1,717 matches
-
mod de supraviețuire a omului, un mod de a-și confecționa haine pentru a-și împlini nevoile interioare ce nu mai erau suplinite de vederea harului paradisiac. Putem astfel să găsim semnele de multe ori ascunse și nemărturisite ale atitudinii bizantinilor față de cultură, chiar față de propria cultură. Faptul că omul face cultură, filosofează, nu este atât un semn al superiorității sale oferite de statutul de ființă rațională, cât o expresie a nevoii sale de supraviețuire. Idealul uman pentru bizantin nu îl
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ale atitudinii bizantinilor față de cultură, chiar față de propria cultură. Faptul că omul face cultură, filosofează, nu este atât un semn al superiorității sale oferite de statutul de ființă rațională, cât o expresie a nevoii sale de supraviețuire. Idealul uman pentru bizantin nu îl reprezintă în consecință omul cultivat, omul de cultură, ci acela care dobândește simplitatea minții, acea stare de „goliciune pentru simpli¬tate” pe care o aveau protopărinții înainte de cădere. Totuși cultura este interpretată prin grila „dublului caracter” sub care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
din întâia sa natură, în același timp aceasta reprezintă și șansa unei ascensiuni și a recâștigării pierdutei simplități. Se poate descoperi aici o semnificativă diferență între idealul sub care a stat producția culturală răsăriteană și cea a spațiului occidental european. Bizantinul face cultură în măsura în care vede în aceasta nimic altceva decât un vehicul lipsit de importanță în sine, dar valoros prin aceea că aduce putința câștigării stării metaculturale a minții, cea a unirii ei cu sine într-o stare de desăvârșită simplitate
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sine, dar valoros prin aceea că aduce putința câștigării stării metaculturale a minții, cea a unirii ei cu sine într-o stare de desăvârșită simplitate. „Fericiți cei săraci cu duhul” este o frază ce avea o semnificație foarte precisă pentru bizantini, dar atingerea acestei fericite stări nu era apanajul prostiei, inculturii, ci al exersării celei mai subtile a minții. Într-un mod asemănător cu afirmațiile lui Pitagora din antichitate, a filosofa nu este altceva decât exprimarea năzuinței spre înțelepciunea pe care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
adică vederea lui Hristos dezbrăcat de „tunica de piele”, de înfățișarea Sa trupească. Pe această cale, Origen va accentua în chip, lipsa, inabilitatea în a reda cu adevărat Arhetipul, și mai puțin funcția acestuia, de a fi revelare a Arhetipului. Bizantinii, începând cu secolul al IV-lea, vor trebui să dea un răspuns la dilemele care apăreau din perspectivă creștină în precizarea relației între chip și proto-tipos. Așa cum a dovedit istoria spiritualității bizantine, deși discuțiile asupra valorii și însemnătății reprezentării au
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
felul în care este o exprimare dinamică a asemănării fără de asemănare. Icoana își dezvăluie însemnătatea sa esențială, aceea de chemare la relație personală, la experimentarea inefabilului deschiderii persoanei în ek-stasis către Persoana sau persoanele (sfinții) zugrăvite. Icoana nu rămâne pentru bizantini în sfera esteticului, deși iconoclasmul propunea o asemenea accepție, ci depășește chiar și modalitatea conceptuală de înțelegere a adevărului, către contemplare. O atitudine contemplativă în fața reprezentării iconice ce însemnă mai degrabă o experiență participativă supra- rațională. A privi o icoană
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ci în ceea ce poartă numele de contemplație, în sensul de experiere a înfățișării prin sim¬țuri și minte, dar dincolo de simțuri și minte, a persoanei. Atitudinile contrare în privința putințelor de reprezentare ale icoanei, ale imaginii în genere, deși depășite de bizantini în secolul IX, nu au încetat în istoria culturală europeană să fie prezente și să influențeze, uneori decisiv, traseele formative ale mentalului colectiv. Să menționăm doar consecințele Reformei lui Luther, cu refuzul său al imaginilor, asupra culturii occidentale, vizibile mai
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
