KorAP: Find »[drukola/base=biomasă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...147 >

3,671 matches

Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266

1): D-glucoză (10,0); KH2PO4 (20,0); MgSO4·7H2O (0,5); NH4Cl (0,1); CaCl2·H2O (0,1); tiamină (0,001). După autoclavarea mediului și inocularea fungului, flacoanele au fost incubate și agitate timp de 7 zile la 30șC. Biomasa rezultată a fost recoltată, spălată cu apă distilată, uscată în vacuum la 50șC și mojarată, apoi au fost selectate fracțiunile de 75-150 μm (Arica și Bayramoğlu, 2007). Morfologia suprafeței miceliului nativ de Lentinus sajor-caju a fost redată prin imagini SEM

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
selectate fracțiunile de 75-150 μm (Arica și Bayramoğlu, 2007). Morfologia suprafeței miceliului nativ de Lentinus sajor-caju a fost redată prin imagini SEM (Figura 4.15). Se observă că miceliul fungic are o suprafață rugoasă și poroasă. Structura poroasă a suprafeței biomasei fungice poate fi considerată factorul care determină o arie mare a acesteia. În plus, acești pori pot contribui la reducerea rezistenței la transferul de masă și facilitează difuzia moleculelor de colorant, din cauza ariei mari a suprafeței interne, cu rezistență difuzională

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
factorul care determină o arie mare a acesteia. În plus, acești pori pot contribui la reducerea rezistenței la transferul de masă și facilitează difuzia moleculelor de colorant, din cauza ariei mari a suprafeței interne, cu rezistență difuzională scăzută în preparatele de biomasă (implică o capacitate înaltă de adsorbție și viteză) (Arica și Bayramoğlu, 2007). Alge Referitor la biosorbția coloranților pe alge există un număr redus de studii, dintre care Aksu și Tezer (2005) au utilizat microalga verde Chlorella vulgaris (obținută din colecție

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
din colecție de cultură). După dezvoltarea într-un mediu lichid corespunzător sub agitare, timp de 4-5 zile, celulele de algă rezultate au fost separate prin centrifugare (4000 rpm), spălate și uscate la 60șC. Pentru studii de biosorbție o cantitate de biomasă uscată a fost suspendată în 100 mL apă bidistilată, omogenizată la 8000 rpm timp de 20 min și păstrată în frigider. A fost utilizată ca biosorbent sub forma unei suspensii care a fost introdusă în soluția unor coloranți reactivi, cu

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
biosorbent sub forma unei suspensii care a fost introdusă în soluția unor coloranți reactivi, cu conținutul final de 1 g L-1 biosorbent (Aksu și Tezer, 2005). Tsai și Chen (2010) au examinat potențialul de adsorbție al biosorbentului obținut din biomasa algei unicelulare Chlorella neviabilă. În scopul de a elucida proprietățile particulelor (morfologia de suprafață și mărimea particulelor) biomasei uscate s-a utilizat metoda SEM, pentru a observa textura externă. Microfotografiile SEM (Figura 4.16) relevă că particulele de biomasă au

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
1 g L-1 biosorbent (Aksu și Tezer, 2005). Tsai și Chen (2010) au examinat potențialul de adsorbție al biosorbentului obținut din biomasa algei unicelulare Chlorella neviabilă. În scopul de a elucida proprietățile particulelor (morfologia de suprafață și mărimea particulelor) biomasei uscate s-a utilizat metoda SEM, pentru a observa textura externă. Microfotografiile SEM (Figura 4.16) relevă că particulele de biomasă au formă sferică și cu mărimea mai mică de 100 μm. Cărbunele activ comercial a fost utilizat pentru comparație

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
din biomasa algei unicelulare Chlorella neviabilă. În scopul de a elucida proprietățile particulelor (morfologia de suprafață și mărimea particulelor) biomasei uscate s-a utilizat metoda SEM, pentru a observa textura externă. Microfotografiile SEM (Figura 4.16) relevă că particulele de biomasă au formă sferică și cu mărimea mai mică de 100 μm. Cărbunele activ comercial a fost utilizat pentru comparație, fiind cunoscut pentru utilizarea lui frecventă ca adsorbent pentru coloranți. Proprietățile biomasei și ale adsorbentului cărbune (i.e., proprietățile porilor) au fost

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Microfotografiile SEM (Figura 4.16) relevă că particulele de biomasă au formă sferică și cu mărimea mai mică de 100 μm. Cărbunele activ comercial a fost utilizat pentru comparație, fiind cunoscut pentru utilizarea lui frecventă ca adsorbent pentru coloranți. Proprietățile biomasei și ale adsorbentului cărbune (i.e., proprietățile porilor) au fost obținute din izotermele de adsorbție-desorbție ale azotului la 77 K. Caracteristicile fizice și chimice ale biomasei și ale cărbunelui au fost sumarizate în Tabelul 4.1. a-Aria suprafeței cumulate de

