2,179 matches
-
lanțul de comandă oficial și prin ordine scrise, hotărâri de guvern, declarații politice, memorandumuri și așa mai departe. Baza acestuia constă mai degrabă într-o loialitate directă sau personală a serviciului de informații față de șeful guvernului decât într-o subordonare birocratică. În trecut, serviciile de informații lucrau de obicei pentru un monarh, un ministru-șef sau un comandant suprem, în afara structurilor guvernamentale obișnuite. De exemplu, Sir Francis Walsingham, redutabilul secretar de stat al Reginei Elisabeta I a Angliei, a finanțat un
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
urmărire penală de către oponenții săi politici pentru deturnare de fonduri 6. În ambele cazuri, distincția dintre fonduri sau activități publice și cele private era neclară. Evident că un astfel de aranjament nu poate fi tolerat foarte ușor de un stat birocratic modern, în care separarea între îndatoririle publice ale oficialilor și interesele lor private se presupune că este absolută 7. Dar această problemă depășește asigurarea răspunderii pentru fondurile publice. Problema și mai importantă este cine poate autoriza pe oricine altcineva să
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
acțiunile secrete, Congresul a insistat asupra unui circuit complet al documentelor care să facă legătura între activitățile informative și cei ce le-au autorizat. Astfel, un efect important al implicării Congresului în acest domeniu a fost subordonarea activităților informative controlului birocratic din cadrul ramurii executive. Dar implicarea Congresului a depășit și problema autorizării și controlării activităților informative de către ramura executivă. Comisiile de informații din Camera Reprezentanților și Senat au subliniat cu succes dreptul de a fi „informate complet și în mod regulat
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
poziție ar acționa într-adevăr într-un mod irațional. Cu toate acestea, un factor de decizie nu trebuie influențat de acest motiv irațional și să își dorească să împiedice o agenție de informații să raporteze vești nedorite. Într-un stat birocratic modern, nici un demnitar - nici chiar șeful guvernului - nu primește informații sau evaluări secrete referitoare la o anumită strategie politică pe care nu o primesc și alți demnitari de rang înalt. Unii dintre ceilalți oficiali s-ar putea să nu fie
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și este de așteptat ca aceștia să se folosească de informațiile negative în încercarea de a contesta sau de a profita de situația creată. Această dificultate este exacerbată numai când informațiile le sunt împărtășite nu numai colegilor demnitari și rivalilor birocratici ai acestora, ci și oponenților politici (de exemplu, partidul de opoziție din Congres). Din această perspectivă, nu este deloc irațional ca factorii de decizie să dorească să se asigure că informațiile oferă răspunsul „corect”. Desigur, ceea ce este în interesul oricărui
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
NSC și DoS”. Din perspectiva lui Gates, adevărata schimbare radicală în activitatea curentă a serviciilor de informații a constat în înființarea de către administrația Kennedy a White House Situation Room la începutul anilor ’60. Anterior, „președintele se afla la mila aparatului birocratic pe probleme de informații”. Prin înființarea White House Situation Room, Departamentul de Stat, Departamentul pentru Apărare, CIA și NSA au început să le comunice președintelui și echipei sale „informații secrete neevaluate sau brute, pe cale electronică”. Gates apreciază că această inovație
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cu codurile SOE, sugerează că suspciunile privind agenții din Olanda au fost atenuate de temerea conducerii SOE că, dacă se confirma un eșec de o asemenea anvergură, organizația ar fi fost închisă sau subordonată rivalului său din punct de vedere birocratic, Serviciului de informații externe, MI6. Between Silk and Cyanide: The Story of the S.O.E.’s Code War (HarperCollins, Londra, 1998), pp. 112-125, 146-148. 58. Stansfield Turner, Secrecy and Democracy: The CIA in Transition (Houghton Mifflin, Boston, 1985; Harper
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Congresul”. Congressional Record, 7 octombrie 1997, H9729. 10. Realitatea acestui „domeniu privat” a fost întărită de teoriile din domeniul administrației publice, care subliniau distincția dintre „realitate și valoare”, încercau să facă o distincție între cei ce elaborau politicile și componenta birocratică (administrația) a căror datorie era implementarea unei politici în modul cel mai eficient și mai rațional. Pentru varianta americană tradițională a acestei teorii, vezi Woodrow Wilson, „The Study of Administration”, Political Science Quarterly, 2 (iunie 1887), pp. 197-222. Puțini specialiști
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
