KorAP: Find »[drukola/base=bilețel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...45 >

1,102 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227

ăștia, care voiau s-o convingă că mai fusese cineva care îl azvârlise pe Mark de pe șosea. Nu le păsa ce i se întâmplase lui Mark. Mark era doar un set de urme de cauciucuri. În tot timpul întrevederii, pipăi bilețelul ascuns în geanta ei de stofă. Bilețelul de la cel care-l găsise pe Mark, de la cel care-l adusese înapoi. Sunt Nimeni... Oare ar putea s-o acuze de tăinuire de probe? Dar dacă le-ar arăta biletul, i l-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
mai fusese cineva care îl azvârlise pe Mark de pe șosea. Nu le păsa ce i se întâmplase lui Mark. Mark era doar un set de urme de cauciucuri. În tot timpul întrevederii, pipăi bilețelul ascuns în geanta ei de stofă. Bilețelul de la cel care-l găsise pe Mark, de la cel care-l adusese înapoi. Sunt Nimeni... Oare ar putea s-o acuze de tăinuire de probe? Dar dacă le-ar arăta biletul, i l-ar confisca, iar ea și-ar pierde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
recunoștință“. El se încruntă. Am folosit singularul. Semeni mult cu ea, știai? Poate că nu ești chiar la fel de drăguță. Dar semeni al dracului de tare. Un val de vertij se prăvăli asupra ei. Redresându-se, căută în geantă și scoase bilețelul. —Uită-te la chestia asta, Mark! Nu sunt singura care a avut grijă de tine. Terapie spontană. Știa că trebuia să-și revină mai mult înainte să plonjeze înapoi în accident. Dar se gândi că asta l-ar putea zgâlțâi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
a murit. Nu știu unde e sora mea. Nici măcar nu știu unde sunt eu. Tot acest așa-zis spital ar putea fi un studio de film, unde duc oamenii ca să-i prostească, să creadă că totul e ca de obicei. Ea mormăi niște scuze. Bilețelul nu însemna nimic. Dădu să-l ia înapoi. Dar el îl trase departe de ea. —Trebuie să aflu cine a scris chestia asta. Persoana aia știe ce mi s-a întâmplat. Scotoci în buzunarele din spate ale blugilor săi preferați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
refuzase să se supună testelor sale. Zâmbi și-și fixă contactele pe vârfurile degetelor. — Când ești gata, trage. Mark Schluter își împinse înainte pelvisul. Membrele i se agitau ca aripile unei mori de vânt mici. Scoase din buzunarul jeanșilor un bilețel mototolit. La vederea sa, sora lui gemu din nou. Mark fixă aparatul cu privirea. Despături hârtia și i-o dădu lui Weber. Cu un scris disperat, tremurător, aproape invizibil, cineva mâzgălise: Sunt Nimeni, dar în Noaptea Asta, pe North Line

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
găsi nici o metodă de a închide aerul condiționat sau de a deschide fereastra. Zăcea în pat, la lumina chihlimbarie a ceasului, făcându-și autoevaluarea. Miezul nopții sosi și trecu, iar ochii lui nu se închideau. Într-adevăr, mai văzuse o dată bilețelul. Karin Schluter îl xeroxase și vârâse copia în dosarul gros pe care i-l arătase în prima zi. Acum, în timp ce zăcea la mare depărtare de somn, încercă să-și dea seama dacă mințise spunând că nu știa de el sau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
s-a schimbat, o ia pe arătură. De parcă asta ar fi problema. De parcă el ar fi ăla care s-a schimbat. Adevăratul șpil se ascunde după dubluri. N-are decât un singur indiciu. O singură chestie sigură, dincolo de orice îndoială: bilețelul. Cuvintele persoanei care l-a găsit, singurul spectator la evenimentele din noaptea aia, de dinainte să înceapă ciudățenia. Bilețelul pe care au încercat să-l ascundă de el. E singurul lui indiciu, așa că trebuie să aibă grijă. N-are voie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
a schimbat. Adevăratul șpil se ascunde după dubluri. N-are decât un singur indiciu. O singură chestie sigură, dincolo de orice îndoială: bilețelul. Cuvintele persoanei care l-a găsit, singurul spectator la evenimentele din noaptea aia, de dinainte să înceapă ciudățenia. Bilețelul pe care au încercat să-l ascundă de el. E singurul lui indiciu, așa că trebuie să aibă grijă. N-are voie să se grăbească. Văzând și făcând. Rupp și Cain i-au promis că-l duc la cumpărat de mașini