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
fost utilizat pentru comparație, fiind cunoscut pentru utilizarea lui frecventă ca adsorbent pentru coloranți. Proprietățile biomasei și ale adsorbentului cărbune (i.e., proprietățile porilor) au fost obținute din izotermele de adsorbție-desorbție ale azotului la 77 K. Caracteristicile fizice și chimice ale biomasei și ale cărbunelui au fost sumarizate în Tabelul 4.1. a-Aria suprafeței cumulate de desorbție a porilor Barrett-Joyner-Halenda (BJH) cu diametrul între 1,7 și 300 nm; b-Volumul cumulat de desorbție al porilor BJH cu diametrul între 1,7

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
asemănător s-a prelucrat un nămol anaerobic (cu conținut de 98 g L-1 solide suspendate, din care 38 g L-1 sunt volatile) și în final s-au obținut particule de biosorbent de 150 µm (Caner și al., 2009). Biomasa de nămol activ este cunoscută ca fiind o masă organică bogată care, alături de microorganisme, conține diverse substanțe organice. Compoziția biochimică a acestora din urmă constă în proteine, lipide, polizaharide extracelulare, acizi nucleici, componenți ai pereților celulari și alți compuși celulari

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
fiind o masă organică bogată care, alături de microorganisme, conține diverse substanțe organice. Compoziția biochimică a acestora din urmă constă în proteine, lipide, polizaharide extracelulare, acizi nucleici, componenți ai pereților celulari și alți compuși celulari ai microorganismelor. Rezultatele FTIR arată că biomasa de nămol activ uscat are benzile caracteristice de proteine, lipide, compuși polimerici și grupe de acizi carboxilici care pot să explice capacitatea de a reacționa cu grupele funcționale ale moleculelor de colorant în soluție apoasă (Gulnaz și al., 2006). Biosorbenți

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Celulele au fost recoltate prin centrifugare 20 minute la 10000 rpm și au fost uscate prin congelare, formă sub care au fost utilizate ulterior ca biosorbent (Binupriya și al., 2009). Gallagher și al. (1997) au măsurat porozitatea și aria suprafeței biomasei de R. oryzae și au observat că procesul de autoclavare afectează structura particulelor. Ca urmare a ruperii celulelor se produce o creștere a ariei suprafeței, a volumului monostratului, a porozității particulelor și astfel se expun situsuri latente, datorită cărora crește

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
particulelor. Ca urmare a ruperii celulelor se produce o creștere a ariei suprafeței, a volumului monostratului, a porozității particulelor și astfel se expun situsuri latente, datorită cărora crește adsorbția colorantului. Fu și Viraraghavan (2000) au utilizat autoclavarea pentru a pretrata biomasa fungică viabilă (A. niger). În urma autoclavării se intensifică capacitatea de biosorbție de la 1,17 mg Basic Blue 9 / g biomasă fungică viabilă la 18,54 mg g-1 biomasă autoclavată. Cercetătorii au sugerat că autoclavarea ar putea distruge structura fungică și

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
astfel se expun situsuri latente, datorită cărora crește adsorbția colorantului. Fu și Viraraghavan (2000) au utilizat autoclavarea pentru a pretrata biomasa fungică viabilă (A. niger). În urma autoclavării se intensifică capacitatea de biosorbție de la 1,17 mg Basic Blue 9 / g biomasă fungică viabilă la 18,54 mg g-1 biomasă autoclavată. Cercetătorii au sugerat că autoclavarea ar putea distruge structura fungică și are loc o accesibilitate a colorantului cationic la situsurile potențiale, de legare. În alt studiu, biomasa de A. niger rezultată

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
adsorbția colorantului. Fu și Viraraghavan (2000) au utilizat autoclavarea pentru a pretrata biomasa fungică viabilă (A. niger). În urma autoclavării se intensifică capacitatea de biosorbție de la 1,17 mg Basic Blue 9 / g biomasă fungică viabilă la 18,54 mg g-1 biomasă autoclavată. Cercetătorii au sugerat că autoclavarea ar putea distruge structura fungică și are loc o accesibilitate a colorantului cationic la situsurile potențiale, de legare. În alt studiu, biomasa de A. niger rezultată după fiecare pretratament chimic a fost spălată și

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Basic Blue 9 / g biomasă fungică viabilă la 18,54 mg g-1 biomasă autoclavată. Cercetătorii au sugerat că autoclavarea ar putea distruge structura fungică și are loc o accesibilitate a colorantului cationic la situsurile potențiale, de legare. În alt studiu, biomasa de A. niger rezultată după fiecare pretratament chimic a fost spălată și autoclavată pentru 30 minute la 121șC și 18 psi, apoi uscată la 60-70șC, timp de 36 ore. Biomasa uscată a fost mojarată și cernută, fiind utilizată ca biosorbent

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
colorantului cationic la situsurile potențiale, de legare. În alt studiu, biomasa de A. niger rezultată după fiecare pretratament chimic a fost spălată și autoclavată pentru 30 minute la 121șC și 18 psi, apoi uscată la 60-70șC, timp de 36 ore. Biomasa uscată a fost mojarată și cernută, fiind utilizată ca biosorbent. Pulberea conține particulele ≤ 300 µm (Fu și Viraraghavan, 2002b). Kumari și Abraham (2007) au recurs la autoclavare atât în cazul fungilor, cât și al levurilor. Fungii Aspergillus niger, Aspergillus japonica

