit să scoată la iveală nobilele trăsături de caracter ale fruntașilor clasei muncitoare. Personalitatea lui Frimu apare cu totul ștearsă. (Ă). Un personaj construit cu metodele de lucru ale beletristicii este croitorul Mitică. Un alt personaj pe care autorul l-a vrut reprezentativ, de data asta pentru țărănime, este Niță Petru. (Ă). Ceea ce scade valoarea personajelor de care am vorbit sunt sentimentele de romantism cu care autorul Învăluie unii dintre
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literatura noastră actuală, omul nou s-a conturat la Început În linii vagi. Apoi, pe măsură ce clasa muncitoare se afirmă În acțiunile de transformare revoluționară a societății noastre, noul tip de om, comunistul, constructorul socialismului ajunge unul dintre eroii principali ai beletristicii românești. (Ă). Vom nota, În primul rând, că și la noi ca În Uniunea Sovietică, tema omului nou și-a Îmbogățit aspectele pe măsură ce acțiunea de construire a socialismului progresa. Imediat după 23 August 1944, omul nou nu apărea În literatura
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
condeiului” (Șt. Roll) îl poartă de la experimentele estetice ale avangardei, care vor patrona permanent libertatea frondeurului și imagistica iconoclastă, percutantă, la militantismul gazetarului și la succesele unei vedete în presa de mare tiraj. Efigia literară aparține desigur reporterului, sustras deliberat beletristicii pentru a-și exploata vocația, creându-se pe sine în cadrul unui gen în resurecție, emancipat de la frontiera literarității și plasat în prim-plan de Paul Morand, Joseph Kessel, Pierre Mac Orlan, Blaise Cendrars sau Egon Erwin Kisch și, în sincronie
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
reacția la tendințele mistice, iraționale și fasciste. Așa se explică atacul la adresa revistei „Gândirea”, incriminată a fi „medievala revistă a nichiforismului hitleristo-corporatist în România”, și entuziasmul nedisimulat cu care este salutată revista lui N. D. Cocea „Era nouă”. Paginile de beletristică sunt nesemnificative. Semnează versuri (o traducere din Ady Endre) George Popa, Dan Mureș, N. Stănescu-Udrea, Elefterie Bleoca, o proză scurtă aparținând lui Andrei Botin. Se publică recenzii la Geneza formelor culturii, cartea lui P. P. Negulescu, și la volumul de
BUHA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285919_a_287248]