1,112 matches
-
stare să-l poarte pe umeri, iar arhitectul la modă rîdea și el și o urmărea cu coada ochiului pe Susan, fermecătoare, care se Îndrepta spre misteriosul salon japonez. Suedeza se Întoarse să vadă ce se petrece, nu pricepu nimic biata de ea, se uita la Juan Lucas, era prima dată cînd se priveau, el cu coada ochiului și sorbind o Înghițitură de whisky, pe urmă puse paharul pe un spațiu de aer care se transformă Într-o tavă și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
deschisă. Susan simți că-i fuge pămîntul de sub picioare, ușa de la ascensor se Închidea În spatele ei, partea asta se terminase. Suedeza aștepta la volanul MG-ului, care oprise În față la Freddy Solo’s Bar. Începuse să se cam sature, biata de ea, stătea de cîteva ore acolo și Juan Lucas nu mai venea odată. La Început Își Întinse picioarele să se odihnească și-și aprinse o țigară. Se apropiau trei playboy, doi bețivi, un chilian, un purser, unul care spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-i plăcea grozav. Rămase la volan, curajoasă foc și foarte sigură de ea, pînă cînd se apropie un individ care spunea că vrea să aibă grijă de mașină. Ăsta era cît pe-aci s-o facă să moară de spaimă, biata suedeză vru să strige după ajutor. Dar nu mai avu curaj nici să strige și tipul stătea nemișcat lîngă mașină, cu bereta lui soioasă de marinar și cu hainele Îngrozitor de murdare. Răsărise ca din pămînt În Întunericul nopții; firma luminoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la fel de neghioabă ca și el, Îi Întări vorbele: „Du-te și vino repede, puștiule“. Adevărul e că avea o poftă nebună să-i dea o sărutare lungă lui Manolo și să-l facă astfel să priceapă o dată pentru totdeauna că biata Carmincha nu e rea, că pur și simplu i se scurgeau ochii după străin, era timpul ca străinul să termine cu salturile lui mortale și să bage de seamă că mai există și femei pe lume. Julius se apropiase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dintr-odată furioși, cînd străinul, care-i făcuse să sufere ca niște martiri, scotea un nou urlet disperat, o depozita pe Carmincha pe marginea bazinului, sărea afară, călca pe mucurile aprinse, dar el nu se ardea niciodată, o lua pe biata Carmincha, căreia nu-i trecuse Încă spaima, dar Îl iubea pe străin, o luase pe sus, ce necioplit era străinul, o luase pe umerii lui. băieții din cartierul Mareoni Îl văzură cînd o luase În brațe și o dusese cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Carmincha, o nouă viață Începea pentru ea, „Întotdeauna i-au plăcut lucrurile interzise“, Își spuse Luque, dar imediat se gîndi că nu era adevărat, ce necioplit era și străinul ăsta, acum scotea Încă un urlet sălbatic și o azvîrlea pe biata Carmincha În apă, căzu pe burtă și străinul sări alături de ea, fericit. Carmincha ieși la; suprafață vrînd să pară curajoasă dar avînd lacrimi În ochi și străinul urlă din nou, Cecilia le făcu semn cu mîna, iar Chinezu, care-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cînd Îl văzu chior și furios. Aceasta fu clipa cînd străinul Îi văzu pentru prima dată pe băieții aceia nebuni, dar uite că venea administratorul, mîine toată lumea la școală!, se Închidea bazinul, străinul Încheia sezonul cu un urlet fericit și biata Carmincha cădea din nou pe burta, n-o să Învețe niciodată, o dureau pieptul, burta, Încerca sa-i spună, dar el nu voia să audă de altceva decît de sărituri și ea va trebui să Învețe bine engleza, fiindcă străinul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pe Sánchez Coneha, să dau cu capul, să-mi folosesc dovleacul, devia și-o să-l Înjur de mamă, să nu vorbești urît de mamă, Julius, Îi spunea mereu Nilda, grăbește-te că probabil te așteaptă, ce ciudată e Frau Proserpina, biata de ea e atît de bătrînă, unchiul Juan spune să nu-i vorbesc de Beethoven, ar putea să-i facă rău, dar mai mult ea sigur că nici n-o să-și aducă aminte, fiindcă e atît de bătrînă, pe aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