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
µm (Fu și Viraraghavan, 2002b). Kumari și Abraham (2007) au recurs la autoclavare atât în cazul fungilor, cât și al levurilor. Fungii Aspergillus niger, Aspergillus japonica, Rhizopus nigrigans, Rhisopus arrhizus au fost crescuți pe medii adecvate, în condiții bine stabilite. Biomasa a fost autoclavată la 121șC, 103,42 KPa timp de 45 minute. Biomasa inactivată rezultată, spălată cu apă distilată, a fost uscată (la 103 ± 1șC) la masă constantă, apoi a fost pulverizată și cernută, obținând biosorbentul sub formă unor particule

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
atât în cazul fungilor, cât și al levurilor. Fungii Aspergillus niger, Aspergillus japonica, Rhizopus nigrigans, Rhisopus arrhizus au fost crescuți pe medii adecvate, în condiții bine stabilite. Biomasa a fost autoclavată la 121șC, 103,42 KPa timp de 45 minute. Biomasa inactivată rezultată, spălată cu apă distilată, a fost uscată (la 103 ± 1șC) la masă constantă, apoi a fost pulverizată și cernută, obținând biosorbentul sub formă unor particule de 150 μm. Levura S. cerevisiae a fost menținută în soluție de glucoză

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
fost uscată (la 103 ± 1șC) la masă constantă, apoi a fost pulverizată și cernută, obținând biosorbentul sub formă unor particule de 150 μm. Levura S. cerevisiae a fost menținută în soluție de glucoză 5%, apoi a fost autoclavată 30 minute. Biomasa a fost centrifugată la 800 rpm, timp de 15 minute. Depozitul rezultat a fost spălat de câteva ori cu apă distilată, uscat, pulverizat și cernut, selectând particule de 210 μm (Kumari și Abraham, 2007). Pretratamentul biomasei fungice de Aspergillus foetidus

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
fost autoclavată 30 minute. Biomasa a fost centrifugată la 800 rpm, timp de 15 minute. Depozitul rezultat a fost spălat de câteva ori cu apă distilată, uscat, pulverizat și cernut, selectând particule de 210 μm (Kumari și Abraham, 2007). Pretratamentul biomasei fungice de Aspergillus foetidus prin autoclavare facilitează reținerea colorantului Reactive Black 5, comparativ cu biomasa netratată (Patel și Suresh, 2007). Pentru prepararea adsorbentului (biomasă autoclavată de T. harzianum) o suspensie de spori a fost inoculată în 100 mL mediu Czapek

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Depozitul rezultat a fost spălat de câteva ori cu apă distilată, uscat, pulverizat și cernut, selectând particule de 210 μm (Kumari și Abraham, 2007). Pretratamentul biomasei fungice de Aspergillus foetidus prin autoclavare facilitează reținerea colorantului Reactive Black 5, comparativ cu biomasa netratată (Patel și Suresh, 2007). Pentru prepararea adsorbentului (biomasă autoclavată de T. harzianum) o suspensie de spori a fost inoculată în 100 mL mediu Czapek Dox, incubată la temperatura camerei ( 27-38șC), timp de 5 zile, sub agitare. Depozitele miceliale rezultate

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
apă distilată, uscat, pulverizat și cernut, selectând particule de 210 μm (Kumari și Abraham, 2007). Pretratamentul biomasei fungice de Aspergillus foetidus prin autoclavare facilitează reținerea colorantului Reactive Black 5, comparativ cu biomasa netratată (Patel și Suresh, 2007). Pentru prepararea adsorbentului (biomasă autoclavată de T. harzianum) o suspensie de spori a fost inoculată în 100 mL mediu Czapek Dox, incubată la temperatura camerei ( 27-38șC), timp de 5 zile, sub agitare. Depozitele miceliale rezultate au fost separate prin filtrare, autoclavate la 121șC, 30

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
apă deionizată până la un pH 6,8-7,2 (Sadhasivam și al., 2009). O specie de algă verde izolată dintr-o zonă naturală locală a fost identificată ca aparținând Spirogyra sp., conform morfologiei și a observațiilor microscopice. În mod similar cu biomasa fungică de A. niger, așa cum s-a arătat anterior, a fost pretratată prin autoclavare sau cu radiații gama (Khalaf, 2008). 4.2.3.3. Tratament cu microunde Nămolul a fost centrifugat și deshidratat (conținutul în lichid al depozitului solid fiind

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
posibilei topiri a suprafeței în decursul tratamentului de 4 minute. Expunerea la microunde conduce la particule mai puțin poroase care pot adsorbi câțiva ioni, după cum se poate observa din Figura 4.19b. ). 4.2.3.4.Tratament cu radiații gama Biomasa uscată mojarată de Aspergillus niger (biomasă nativă) sau de microalgă Spirogyra sp. a fost spălată și supusă radiațiilor gamma (5 kGray, doză suficientă pentru a inactiva biomasa fungică) înainte de uscare (Khalaf, 2008). 4.2.4. Obținerea biomasei neviabile. Pretratament chimic

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]