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
Și n-ai vrut să împarți pâinea cu noi. Păi, n-ai de unde să știi pe unde a fost chestia aia. De ce te-ai mai obosit să vii? N-ai făcut decât să te holbezi la enoriași și să fluturi bilețelul ăla de parcă era cine știe ce mandat. Cum să-i explice? Dacă există într-adevăr un înger păzitor care se ascunde pe undeva, refuzând să se arate, pretinzând că Dumnezeu m-a îndrumat la tine, atunci probabil că își face veacul pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
sunt un nimic. Nimeni nu oprește un nimic, oriunde ar vrea să intre. Cu un nimeni tot se mai pot înțelege; îl pot converti. Pseudosora întinde mâna spre el, dar se oprește. Mark. Scumpule. Vrei să știi cine a scris bilețelul ăla? De parcă ar învăța să citească gândurile. Putem să dăm un anunț în ziar sau o chestie din asta. Fără anunțuri! Probabil că țipă cam tare. Până și el se sperie un pic. Dar chestia e că cine a scris

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
în cel mai fericit caz o gustare bună. Se duc la Phil sau la Hearth Stone, locuri cu mare afluență de bătrâni. Trebuie să fie un bătrân, după mâzgălelile alea tremurate. Atât în biserici, cât și în restaurante, stă cu bilețelul la vedere. Chiar se plimbă cu el în mână, fluturându-l pe sub nas necunoscuților. Dar nimeni nu se arată câtuși de puțin interesat. Și nu se prefac neștiutori. Ar recunoaște prefăcătoria și cu ochii închiși. Când se întorc, o aude

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
lichefiază, așa cum se întâmpla când el și adevărata lui soră erau mici și se învârteau pe loc, apoi se opreau brusc. Se uită la înlocuitoarea lui Karin; și ea pare să se clatine. Mark, trebuie să stăm de vorbă. Despre bilețel. Întregul lui corp țâșnește afară din groapa pentru stâlp. Știi tu ceva? Aș... vrea eu să știu. Acum, Mark. Mark! Termină. Ascultă-mă. Dacă cine-o fi scris biletul ăsta n-a luat legătura cu tine până acum, asta e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-și asume meritul. Nu vrea să știi cine e. Vrea pur și simplu să-ți continui viața. El ridică unealta de săpat groapa pentru stâlp și intră cu ea în pământul ars. Și atunci de ce dracu’ să mai lași un bilețel? De ce să te mai obosești să-l lași acolo? Voia să te simți protejat. Branșat. Branșat? Branșat la ce? Dă cu lopata de pământ și-i mai arde și un șut, cu brațele zvârcolindu-se ca niște șerpi. Domnul înger

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
de ce te chinui așa de tare să-l găsești? Mark Schluter își ia capul în ambele mâini și-l leagănă. Diavoli păzitori peste tot. Ghetele sale de lucru pline de noroi lovesc pământul, încercând să distrugă groapa abia săpată. Citește bilețelul. Citește dracului bilețelul ăla. Își vâră două degete în buzunarul salopetei și scoate bucățica de hârtie îndoită. Acum o ține mereu la el, lipită de corp. Ea nu ia hârtia. Nu vrea s-o atingă. Ca să trăiești, recită el, ținând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
așa de tare să-l găsești? Mark Schluter își ia capul în ambele mâini și-l leagănă. Diavoli păzitori peste tot. Ghetele sale de lucru pline de noroi lovesc pământul, încercând să distrugă groapa abia săpată. Citește bilețelul. Citește dracului bilețelul ăla. Își vâră două degete în buzunarul salopetei și scoate bucățica de hârtie îndoită. Acum o ține mereu la el, lipită de corp. Ea nu ia hârtia. Nu vrea s-o atingă. Ca să trăiești, recită el, ținând hârtia sub nasul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
că toată terapia asta începe să mă facă să mă simt un pic mai bine. Înainte de a patra ședință, Mark ceru să facă o vizită la terapie intensivă. Alese la întâmplare o asistentă, îi spuse povestea lui și-i arătă bilețelul. Surprinsă, femeia îi promise să-l țină la curent, dacă afla ceva. —Ai văzut? întrebă el, în timp ce Karin îl ghida spre etajul doctorului Tower. A trombonit. Zicea că n-au lăsat pe nimeni să mă vadă în noaptea aia, în afară de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
ochii i se măriră, în timp ce se îndepărta de accident. Îl conduse înapoi la mașină și-l ajută să urce pe scaunul din dreapta. Tot drumul spre Farview rămase adâncit în aceleași meditații continue. La aproape doi kilometri de oraș, îi ceru bilețelul. Aproape că trebui să se ridice în picioare ca să-l extragă din șortul ei prea strâmt. Îl citi din nou, dând din cap. Sunt un ucigaș, spuse el, în timp ce ea oprea pe aleea pustie de lângă Homestar. Pe drum era un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
ei prea strâmt. Îl citi din nou, dând din cap. Sunt un ucigaș, spuse el, în timp ce ea oprea pe aleea pustie de lângă Homestar. Pe drum era un fel de spirit călăuzitor, iar eu am încercat să-l omor. Deci autorul bilețelului nu e bisericos. Foarte bine. Măcar atât reușise să afle. Vizitase toate bisericile neilegale, arătase bilețelul tuturor credincioșilor din oraș și nimeni nu-l revendicase. Era timpul să se îndrepte spre păgâni. În general, oamenii nu știu asta despre Nebraska

