1,256 matches
-
ale Amiralului ar exista și în Venezuela, în Porto Rico și Italia la Genova și Pavia, lovitura finală fiind dată de "cercetătorii" care afir-mă că rămășițele Amiralului nu ar fi părăsit niciodată locul "de baștină", Valladolid! "De mortuis nil nisi bene" "despre morți să vorbim numai de bine", un dicton vechi de 2000 de ani! Cu atât mai mult este valabil acest dicton în cazul Amiralului, pe care World Almanac, ediția 2000, îl așeză pe lista celor mai influente per-sonalități ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
autentică. Chiar și detaliile cele mai mici se regăsesc în realitatea istorică. Pentru a cita un singur exemplu, mai exact descrierea expedierii unui car cu lemne către Florența și haosul pe care l-a provocat cu acea ocazie familia Del Bene "che paréno el Gabburra quando el giovedì con quelli suoi garzoni bastona un bue" se referă la un măcelar care deținea un magazin în vecinătatea caselor lui Machiavelli și Vettori 72. Totuși, luând în considerare circumstanțele în care Machiavelli a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ultime che habbiamo da te sono de' v, et non havendo dipoi altro da te stimiamo che non habbi havuto che scrivere, come non habbiamo anchor noi. Pure non și vogliono obmettere le buone consuetudini di scrivere spesso, et quando bene non accaggia cosa che imporți, scrivere almeno de' 3 o 4 di una volta, che serviva questo offitio almeno a' privați che scrivono per questa via. Ultimamente ți și scripse îl rumore che ne era capitato alli orecchi delle cose
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în Trevisana o Friuoli, & per esser piu vicino a Ferrara sene doverra intendere piu spesso advisi. La Santità di N.S. doverrà esser tornato di verso Civitavecchia & la ricreatione & l'aria doverrà haverli giovato. Advisane di questo & d'ogn'altra cosa. Bene vale. Ex Palatio Florentino. Die xij novembris MDXiij. Decemviri Balię Rei p[ubli]cę Florentinę. N. Mach(e)l. [Verso:] [Scrisă de Luca Fabiani:] [Orato]ri Florentino apud Pont[ificem]. Francisco [de Victorijs] Concivi nostro Char.mo. Romę. [Scrisă de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Machiavelli, 23 November 1513. Spectabili viro Nicolò di messer Bernardo Machiavelli. În Firenze. Compar mio charo. Io ho usato con voi tânta sobrietà chol chalamo, chome dice Christofano Sernigi, che io non ho tenuto a mente dove io ero. Vuolmi bene ricordare, che l'ultima hebbi da voi chominciava dalla novella del Lione e della golpe, della quale ho ricercho un pocho tra le mie lettere, e non la trovando presto, ho pensato non ne cerchare più. Perché în verità, io
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
le lettere nel comporli, a qualchuno di loro non manchassino e danari. E poi che fermammo lo scrivere, s'è visto qualchoxa: e anchora che la festa non sia finita, pure pare un pocho fermă; et io credo che sia bene, insino ch'ella non și strigne, non ne parlare. E per questa lettera ho facto pensiero scrivervi qual sia la vită mia în Romă. Et mi par conveniente farvi noto, la prima choxa, dove habito, perché mi sono tramutato, né
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
non li è saputo grado. Et poiché la fortuna vuol fare ogni cosa, ella și vuole lasciarla fare, stare quieto, et non le dare briga, et aspettar tempo che la lasci fare qualche cosa agl'huomini; et all'hora150 starà bene a voi durare più fatica, veghiare più le cose, et a me partirmi di villa et dire "Eccomi". Non posso pertanto, volendovi rendere pari grație, dirvi în questa mia lettera altro che qual sia la vită mia, et se voi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în casa Antonio Guicciardini. Io cominciai a fare el diavolo, volevo accusare el vetturale, che vi era ito per esse, per ladro. Tandem Giovanni Machiavelli vi entrò di mezzo, et ci pose d'accordo. Batistă Guicciardini, Filippo Ginori, Tommaso del Bene et cerți altri cittadini, quando quella tramontana soffiava, ognuno me ne prese una catasta. Io promessi a tutti; et manda'ne una a Tommaso, la quale tornò în Firenze per metà, perché a rizzarla vi era lui, la moglie, le
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
solviate questa paura, e poi verrò infra el tempo detto a trovarvi a ogni modo. Io ho ragionato con Filippo di questo mio opuscolo, se gli era ben darlo o non lo dare; et, sendo ben161 darlo, se gli era bene che io lo portassi, o che io ve lo mandassi. El non lo dare mi faceva dubitare che da Giuliano e' non fussi, non che altro, letto; e che questo Ardinghelli și facessi onore di questa ultima mia faticha. El
