1,784 matches
-
-mi dacă bănuiești ce-i cu porunca lui Eremia Moghila voievod de la 5 februarie 1603 (7111). --Întâi să aud ce a poruncit vodă și pe urmă om mai vedea... “Scriem domnia mea tuturor slugilor noastre care vor merge să strângă birul din târgul Iași și șoltuzului și pârgarilor... voi să lăsați în pace de toate angheriile o casă ce au rugătorii noștri călugării de la sfânta mănăstire de la Sfântul Sava ce este aproape de Chervăsărie”. --Știi foarte bine că o casă simplă nu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bine că o casă simplă nu putea fi luată sub pulpana lui vodă așa tam-nisam, chiar dacă în ea erau aciuați niscai călugărași. --Și atunci ce bănuiești că se întâmpla în acea casă pentru care vodă mai spune: “pentru aceea nici bir să nu aibă a da, nici podvoade, nici cai de olac să nu ia, nici alte mărunțișuri ce sânt asupra târgoveților”. --Cred că acolo era oarece dugheană sau chiar crâșmă... --Ce te face să crezi asta? --Cea mai simplă pricină
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe Duca Vodă în curtea cea domnească și multe răutăți și jafuri au făcut prin târgu (...) și ținându-l două-trei zile închisu (...) Norocul lui Duca a fost că în acea vreme în Iași se afla aga turcesc însărcinat cu strângerea birului, iar răsculații nu au îndrăznit să se atingă de domn”<footnote Ibidem footnote>. Cel mai mult au avut de suferit grecii din preajma lui Duca, ,,ale căror case sunt jefuite și arse, iar unii dintre ei sunt uciși. În ceea ce-l
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
țării, profesorii de teologie și obștea mănăstirii care se ocupau de traduceri și tipărirea cărților, oștenii care-i păzeau și mulți muncitori, voievodul ctitor, i-a închinat mai multe sate. În general, locuitorii acestora erau scutiți de toate dările în afară de bir, trebuind în schimb să lucreze la ,,ce vor fi trebile mănăstirii”<footnote Theodor Codrescu, Uricarul sau colecțiune de diferite acte care pot servi la istoria românilor, vol. XXV, p. 252 253 footnote>. În această situație se aflau ,,satele Tulucești, Stoicani
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fruntea acestor lucrători se află un căpitan de podari, care are sub ascultare: un ceauș (curier), 20 de teslari (dulgheri), 10 toporași (cioplitori), 10 petrari, 20 de salahori și 61 liude (lucrători necalificați). Toți „aceștia să fie scutiți de tot birul Visteriei, slujind pe rînd după rînduiala lor și la meremetul (repararea) podurilor să lucreze fără plată; iar cînd se va face pod de iznoavă (din nou) să li se plătească din venitul podului...Căpitanul să fie cu podarii cari ar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de dragul întrebării, ci țintea un anume lucru. -Voiam să spun că „Eremia Moghila voievod” scutește de dări o casă a mănăstirii Sfântul Sava, aflată „aproape de Chervăsărie pentru că domnia mea ne-am milostivit și le-am iertat acea casă și de bir și de toate angheriile”... „Scris la Iași 7111 (1603) februarie 5”. Și daniile continuă. Voievozii, pe lângă daniile făcute de ei înșiși, întăresc de multe ori pe cele făcute de alții. Iată de pildă cum Eremia Moghila voievod întărește la 23
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
un pisar - ... „să ia mănăstire Aron Vodă câte 60 lei pe an den vama gospod ... și să scutească vădrăritul pe tot vinitul cât va ieși din 8 pogoane și pogonăritul pe acele pogoane; 10 oameni streini să fie iertați de bir pe capul lor; o pivniță ce va avea aicea în Iași să fie scutită”. Se pare că, li s-au cam îngustat scutirile, fiule. Așa gândesc și eu. Acum îngăduie-mi, părinte, să spun că până a nu citi în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fie pe sama mănăstiri Hlincei... iar ceilalți oameni câți mai sânt acolo în sat v-am dat... să fiți sub ascultarea rugătorilor noștri... de la svânta mănăstire a domniei mele de la Cetățuie”. Are grijă să-i scutească de celelalte dări, afară de bir. Aș vrea să spun că previziunile sultanului Mahomed al IV-lea, făcute cu ocazia vizitei la Cetățuia, s-au adeverit, dar... în parte. Asta o aflăm din cele spuse de Grigorie Ghica voievod la 20 martie 1739 (7247), când, scutind