M" Maclean, Donald 43, 275 n. 18 „Magic”: vezi criptanaliză managementul culegerii informațiilor activitatea de informații și democrația 220-240 democrația și caracterul secret/confidențialitatea informațiilor 220-221 informațiile interne 226 supravegherea 233 caracterul secret și controlul 199-205 negarea plauzibilă 201-203 structura birocratică 154, 199, 298 n. 42 supravegherea de către Congres 152-153, 204-205 expertiză și strategie 205-216 distincția „fapt/valoare” 205-206 independența serviciilor secrete 213-216 „serviciile de informații imperiale” 209-213 sindromul „uciderea mesagerului” 206-209 standardul în materie de infracționalitate 228-232 Î și antiterorismul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Romanianus, un bogătaș din Thagaste. La Cartagina, ca toți tinerii din vremea sa, a avut parte de o educație bazată pe literatură și pe retorică. Aceasta i-ar fi permis apoi să practice profesia de avocat și să urce treptele birocratice: retorica presupunea studiul, bazat și pe memorie, al lui Virgiliu mai cu seamă, dar și al lui Cicero și al altor clasici. Augustin vorbește despre anii de la Cartagina ca despre o perioadă de viață fără regulă și de distracții care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cunoscută a lui Cassiodor este cea intitulată Variae (se subînțelege epistulae), publicată în 537, de fapt o culegere divizată în douăsprezece cărți și formată din 468 de rescripte pe care Cassiodor însuși le-a trimis de-a lungul carierei sale birocratice, unele în numele lui Teodoric, altele în numele succesorilor săi, Atalaric, Teodatdus și Vitiges; stilul acestor epistole este deosebit de îngrijit și e conform cu demnitatea socială a destinatarului; se trece de la stilul de cancelarie la stilul căutat, cu multe artificii retorice; lui Cassiodor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
occidentale. În societatea occidentală dezvoltată, democrația a evoluat și s-a extins în toate domeniile organizării societății, devenind treptat caracteristica definitorie a acestui tip de organizare. Nu mai este vorba doar de democrație politică, ci de democrație în organizarea structurilor birocratice ale managementului economic și ale organizării producției, de democrație în raporturile dintre management și acționari, de democrație în gestionarea comunităților locale și, nu în ultimul rând, de democrație în organizarea relațiilor internaționale sau a relațiilor de familie. Nu există domeniu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
industrială reacționează la cerințe sau criterii care sunt în afara raționalității sale interne. Max Weber avea dreptate că considere că întreprinderea industrială este doar o formă raționalizată a muncii, capabilă să optimizeze rezultatele acesteia în funcție de criterii de eficiență stabilite în afara structurii birocratice a organizării procesului de muncă. Altfel spus, întreprinderea industrială, care este o organizare rațională a producerii de bunuri, poate funcționa doar dacă i se oferă un criteriu în raport cu care să raționalizeze producția. Pe urmele lui Karl Marx, Max Weber credea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
va aduce profit. Pe vremea lui Max Weber nu păreau să existe alte criterii de raționalizare a producției decât cele capitaliste - adică maximizarea profitului capitalistului -, așa încât Max Weber, care nu agrea socialismul nici măcar teoretic, a putut identifica cu ușurință organizarea birocratică a muncii industriale cu producția de tip capitalist. Criteriile în raport cu care este optimizată producția, în concepția lui Max Weber, sunt cele pe care le formulează piața, organizată capitalist, adică în așa fel încât să distribuie capitalul către producătorii de profit
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pot pierde din puterea pe care o au asupra deciziilor cu privire la utilizarea capitalului în favoarea managementului birocrațiilor industriale, iar acest management urmărește alte obiecive decât simpla maximizare a profitului (Galbraith, 1967). Urmașii lui Max Weber, care au continuat să analizeze organizațiile birocratice, au subliniat că tocmai criteriile în raport cu care birocrația optimizează activitatea umană sunt situate în afara organizației birocratice înseși, iar Herbert Marcuse (1971) a insistat asupra faptului că, fără o asemenea coordonare exterioară, întemeiată pe valori și nu într-o altă birocrație
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
industriale, iar acest management urmărește alte obiecive decât simpla maximizare a profitului (Galbraith, 1967). Urmașii lui Max Weber, care au continuat să analizeze organizațiile birocratice, au subliniat că tocmai criteriile în raport cu care birocrația optimizează activitatea umană sunt situate în afara organizației birocratice înseși, iar Herbert Marcuse (1971) a insistat asupra faptului că, fără o asemenea coordonare exterioară, întemeiată pe valori și nu într-o altă birocrație, rezultatele pot fi catastrofale pentru organizarea socială. Marcuse și Școala de la Frankfurt au descoperit, în a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