știe ce exprima, dispărea ascunsă după șuvițele de păr. Un alt lucru care o deranja destul de mult era modernizarea. Ce-i drept, totul era foarte alb, nou-nouț și curat lună, dar mesele au avut Întotdeauna patru picioare și acum, deodată, biata de ea avea În fața ochilor o masă cu un singur picior, În mijloc. „Nu m-aș mira să se prăbușească În timp ce mîncăm“, se gîndea și nu Îndrăznea să taie carne, nici să-și sprijine coatele pe ea, ca să nu apese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Împreuna la biserică, de exemplu, dar el o scotea foarte rar la cinema, n-o ducea niciodată la cluburile pe care-i plăcea să le frecventeze și nici la cocteilurile unde credea că singur o să facă o impresie mai bună. Biata Susana nu mai călcase pe la clubul de golf, iar cît privește viața sexuală se produseseră cîteva fisuri serioase, ba chiar se săpase o prăpastie. Era mai bine așa. Ea simțise Întotdeauna o ușoară repulsie pentru dragostea trupească. În realitate, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-i, deodată una dintre ele erai tu, dar uite că Încă una erai tot tu și apoi Încă una, sigur fiindcă mămica a zis odată că la cincisprezece ani toate fetele sînt la fel, astăzi n-a avut dreptate mămica, biata mămica, dar eu atunci bineînțeles că am crezut-o și asta erai tu și ailaltă tot fu și ailaltă se preschimba pe loc și erai tu, Cinthia, mămico, de ce-ai zis că toate fetele sînt la fel?, ce greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
estradă și orchestra fu silită să atace din nou primele măsuri ale cîntecului Vino În rai cu Gloria cha cha cha Vino În rai cu mine cha cha cha Vlăjganul ajunsese tocmai atunci la poanta uneia din glumele lui și biata Gloria Symphony, pentru că bancul fusese grozav și pe deasupra băuse pînă atunci șaptesprezece pahare de whisky și judecătorul nu-i Încredințase copilul spre creștere ei, ci tatălui și la toate astea se adăuga faptul că anul trecut În noaptea de Anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cu Încetul s-au amestecat și s-au Întins povestirile. Amintirile țîșneau ca dintr-un izvor nesecat, emoționante și Nilda vorbea și asculta cu niște ochi cît cepele. O amintire s-a Întîlnit În drumul ei cu numele Cinthiei și biata de ea a trebuit să lase jos ceașca și a izbucnit În lacrimi, „Cinthia, Cinthia“, spunea printre sughițuri. Dar amintirile au purtat-o la vremea cînd Julius mînca În mica lui sufragerie plină cu desene de animale celebre și Nilda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Julius mînca În mica lui sufragerie plină cu desene de animale celebre și Nilda a luat din nou ceașca și a zîmbit cu voioșie pînă cînd, Dumnezeu știe cum, a apărut din nou Cinthia și Bertha care o pieptăna și biata de ea a trebuit să lase să-i cadă ceașca din mînă pentru a evita ca sughițurile să-i aducă iarăși lacrimile În ochi și s-o copleșească, Carlos și-a dat seama de mecanismul sentimental al Nildei și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Înainte și-l derutează: complet pe cel care-l urmărește, așa de tare Încît de multe ori pierde secundele cele mai prețioase, cele care; l-ar fi salvat În fuga lui inexplicabilă. Se sui În goară pîna În dormitorul lui. Bietei Vilma, devenită o tîrfă uriașă, Îi trînti ușa În nas, fiind cît pe-aci s-o omoare Îndată după aceea, prin toate mijloacele imagmabile, reuși să se convingă de faptul că În cameră nu era nimeni; respiră adînc și prelung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
engl.). 1 Frunze moarte, veștejite (engl., fr.). 1 Ce știi despre ei (engl.). 1 În spaniolă, oglindă spartă. 1 Din textul unui tango. 1 Servitoarea stîlcește cuvîntul franțuzesc: chalet. 1 Oricum, crezi că ar Îndrăzni? (Engl.) 1 Amețit (engl.). 1 Biata de ea (engl). 1 Sfînta Răbdare. 1 În vederea angajării ca guvernantă la copii, trebuise să facă o radiografie pulmonară. 1 Măgar (engl.). 2 Ce se Întîmplă? (engl.). 1 Hai (engl.). FILENAME \p D:\carti operare\O lume pentru Julius\Surse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
trunzând-o nu cu oboseala din cu plurile stabile („scuză-mă, te-am lovit?... nu te zgârii cu barba?...“), ci cu o ferocitate disperată, pe care nici măcar la-nceputul legăturii lor n-o avusese și nici nu o putuse avea, pentru că biata Mădă sau Cătă erau simple femei, iar un bărbat are nevoie de mult mai mult ca să țâșnească asemeni unui vulcan, îne când în lavă arzândă orășelele de marmură de la poale. Are nevoie să călărească peste șalele unei bombe de aur