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dări pentru o sută cincizeci de oi, douăzeci și cinci de vite - vaci, boi, cai și iepe. La vremea vădrăritului se vor scuti trei sute de vedre de vin și patru pogoane de vie. Apoi zece oameni streini ce ș-ar găsi fără bir în vistierie... să fie scutiți”. Scutire, scutire, dar nu chiar pe degeaba, ci: „pentru a gusta mila ce am făcut... cu aceasta... mănăstire dator să fie igumenul... să aibă purtare de grija pentru cerdacul (casa de vânătoare a lui vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și i-a măsurat cu o frînghie, punîndu-i să se culce la pămînt; a măsurat două frînghii ca să-i omoare, și o frînghie plină, ca să-i lase vii. Și Moabiții au fost supuși lui David, și i-au plătit un bir. 3. David a bătut pe Hadadezer, fiul lui Rehob, împăratul din Țoba, cînd s-a dus să-și așeze iarăși stăpînirea peste rîul Eufrat. 4. David i-a luat o mie șapte sute de călăreți și douăzeci de mii de pedeștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
au venit în ajutorul lui Hadadezer, împăratul din Țoba, și David a ucis douăzeci și două de mii de Sirieni. 6. David a pus strajă în Siria Damascului. Și Sirienii au fost supuși lui David, și i-au plătit un bir. Domnul ocrotea pe David oriunde se ducea. 7. Și David a luat scuturile de aur, pe care le aveau slujitorii lui Hadadezer și le-a adus la Ierusalim. 8. Împăratul David a mai luat multă aramă din Betah și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
New York i-ar fi creat imaginea unui tip foarte la modă. Deși eram încântată să mă aflu în apropierea unui bărbat atât de bine îmbrăcat, chestia asta era cu dublu tăiș: mă speria și mă făcea să vreau să dau bir cu fugiții. Cizmele lui mă dădeau pe spate în așa hal, încât mă temeam că nu sunt demnă să vorbesc cu el. Mi-era teamă ca ceilalți pacienți să nu-și dea seama că mă simt atrasă de Chris. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să-și aducă aminte de vorbele alea spuse-n bătaie de joc, că nu-i ușor să veghezi somnul unor copii și să dormi și tu pe lângă ei... Probabil că ele îl supăraseră pe Milică până într-atât ca să dea bir cu fugiții. Bineînțeles că nu era ușor, dar, la o adică, Rafael se descurca și de unul singur acum, înhămându-se la de două ori mai multă alergătură și să te miști de două ori mai repede pe același traseu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
turc cutărui altuia. Se rugau, totuși, căci lucrul de care se temeau era schimbarea de stăpân, cu cortegiul ei de masacre, de suferințe, cu inevitabilele sale jafuri și prădăciuni. Trebuia ca monarhul să depășească orice limită, să supună populația unor biruri exagerate, unor nedreptăți continue, pentru ca ei să ajungă să-și dorească să fie cuceriți de un altul. Nu era cazul lui Nasr. Dacă nu era cel mai bun dintre stăpânitori, nu era, cu siguranță, nici cel mai rău, oamenii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Așa e la cutremure: când pământul pare gata să se desfacă, trebuie s-o iei iute la sănătoasa. Când se întâmplă același lucru cu fetele, mai bine rămâi și îți vezi în continuare de treabă. N-ai voie să dai bir cu fugiții, altfel degeaba te-ai ostenit. Asta o spuneau cei din clasele mari, ei se pricepeau la asemenea lucruri. Dintre oamenii întâlniți pe drum, unii erau agitați și gălăgioși, înjurau, priveau mereu împrejur, alții erau serioși și tăcuți, câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și în Elveția oamenii orbeau, ca pretutindeni în lume și el se întorsese acasă. Până la întâlnirea cu Ariana, mai aveam încă destul timp. „Ei, nepoate, stăteai așa de cuminte, încât am crezut că bunica te-a plictisit și ai dat bir cu fugiții. Ah, uite-o aici, mașina de scris. Mașina asta de scris are să fie a ta, dacă te faci scriitor. Ca să-ți poarte noroc.” „Bunico, mi-am adus aminte cum m-a învățat bunicul să scriu la mașină, îndată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
vorbește ca și cum ar fi. În mod ironic, de vreo câteva ori l-am văzut cu câteva tipe pe care le dorea în secret. Însă, în astfel de situații, devine aproape mitocan și le înspăimântă pe bietele femei, iar ele dau bir cu fugiții. M-am tot gândit cum aș putea să-i spun că nu e bine ceea ce face fără să-l rănesc în amorul propriu. — Blondele nu știu să se oftice, într-adevăr, îl aprob eu. —Așa-i. Ele doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
