699 matches
-
C; temperatura medie pe sezonul de vegetație: 14,7°C, durata medie a perioadei bioactive: 290 zile (25.02-10.12), data medie a primului îngheț: 25.10, data medie a ultimului îngheț: 17.04, precipitații medii anuale: 557 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: dintre angiosperme întâlnim pe: Carex pendula, Carex pilosa, Carex pilulifera, Salvia sylvestris, Salvia verticillata, Sanguisorba minor, Sanguisorba officinalis (în stratul erbaceu), respectiv pe Sambucus ebulus și Sambucus nigra (în stratul arbustiv). B. Fauna fosilă este reprezentată de 46
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Carmen Gache, căreia și pe această cale îi aduc sincere mulțumiri. CAPITOLUL I SCURT ISTORIC 1.1 Scurt istoric asupra cercetărilor ornitologice în parcuri și grădini din România În literatura de specialitate, există puține lucrări care se referă la ornitofauna biocenozelor artificiale cuprinzând analiza calitativă și cantitativă a acestora. I. Korodi publică în anul 1960 o lucrare asupra compoziției avifaunei Grădinii Botanice din Cluj. Între 1969-1970, Dan Stănescu studiază ornitofauna Parcului "Sub Arini" din Sibiu, prezentând lista sistematică a 95 de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
a doua decadă a lunii aprilie sosește singura specie de pasaj semnalată în avifauna Grădinii Botanice Iași - Ficedula hypoleuca. Păsările granivore consumă fructe rămase peste iarnă de la Crataegus monogyna, Rosa canina, Prunus spinosa, etc. Oaspeții de vară sunt folositori pentru biocenoză deoarece consumă ouă de insecte, larve și insecte adulte, în special diptere. Printre oaspeții de vară enumerăm: Cuculus canorus, Oriolus oriolus, Upupa epops, Hirudo rustica, Sylvia atricapilla. În această perioadă are loc alegerea teritoriului de cuibărit, jocurile nupțiale, formarea perechilor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
a fost de 110C. Media precipitațiilor înregistrată a fost de 93mm, mai mare decât normala de 52,5mm/mp. Abundența hranei și creșterea temperaturii coincide cu apariția puilor. Se constată o stabilitate a populațiilor de păsări, cele mai multe fiind cuibăritoare în biocenoză. a majoritatea speciilor clocitoare are loc depunerea pontei și începerea clocitului : ordinul Gruiformes Gallinula chloropus; ord. Passeriformes Oenanthe oenanthe, Sturnus vulgaris (fig.nr.15), Carduelis chloris; ord. Columbiformes Streptopelia decaocto (fig.nr.16), Streptopelia turtur. Multe păsări insectivore, cum ar
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și începerea clocitului : ordinul Gruiformes Gallinula chloropus; ord. Passeriformes Oenanthe oenanthe, Sturnus vulgaris (fig.nr.15), Carduelis chloris; ord. Columbiformes Streptopelia decaocto (fig.nr.16), Streptopelia turtur. Multe păsări insectivore, cum ar fi Motacilla alba, Hirudo rustica vin din alte biocenoze pentru a prinde insecte, deasupra lacului. 5.2.4. Aspectul estival Temperatura maximă înregistrată în acest sezon a fost de 30 0C iar minima de 16 0C iar media precipitațiilor de 60 mm, apropiată de valoarea normală. Se instalează odată cu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
atât timp cât condițiile mediului se vor schimba în permanență. 5.3. Distribuția pe habitate S-a constatat faptul că cercetările cantitative asupra populațiilor de păsări pe lângă importanța teoretică mare, au și o importanță practică deoarece păsările reprezintă indicatorii productivității biologice ai biocenozelor. Cuibăritul este un act instinctiv din viața păsărilor, modul de cuibărit caracteristic fiecărei specii în parte este înscris în zestrea ereditară a indivizilor. Fiecare specie de păsări are cuibul său caracteristic, construit în funcție de nevoile și adaptările speciei. Cuiburile pot fi
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
aspectelor prevernal, vernal, estival și serotinal predomină speciile de păsări insectivore care se hrănesc cu ouă de insecte, larve și insecte adulte aparținând ordinelor Coleoptere, Lepidoptere, Heteroptere, Orthoptere, Diptere. Păsările insectivore prin hrana pe care o consumă sunt folositoare pentru biocenoză și predomină în Grădina Botanică, așa cum reiese din figura nr. 7. Ele consumă majoritatea speciilor dăunătoare pentru plante. Phyllocopus collybita, Turdus merula, Luscinia luscinia sunt specii foarte folositoare distrugând dăunătorii plantelor. La sfârșitul verii o parte din păsările insectivore: Sylvia