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
cuvenit (câte unul pentru fiecare membru al familiei), ci exista și un al cincilea. “Tata zicea mereu că poate o să avem vreun oaspete, nu care cumva să ne prindă nepregătiți”, mai povestise băiatul. “Acum - zicea copilul - de când s-a dus biata noastră mamă, iar în casă am rămas doar trei, avem la masă, mereu, patru tacâmuri. Dar ea nu mai poate veni să ne vadă și nici la noi la masă să se așeze...” IV ...tic-tac... Fir-ar să fie! Degeaba
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Roman se făceau la fel. Mi-am zis, dacă cumva mor din facere (anxioșii sunt prevăzătoriă, vor găsi peste veacuri o mumie cu unghiile ascuțite și lucioase, cu urme de carmin împrejur, și vor judeca complet greșit proveniența și valorile bietei decedate. Nu doar că am purces singură la tăierea, pilirea și pictarea unghiilor de la picioare, dar am avut și proasta inspirație să pun piciorul pe chiuveta din baie, un gest de maximă flexibilitate, pe care multe femei nu-l pot
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
și s-a-ntors noaptea la ora două, beat criță... și zău că mi-a fost milă de femeia aia. Știi, stăteam toți la doamna Barrett, chiar peste drum de spital, și ce femeie cumsecade era, credincioasă și cu frica lui Dumnezeu, biata de ea, trebuia să-și cîștige o pîine și să-și ajute fiica - o femeie În toată firea, al cărei bărbat fugise cu altă femeie - și unde nu vine el În toiul nopții strigînd și urlînd că acolo nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
fost soldat sau ordonanță. Spunea tuturor că a fost ofițer. Mai spunea că e mort, dar nu era deloc sigur de asta, și se temea să nu reapară să-i încurce viața, cum zicea mamaia că i-o încurcase și bietei lui mame. Inspectă cu mulțumire cămara: aveau ce mânca. Când copiii îl întrebau cu cine vrea să semene, cu greierele sau cu furnica, îl luau în râs fiindcă răspundea foarte serios: „Cu furnica!“ Aproape toți băieții țineau cu greierele. Cămara
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
a mai putut dezlipi de obrazul adormitei, iar Margareta, simțind că-i cu gândul în altă parte, îl tot atingea din te miri ce fleac, îi tot vorbea, râdea, și-l tot întorcea spre ea, deja îngrijorată că-l pierde. Biata Margareta! Dar privirile lui mângâiau iar și iar chipul fetei, ca să nu-l uite și s-o facă să deschidă ochii. La prima stație surugiul a oprit caii cu multă artă, astfel încât fata nu s-a trezit, abia dacă și-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
asortează prea bine, va trebui s-o schimb, când o s-avem bani. Parcă nici n-ar mai exista afară, parcă nu mai există decât înlăuntru. Astăzi am fost toată ziua întoarsă pe dos de o veste căzută ca un trăsnet: biata Safta a citit în Universul (le adună după ce le citim noi, pentru șters geamuri), că unul din cumnații ei - familia ei e din Boheni, în Oltenia - a fost îngropat de viu, sub pietre. Eu aș interzice asemenea știri, dacă aș
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
tot nisipul de suferință al lumii. M-am gândit la Jacques, cât e de curajos și m-am întrebat ce viitor îl așteaptă. Nu știu de ce am încredere în el mai mult decât în mine. Și m-am gândit la biata Safta, care, până acum atât de încrezătoare în steaua ei, atât de plină de voie bună, se duce de Anul Nou, pe drumuri înzăpezite, acasă, la o familie îndoliată, în care durerea e proaspătă, și iar mi-a venit să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
da era de duh, nu așa (parcă numai la Dv. sunt de duh? sunt și dintre noi). Intră-n casă, da măsa era saracă strașnic, că știi d-ta, ca la boierul când ajunge la mărire, n-o lua pe biata măsa s-o ție, deși era-mpărat. - Mamă, n-ai v-o bucățică de lumânare s-aprinzi? - Am, dragu mamei, de la Paște (o ține, doamne ferește de tunet, s-aprindă ). Aprinde lumânarea. Da el zice: - Doamne, mamă, tare mi-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]