întemeiat pe două instituții fundamentale, dar extrem de diferite - birocrația producției și piața care asigură distribuția. Din perspectiva raporturilor de putere, birocrația este o organizare de tip totalitar a puterii, iar piața, una de tip democratic. Într-o organizare de tip birocratic nu există egalitate - concept fundamental al democrației. Dimpotrivă, organizarea birocratică este cea mai eficientă formă de inegalitate raționalizată. Orice individ inclus într-o birocrație este strict subordonat unui nivel decizional superior și subordonează, la fel de strict, niveluri ierarhice inferioare. În măsura în care, într-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și piața care asigură distribuția. Din perspectiva raporturilor de putere, birocrația este o organizare de tip totalitar a puterii, iar piața, una de tip democratic. Într-o organizare de tip birocratic nu există egalitate - concept fundamental al democrației. Dimpotrivă, organizarea birocratică este cea mai eficientă formă de inegalitate raționalizată. Orice individ inclus într-o birocrație este strict subordonat unui nivel decizional superior și subordonează, la fel de strict, niveluri ierarhice inferioare. În măsura în care, într-o birocrație, doi oameni sunt situați la același nivel ierarhic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
erau egali -, ca mecanism de distribuție a resurselor între diferiții producători, cu administrația - unde producătorii nu mai erau egali, ci ponderați politic -, și în care deciziile de alocare a resurselor nu mai depindeau de consumatorii produselor, ci de deciziile ierarhiilor birocratice ale acesteia. Rezultatul a fost separarea producției de orice legătură cu piața și, în schimb, includerea ei într-o nouă construcție birocatică, la fel de rațională în sens weberian, dar care era strict și evident legată de politică. Legătura politicii cu piața
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de decizia politică și parțial copiat după modelul piețelor precapitaliste, tradițional în România. O parte a acestei piețe al cărei rol era să redistribuie bunurile de consum către populație era, în comunism, formalizată, instituționalizată printr-o serie de organizații evident birocratice și aflate sub control politic. De fapt, cea mai mare parte a bunurilor destinate consumului gospodăriilor populației era încorporată în ceea ce reprezenta „comerțul socialist”, o vastă rețea de centre de desfacere cu amănuntul a bunurilor destinate consumului gospodăriilor. Atât rețeaua
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
accepta piața decât ca pe un soi de rău inevitabil. Astfel încât piața s-a relaționat cu sistemul distribuției administrative la niveluri inferioare, prin modificarea circuitelor administrative și a criteriilor de decizie, profitând de marja de decizie pe care orice sistem birocratic o lasă la dispoziția funcționarilor săi. Un asemenea tip de legătură, descris atât de complicat mai sus, poate fi denumit pe scurt „corupție” - și exact despre aceasta este vorba. Legătura stabilită între sistemul de piață și sistemul administrativ s-a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
asemenea tip de legătură, descris atât de complicat mai sus, poate fi denumit pe scurt „corupție” - și exact despre aceasta este vorba. Legătura stabilită între sistemul de piață și sistemul administrativ s-a bazat pe coruperea funcționarilor în toate sistemele birocratice, de la cel al întreprinderii de producție și până la cele ale administrației locale și centrale, ori ale sistemelor de distribuție ale statului. În această privință, postcomunismul nu a inventat nimic nou - el a găsit relația gata pregătită din comunism. Dar merită
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
puțin structurile cotidianului pentru cea mai mare parte a populației. Indiferent de regimul politic și de structurile fundamentale ale economiei, un salariat trebuia să-și găsească un loc de muncă, unde intra în relații definite de tehnologie și de organizarea birocratică - dar și de relațiile sale interpersonale - cu ceilalți angajați. Primea un salariu, adică o sumă de bani, cu care trebuia să se întrețină pe el și familia sa. Indiferent de caracteristicile pieței, el își cheltuia banii pe piață, cumpărându-și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a structura și organiza capitalul, principala trăsătură a sistemului industrial este aceea de a structura și organiza, în sisteme decizionale controlate de tehnocrația industrială, populația și comunitățile. Întreprinderile industriale organizează în structuri ierarhice non-democratice mii de oameni. Organizarea de tip birocratic specifică firmei sau instituției administrative se extinde în comunitate cu atât mai mult și mai eficient cu cât comunitatea depinde mai mult de firmă sau/și de instituția administrativă. Problema dimensiunilor este aici esențială. Comunitățile rurale și comunitățile urbane mici
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comunitatea depinde mai mult de firmă sau/și de instituția administrativă. Problema dimensiunilor este aici esențială. Comunitățile rurale și comunitățile urbane mici și mijlocii, cel puțin în România postcomunistă, depind esențial de un număr mic de întreprinderi industriale și instituții birocratice. Acest lucru este valabil oriunde, dar în România a fost accentuat de comunism, care a construit comunități de dimensiuni mici și medii dependente de soarta unor întreprinderi economice și a unor instituții administrative. Bucureștiul, un oraș de peste 2 milioane de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]