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
busolă, binoclu, ruletă. pentru studierea reliefului: schita de harta geomorfologica sau harta topografica, pentru notarea observațiilor și etichetarea materialelor colectate: carnete pentru însemnări, creioane, etichete. pentru executarea observațiilor asupra componentelor biotopului: termometre, anemometru mecanic cu cupe portabile . pentru observarea componentelor biocenozelor și pentru colectarea de probe: lupe, pensete, lădițe pentru probe. pentru colectat material botanic: botaniere, presă de plante, ziare, mapă pentru ierborizat, deplantator, etichete, pungi de plastic, plicuri pentru semințe și fructe, cutii de carton. pentru colectat material zoologic: fileu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
târâre; la șerpi solzi ventrali; la ciocănitoare picior cu 4 degete puternice, cu cioc lung, puternic și ascuțit, aripi scurte, pene tari fără puf. Ecologii au folosit într-o măsură mai mare datele de la celelalte grupe în vederea descrierii biotopului și biocenozei. Au făcut fotografii ale biocenozei în acest sezon. Concluziile pe care le voi prezenta în urma aplicațiilor pe teren se vor referi la: aprecieri asupra rezultatelor observațiilor și remarcări deosebite de grupe verificarea rezultatelor și determinarea speciilor de plante și animale
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
la ciocănitoare picior cu 4 degete puternice, cu cioc lung, puternic și ascuțit, aripi scurte, pene tari fără puf. Ecologii au folosit într-o măsură mai mare datele de la celelalte grupe în vederea descrierii biotopului și biocenozei. Au făcut fotografii ale biocenozei în acest sezon. Concluziile pe care le voi prezenta în urma aplicațiilor pe teren se vor referi la: aprecieri asupra rezultatelor observațiilor și remarcări deosebite de grupe verificarea rezultatelor și determinarea speciilor de plante și animale necunoscute în cadrul laboratorului de biologie
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
propus ca țintă stoparea distrugerii biodiversității până în 2010; Îmbunătățirea condițiilor de viață a păsărilor și ocrotirea lor în orașe a devenit o prioritate în ultimul deceniu la nivel European; ● Păsările insectivore prin hrana pe care o consumă sunt folositoare pentru biocenoză, deoarece consumă majoritatea speciilor de insecte dăunătoare pentru plante; În timpul iernii se observă un număr mare de păsări în parcuri și Grădina Botanică datorită prezenței unei hrane abundente reprezentată de fructe de păducel, măceș, cătină, semințe de Thuya, arțar, liliac
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
acces permanent de umiditate și mlaștini; ... g) terenuri sărăturate și acide; ... h) terenuri poluate și substanțe chimice, petroliere sau noxe; ... i) terenuri ocupate cu halde miniere, deșeuri industriale și/sau menajere, gropi de împrumut; ... j) terenuri neproductive; ... k) terenuri și biocenoze afectate sau distruse. ... Capitolul 2 Componența comisiei de specialiști pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare Articolul 3 Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face, în baza investigațiilor pe teren, de către o comisie de specialiști formată din: - primarul localității, ca președinte al comisiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168448_a_169777]
-
construcțiilor social-administrative; ... c) amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame; ... d) înierbarea cu plante ierboase (graminee) și plantarea unor specii rezistente la poluanți pe suprafețele acoperite ale depozitului care au ajuns la cota finală, pentru refacerea structurii solului și a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluanților și introducerea treptată a acestor terenuri în peisajul natural al zonei. ... Prin executarea lucrărilor tehnice de închidere a depozitului trebuie să i se confere terenului încadrarea în peisajul zonal. Anexa 3 ASPECTE GENERALE abordate la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167282_a_168611]