vacanță în orașul natal să-și destindă nervii, cu aere de inițiați în misterele urbei. Aerele astea îi separă net de mitici. Miticul autentic se revendică de la orașul în care trăiește de o generație. Ceilalți: prahovenii, oltenii, moldovenii, dobrogenii, dau bir cu fugiții la prima tornadă. Fug în provincii și se împăunează că ei locuiesc în capitală. Doar ardelenii se simt exilați în Mega Oraș, în Urbea Cașalotică - se lamentează toată viața după burgurile cu arhitectură imperială pe care au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pisicile se dau la iepure. L-au atacat! Să-l șnițelească! Din ambele părți! Pe flancuri! Congruente! Două cu două! Să mor eu...! Dar, altă șmecherie zdravănă! Marele Alb nu s-a speriat, n-a șters-o, n-a dat bir cu fugiții, nu s-a panicat. N-a spălat putina! S-a aplecat, doar, în față, într-o postură clar combativă, s-a înțepenit pe toate labele, arcuindu-și spinarea și zbârlindu-se, devenind, parcă, întreit de cât fusese și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
domnești le-au dat pământuri unde să se stăpânească cu puțina lor avere. Din Cronica Liuzilor, nr.2, din 1805, publicat în Uricariul lui Th. Codrescu, aflăm că Muntenii de Sus avea 70 de liuzi (oameni străini, de peste hotar, fără bir) care lucrau la paharnicul Mihalachi Miclescu și la Vasile Miclescu. Că sunt oameni de la munte, de unde vine și numele satului, că erau oieri în Transilvania nu avem nici o îndoială. O dovedesc numele de familie: Ciobanu, Mocănașu, Târnoveanu, Ungureanu. S-au
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
Că altfel veneam, vai de mine, cum să nu viu! Că doar știu destul de bine unde-i primăria și nici picioarele nu mă dor, slavă Domnului. Perceptorul ajunse la el. Închise umbrela, scuturînd-o binișor de ploaie și zicînd: ― La plata birului hop cu sărăcia, altfel însă dă-i cu cîrciuma! Lasă că vă știu, Ignate! Pe mine nu mă prostiți, degeaba! Cu voi îmi prăpădesc tinerețea și sănătatea! ― Ce cîrciumă? protestă țăranul. N-am mai pus țuică-n gură de nici
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu seamă în tindă. Primarul se supără: ― Lasă gluma, Ignate, că nu v-am strâns eu aci pentru glume, să știi! ― Nu-i glumă, dom' primar! făcu țăranul, reluîndu-și glasul umil obișnuit. Că porcul mi l-a luat perceptorul la bir, porumb n-avem, lemne n-avem și-mi țipă copiii toată ziua de foame și de frig... ― Nu mai putem, oameni buni! strigă deodată și Leonte Orbișor, încurajat parcă. Din iarna asta nu-i chip să ieșim. Ori murim, ori
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
împartă pământuri, Marine băiete? râse primarul. Nu-l știi tu pe dumnealui cât i-e de dragă moșia? ― De bunăvoie cine-și împarte averea? mormăi Ignat Cercel. Dar dacă-i porunca de la vodă?... Mie nu mi-a luat porcul pentru bir? Ș-am tăcut, că n-am avut ce face, și copilașii rabdă de foame! Văzând că n-o scoate la capăt, primarul Pravilă mai făcu vreo două glume și apoi o șterse la cancelarie. Pe la amiază pică însă Matei Dulmanu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vodă până azi? Porniră cu urlete de însuflețire, dar găsiră numai pe secretarul Chiriță și un agent de percepție, amărât și înfricoșat, crezând că au venit să-l omoare pe el, fiindcă el a umblat mai mult iarna trecută după biruri. Chiriță se încolți cu oamenii și mâncă la repezeală niște pumni de la Toader Strîmbu, care de mult îl păștea. ― Ai dat în mine, Toadere, să ții minte! zise tânărul Chiriță Dumitrescu, grav și jignit. După crima de ieri, asta ți-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
care nul pot trece cu vederea este legat de datoriile de război impuse de URSS pentru faptul că țara noastră participase la războiul din Răsărit, aducându-le pierderi materiale și umane și în consecință România era obligată să plătească adevărate biruri, constând, în primul rând în produse alimentare plus bunuri industriale. Greul a căzut pe țărani cărora li s-au impus cote obligatorii în produse alimentare, tot felul de cereale, vite și altele. Datoriile de război față de URSS au fost date
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]