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
casa lui Antonio Guicciardini. M-am înfuriat tare; am vrut să acuz căruțașul care s-a dus după stivele de lemne că este hoț; în fine, Giovanni Machiavelli a intervenit și ne-a împăcat. Batistă Guicciardini, Filippo Ginori, Tommaso del Bene și anumiți alți cetățeni, atunci când s-a pornit acel vânt din nord,175 toți au luat câte o legătură de lemne de la mine. Am promis câte ceva tuturor; am trimis una dintre legăturile de lemne la Tommaso, care a contat la
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
că priorul Battista era încă rector [eclezistic] în 1515. 10 ASF, NA 1233, fol. 322v., desi anterior a fost rector până în 1504 (vezi notă următoare). 11 AAF, Vizite Pastorale (în continuare "VP") 004-1, fol. 69r (26 octombrie 1514): "Omnia [canc.: bene] male se habebant. Lampas non erat accensa ante corpus Christi. Domus tota ruinosa. Et ecclesia male se habebat. Relatum est Nicolaum de Malchiavellis tenere ad affictum omnia". Gene Brucker (vezi "Niccolò Machiavelli," p. 77) mi-a pus la dispoziție cu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
habitante nella ciptà, contado o distrecto di Pistoia possa per alcuno modo o per alcuna via o titolo per l'advenire aquistare o conperare da alcuno pistolese o del contado o distrecto di Pistoia, o ecclesiastico o luogo piatoso alcuno bene inmobile nella ciptà, contado o distrecto predecti, excepto case, intendendo così pe' ciptadini fiorentini come per qualunche altro", [text în dialect florentin, n.tr.]. 15 Dovada unei dorințe exprimate de cetățenii florentini pentru achiziționarea de propietăți funciare în teritoriul pistoiez
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
North Carolina Press, 1982, p. 303. 51 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 549. 52 Pentru textul italian, vezi Santoli, "Giannozzo Manetti", cît., pp. 53-54: Scienza è vero ch'è supremă richeza, Se grave natural ne tien ghoverno; Scienza în sé, se bene îl ver discerno, Senno non diè, né mai tolsse matteza. Per vanità, superbia et leggerezza, Ți venne un falso albore di gloria eterno; Onde ți seghue diligione et scherno: Dimmi dove leggesti tal savieza. Fu testo ebraicho o greco o
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ASF, Tratte 1083 [cât.?], fol. XXVr. 64 Buonaccorso Pitti, "Ricordi", în Mercanti scrittori. Ricordi nella Firenze tra Medioevo e Rinascimento, (ed.) Vittore Brânca, Rusconi, Milano, 1986, pp. 414-415. 65 ASM, Registri delle missive, 123 (1475-1476), fol. 62r: "se tu hai bene notato quello che per altre te havemoscripto, l'officio tuo et de li altri che havemo mandati per Commissarii în le cittate nostre é de attendere et provedere alle cose de Stato et Importante, non autem per attendere a cose
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Venice: Vicenza în the Early Renaissance State, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1988, pp. 136-148, care proclama instituirea unui "experiment eșuat". Inițiativa florentina sugerează că Auditori venețieni au păstrat o anumita valoare propagandistica. 74 ASF, CP, 62, fol. 328r: "sarebbe bene perché e subditi noștri non habbino a venire qua a' Conservadori". Asupra activității politice a fiului lui Cei în aceeași lună, vezi Piero Parenti, "Historia fiorentina", în BNF, Magl., II.II.130, fols. 85r-v. 75 ASF, CP, 61, fol. 119r
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fols. 85r-v. 75 ASF, CP, 61, fol. 119r, 20 decembrie 1495: "Circa el facto de' visitatori etc. Commenda la cosa, benché vi fusse un poco di spesa, perché forse e rectori și porterebbono meglio non fanno, et che questa sarebbe bene di volgerla a' conservadori delle leggi et ag[i]ungnere loro qualche poco di salario". 76 Domenico Cecchi, "Riforma sancta et pretiosa", în Umberto Mazzone (ed.), "El buon governo", Un progetto di riforma generale nella Firenze savonaroliana, Leo S. Olschki
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
numele sârbizat Iminovici vor fi migrat și ei, mai întâi în Banat, iar mai apoi în Transilvania, astfel încât, pe la 1747, să-i găsim în Blaj, începând cu Iovul Iminovici și sfârșind cu Vasile Iminovici, legătorul de cărți, "poreclit Rați", nota bene, "în amintirea originii sale sud-dunărene". Acest nume rați, dat îndeobște aromânilor din Serbia, apare ca o confirmare și în tabloul genealogic publicat de Ion Roșu [...] unde cel de-al treilea fiu al lui Imin(u) din Banat, Vasile Iminovici Rați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