-
Pășuni Fânețe Stâncării Munte Lac Mare Dune de nisip Stâncării Emanații de gaze și noroi Alte aspecte postvulcanice Fereastră geologică Petec de acoperire Olistolite Aflorimente Depozit fosilifer Stâncării Peșteri Altele b) Aspecte pedologice c) Aspecte hidrologice d) Aspecte climatologice ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ └────────────────────────────────��────────────────────────────────────┘ II. BIOCENOZA a) Vegetația Păsări Reptile Amfibieni Pentru fiecare specie se vor menționa: *) (în paranteză) convențiile internaționale sub a căror protecție se găsește: Bdv - Convenția de la Rio de Janeiro ( Legea nr. 58/1994 ) Ber - Convenția de la Berna ( Legea nr. 13/1993 ) Bon
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192990_a_194319]
-
și noroi Alte aspecte postvulcanice Fereastră geologică Petec de acoperire Olistolite Aflorimente Depozit fosilifer Principalele tipuri de habitate din aria naturală protejată (marcați cu x) ┌──────────────────────────────────────────┬─────┬──────────────┬─────┐ │ Tipuri majore Stâncării Peșteri Altele b) Aspecte pedologice c) Aspecte hidrologice d) Aspecte climatologice ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ └─────────────────────────────��───────────────────────────────────────┘ II. BIOCENOZA a) Vegetația Păsări Reptile Amfibieni Pentru fiecare specie se vor menționa: *) (în paranteză) convențiile internaționale sub a căror protecție se găsește: Bdv - Convenția de la Rio de Janeiro ( Legea nr. 58/1994 ) Ber - Convenția de la Berna ( Legea nr. 13/1993 ) Bon
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
respectarea valorilor-limită la evacuare; ... c) situația curentă a evaluării riscului familiilor și grupelor de substanțe din listele I și II și a substanțelor prioritare/prioritar periculoase asupra resursei de apă de suprafață și subterane și a mediului acvatic, sediment și biocenoză, conform unei metodologii specifice, aprobată prin ordin al ministrului mediului și gospodăririi apelor; ... d) situația curentă a impactului asupra resursei de apă receptoare și a mediului acvatic, sediment și biocenoză, determinat conform unei metodologii specifice, aprobată prin ordin al ministrului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201399_a_202728]
-
de suprafață și subterane și a mediului acvatic, sediment și biocenoză, conform unei metodologii specifice, aprobată prin ordin al ministrului mediului și gospodăririi apelor; ... d) situația curentă a impactului asupra resursei de apă receptoare și a mediului acvatic, sediment și biocenoză, determinat conform unei metodologii specifice, aprobată prin ordin al ministrului mediului și gospodăririi apelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... (8) În scopul realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1), valorile-limită maxime de evacuare pentru familiile și grupele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201399_a_202728]
-
proceduri simplificate de monitorizare și control; în cazul substanțelor volatile și semivolatile, limită este de *2) - se analizează opțional dacă se face analiză la biota; nu se verifică la solvenți volatili și semivolatili *3) - "biota" se referă la elemente ale biocenozei, respectiv pește și/sau moluște și melci; *4) - pentru evacuări ce provin de la degresarea metalelor, valoarea este de 0,1 mg/l *5) - se referă la evacuările directe Tabel 2 Standarde de calitate pentru substanțe din lista 2 Tabel 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201399_a_202728]
-
respectarea valorilor-limită la evacuare; ... c) situația curentă a evaluării riscului familiilor și grupelor de substanțe din listele I și II și a substanțelor prioritare/prioritar periculoase asupra resursei de apă de suprafață și subterane și a mediului acvatic, sediment și biocenoză, conform unei metodologii specifice, aprobată prin ordin al ministrului mediului și gospodăririi apelor; ... d) situația curentă a impactului asupra resursei de apă receptoare și a mediului acvatic, sediment și biocenoză, determinat conform unei metodologii specifice, aprobată prin ordin al ministrului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182798_a_184127]