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
ea oprea pe aleea pustie de lângă Homestar. Pe drum era un fel de spirit călăuzitor, iar eu am încercat să-l omor. Deci autorul bilețelului nu e bisericos. Foarte bine. Măcar atât reușise să afle. Vizitase toate bisericile neilegale, arătase bilețelul tuturor credincioșilor din oraș și nimeni nu-l revendicase. Era timpul să se îndrepte spre păgâni. În general, oamenii nu știu asta despre Nebraska, dar e plină de păgâni. O ia și pe iubi-Bonnie cu el. O veche șmecherie a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
curețe prin casă în mod regulat. Uneori luau chiar și câinele cu ei - o mare familie fericită. La început, lui Bonnie nu prea i-a surâs ideea, dar s-a băgat. Pornesc într-o campanie din ușă-n ușă, cu bilețelul în mână. O luptă din ușă-n ușă, ca să-l scoată la iveală pe mesagerul care se ascunde în spatele mesajului. Multă lume îl cunoaște pe Mark Schluter sau cel puțin așa pretinde. Pe unii dintre ei îi recunoaște, dar nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
o recomandare jalnică - un număr la care să sune sau o carte pe care s-o citească -, iar el poate spune Hei, ce idee mișto. Puteți să-mi scrieți chestia asta pe o hârtie? Dar nimeni nu scrie ca în bilețel. Acel scris a murit acum o sută de ani, în Lumea Veche. Când le-o arată, amuțesc cu toții, de parc-ar ști că literele alea strâmbe nu pot veni decât de dincolo de mormânt. Biletul se dezintegrează, se face la loc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
spunea lui, în cabina mașinii. Luase un fel de înger autostopist, cineva care supraviețuise răsturnării cu mașina, îi lăsase în urmă rămășițele și se întorsese în oraș, ca să anunțe dezastrul. Și apoi venise după el la spital ca să-i lase bilețelul, instrucțiuni pentru viitorul lui Mark Schluter. Un înger autostopist, spunându-i Calc-o, du-te. Unde să se ducă? Spre accident; prin accident. Aici. Se ridică în picioare, tremurând din pricina revelației. În verdele pârlit al acestui câmp se înalță pete

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
ajuns la ea, a făcut-o să schimbe tabăra, cum spun federalii. A convins-o că era ceva în neregulă cu el. Chiar și atunci când îi înșiruie toate dovezile adunate - sora lui dispărută, falsa Homestar, faptul că nimeni nu recunoaște bilețelul, noua Karin care s-a cuplat cu vechiul Daniel, Daniel care se ține după el deghizat, dresând animale care să-i urmărească - ea spune că nu e convinsă. Ar putea să-i roage pe Rupp și Cain. Ar fi făcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
Karin? Ea mi-a tot băgat strâmbe că ăia doi au fost acolo, dar eu n-am ascultat-o. Lui Mark chiar i se întâmplase ceva în noaptea accidentului. Iar prietenii lui chiar îl mințiseră. Personal, Weber nu putea explica bilețelul îngerului păzitor, nici interpreta urmele deviate de cauciucuri. Propria lui explicație asupra motivului pentru care lumea i se părea acum lui Mark schimbată nu era nici pe departe mulțumitoare. Mark se gândise la starea lui interioară mai mult și mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
o cunoscuse vreodată, înnebunită după o legătură, după o dovadă că toată existența asta nu era doar o creație a minții ei. El ascultă noaptea, ascultă zgomotul însingurării ei. Dar la fel ca martorul secret al lui Mark, care scrisese bilețelul, rămase nemișcat, sperând să nu fie băgat în seamă. Se smulse de sub privirea ei întrebătoare și se duse spre mașină. Când ajunseră la mașina închiriată, deja nu se mai putea apăra nici măcar în fața lui însuși, publicul cel mai comod. Da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]