spun, atâtea să-ți povestesc, dar nu mai pot... Mi-e capul greu. Poate că mâine-dimineață voi reuși să leg șirul gândurilor întrerupte și să continui... Notiță a lui Mihai 16 ianuarie 1953 Sunt oare hărăzit fericirii mediocre?!... și nota bene: fără adju vantul unui excitant erotic - care poate fi forma cea mai capțioasă a mediocrului. Nici măcar asta - căci și pe acest registru trăiesc o soluție medie a cărei prelungire îmi creează mai curând o ambianță neutrală - ca a aerului pe
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
tricolor. "Ardea... ...Arde... Aaaaaa.......aaaa......" Acesta, pleoștit și amărât foarte privea încremenit la grupul de luptători morți pentru patrie, care sforăiau țepeni, unii peste alții, căzuți eroic în apărarea simbolului național. Adevărați eroi, domnule! Cinste lor! Eternă recunoștință! Patria ubi bene! (Patria este acolo unde mi-e bine!) Și lor le era foarte bine. Dormeau somnul nevinovat al întâilor născuți. După un somn reparator, scurt și zbuciumat, presărat cu vise fantastice în care predominau scenele sângeroase cu lupte la baionetă împotriva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Vă mulțumesc că m-ați scutit de elogii convenționale, clișeizate. Îmi plac elogiile - cui nu-i plac? Și mă ung pe inimă, chiar dacă știu eu ce știu despre mine. Dar nu-mi plac elogiile stereotipe, cu iz de nil nisi bene, de protocol de interviu. Așa cum mă enervează, și în recenzii, expedierea muncii mele în două cuvinte: „admirabila traducere“, „excelenta traducere“, „excepționala traducere“ - ei, „excepțională“ să zicem că mai merge. Aș prefera să mi se-arate și unele slăbiciuni inerente excelentei
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
să joace cum vrem noi; noi toți aceștia care dăm milioane de sfaturi în dreapta și în stânga, amintind mereu marea scenă a răzbunării; noi toți, fără excepție, ar trebui să punem mână de la mână și să-l despăgubim pe actorul Carmelo Beno, actorul amendat la Roma cu 144 de franci pentru că, jucând într-o seară Hamlet, a pălmuit în plin spectacol și de-adevăratelea pe Margherita Purovitch, Ofelie cu care avusese în culise, înainte de a intra pe scenă, o ceartă extrem de violentă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
lirice cât și satirice), d. A.C. Cuza, colaborator regulat la "Contimporanul", avea accente de revoltă contra acestor rele deprinderi, despre care spunea, de pildă: ...La lucru deci prieteni, gheșefte excelente Fac azi plagiatorii, adepți ai trândăviei. Netrebnicilor astăzi se dă Bene Merenti Și capetelor sparte Coroana României... ceea ce nu l-a împiedecat să se vadă, el însuși, pus mai târziu sub inculparea de a fi plagiat pe alții... Ca și V. A. Urechia, acuzat că piesa prezintată la 1872 Teatrului Național
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
diferit miroase diferit”, voi spune doar că evreul nu este singur În această postură Înjositoare. Știm de la antici că, În general, „murdăria celuilalt pute”, iar cea proprie „miroase frumos” (În lat., stercus alterius cuique male olet și stercus suum cuique bene olet) <endnote id="(422, p. 268)"/>. Vorba lui Tudor Arghezi : „Așa a fost să fie ca nimănui/ Să nu-i miroasă murdăria lui,/ În schimb, pe vrute sau nevrute,/ Parfumul altuia Îi pute” (Înscripție pe un flacon de cristal). În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca «e evreu, totuși e un bun maghiar», nici nu ne dăm seama ce mare cucerire morală reprezintă aceasta. Să ne imaginăm că În secolul V Î.e.n. cineva ar fi spus : «e persan, dar e un bun grec». Imposibil. Nota bene, nici «e un bun grec» nu a existat” <endnote id="(690, p. 42)"/>. „E om bun, măcar că-i jidan” Când zicala populară amintită („Jidan bun ? N-am văzut !”) era totuși infirmată, se considera că este vorba de o excepție de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
copiilor) și, În final, fără nici o explicație și nici un argument, ziarele au ajuns În punctul vizat : copiii erau uciși „pentru sânge”, căci, „cum este bine cunoscut deja, pasca evreiască cere sânge cușer, de creștin frăgezit” (Baricada, 14 noiembrie 1995). Nota bene !, suntem În anul de grație 1995, În capitala unei țări europene. Cazul demon strează Încă o dată uriașa forță de supraviețuire a acestui basm de speriat și de adormit copiii. Abia declanșarea unor scandaluri diplomatice și de presă a dus la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]