-
de suprafață și subterane și a mediului acvatic, sediment și biocenoză, conform unei metodologii specifice, aprobată prin ordin al ministrului mediului și gospodăririi apelor; ... d) situația curentă a impactului asupra resursei de apă receptoare și a mediului acvatic, sediment și biocenoză, determinat conform unei metodologii specifice, aprobată prin ordin al ministrului mediului și gospodăririi apelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... (8) În scopul realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1), valorile-limită maxime de evacuare pentru familiile și grupele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182798_a_184127]
-
proceduri simplificate de monitorizare și control; în cazul substanțelor volatile și semivolatile, limită este de *2) - se analizează opțional dacă se face analiză la biota; nu se verifică la solvenți volatili și semivolatili *3) - "biota" se referă la elemente ale biocenozei, respectiv pește și/sau moluște și melci; *4) - pentru evacuări ce provin de la degresarea metalelor, valoarea este de 0,1 mg/l *5) - se referă la evacuările directe Tabel 2 Standarde de calitate pentru substanțe din lista 2 Tabel 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182798_a_184127]
-
taxoni superiori speciei, sau ca indicator al diversității genetice” (Bănăduc Angela, 2007Ă. Dicționarul de biologie Oxford (1999Ă definește biodiversitatea ca “mare varietate de specii (diversitatea speciiloră sau de alți taxoni de plante, animale și micro-organisme existente într-un habitat, diversitatea biocenozelor dintr-o anumită regiune (diversitate ecologicăă sau variabilitatea genetică din cadrul unei specii (diversitate genetică).” În prezent nu există o viziune unitară asupra conceptului de biodiversitate. D. DeLong (1996Ă a identificat 85 de definiții ale biodiversității, acestea putând fi grupate în
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
disting patru componente ierarhice ale biodiversității: diversitatea genetică (variabilitatea intraspecifică), diversitatea specifică, diversitatea ecosistemelor și diversitatea antropică . Diversitatea genetică se referă la variabilitatea intra-specifică și reprezintă fundamentul procesului evolutiv. Diversitatea specifică se referă la varietatea speciilor la nivel local (biocenoză), regional (regiune biogeograficăă sau global (biosferă). Diversitatea ecosistemică este nivelul la care au loc procesele evolutive, pe lângă viu, aceasta include și componenta nevie - biotopul. Diversitatea antropică sau etnoculturală se referă la diversitatea etnică, culturală și lingvistică a comunităților umane. Unii
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
exotice și răspândirea boliloră; Poluarea mediului. Unele dintre aceste cauze sunt complementare, de exemplu supraexploatarea speciilor este asociată frecvent și cu poluarea mediului și fragmentarea sau degradarea habitatelor. Schimbările climatice globale influențează biodiversitatea prin influența factorilor de mediu asupra populațiilor biocenozei, asupra funcționării acestora și schimbarea structurii nișelor trofice sau dominanței anumitor populații în lanțurile trofice. Deteriorarea sistemelor ecologice, cu consecințe asupra biodiversității, poate avea cauze naturale sau artificiale, antropice. Din categoria căilor naturale de deteriorare a ecosistemelor, fac parte: uraganele
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
populații de alge (“înflorirea 40 apelor” = eutrofizareă. Această masă mare de alge, crează prin moarte și descompunere stări de hipoxie, scăderea concentrației oxigenului din apă, mai ales în zona bentală, stări care conduc la simplificarea structurii și implicit a funcțiilor biocenozelor și în final la scăderea productivității biologice. Trăsăturile caracteristice ale fenomenului de poluare Fiind consecință a activității umane, fenomenul poluării este în continuă creștere, ceea ce se datorează pe de o parte creșterii efectivului populației umane, iar pe de altă parte
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]