doar consecințele Reformei lui Luther, cu refuzul său al imaginilor, asupra culturii occidentale, vizibile mai ales în frământările culturale ale epocii moderne ce au cuprins aspecte pornind de la morală, până la estetică. 12. Iarăși și iarăși... Maniera sub care au produs bizantinii filosofia sub aspectul scriiturii este nu tocmai lesne de înțeles pentru interpretul contemporan. Dacă intențiile unui text clasic bizantin, cum este cazul celor reunite sub numele de Filocalia, sau al unei lucrări ce aparține umanismului târziu, par a fi inteligibile
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
astăzi la serviciul liturgic să fie încercat de ispita plictiselii. Ispită nu mai puțin insistentă și în fața multor texte de filosofie scrise în Bizanț. A ? Întrebarea care trebuie pusă însă este care ar fi rostul nevoii reluării în contextul mentalului bizantin. Probabil că cel mai elocvent exemplu este rugăciunea inimii, practica centrală a hesychasmului bizantin. Se ajunge, pe măsura înaintării în practică, la câteva mii de repetări pe zi, și în cele din urmă la ceea ce este numită a fi rugăciunea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a ecteniei liturgice menționată mai sus, la fel ca și exersarea minții în necontenita rostire a rugăciunii inimii. Astfel că atât scriitura cât și actul de trăire, filosofia ca și teologia, se supun în spațiul bizantin unei instanțe comune. Atunci când bizantinul scrie filosofie nu poate să o facă decât reluând ceea ce e cu neputință de repetat. De aici și caracterul de multe ori ambiguu și „încâl¬cit” al autorilor de filosofie bizantină. Atunci când se face în acest spațiu cultural filosofie, rosturile
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
raționale, căci mintea surprinde direct și simplu, adevărul despre cele ce sunt. Acest ideal, afirmat explicit ca scop în practica hesychaști- lor, a produs un efect surprinzător asupra manierei de a scrie filosofie. A accede la înțelepciune era identic pentru bizantin cu a dobândi simplitatea minții, dar a minții tale, cu caracterele ei unice și personale. Și atunci a scrie este în fapt o exersare pe temele pe care filosofia predecesorilor le-a dovedit ca fiind de folos în această tentativă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
astăzi ca plin de repetiții, de ambiguități și mai ales de complicații inutile. Exegeții moderni care au trecut în revistă ansamblul sau părți ale istoriei filosofiei bizantine fac nu rareori aceste gen de remarci. Nu-i vom înțelege pe acești bizantini care s-au aplecat asupra filosofiei decât dacă avem în vedere ce s-a căutat printr-un asemenea exercițiu, care a însemnat, mai peste tot, o paradoxală reluare a ceea ce se considera a fi semn al unei irepetabile experiențe. 13
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
simbolice stă o accepțiune profund diferită în ceea ce privește temeiul întru care este posibil actul „vederii”. Dacă pentru neoplatonicieni, înțelegi ceea ce vezi cu mintea și te împărtășești din această vedere pentru că vouq-ul tău este de aceeași natură cu Realitatea contemplată, Zeul, pentru bizantin actul contemplației este cu neputință să poată fi un rezultat al lucrării facultăților umane, căci între om și Dumnezeu se deschide abisul diferenței între creat și necreat. Putința contemplației este, pentru creștin, un dar pe care Dumnezeu îl face omului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și de legislație, cum este cazul codului lui Justinian. Toate eforturile spirituale umane converg însă spre ceea ce trebuie numită adevărata filosofie, 0s«Qia, ca act ce este dincolo de minte, cu tot cu minte. Nu trebuie să subestimăm impactul acestui ideal asupra vieții bizantinilor, vreme de unsprezece secole. Viziunea unor istorici, a Bizanțului încremenit, marcat de o imobilitate a societății, la fel de mult cu a culturii, vine din eșecul înțelegerii valorii pe care o dădeau bizantinii practicii, praxis-ului. Făptuirea, de orice fel ar fi
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Nu trebuie să subestimăm impactul acestui ideal asupra vieții bizantinilor, vreme de unsprezece secole. Viziunea unor istorici, a Bizanțului încremenit, marcat de o imobilitate a societății, la fel de mult cu a culturii, vine din eșecul înțelegerii valorii pe care o dădeau bizantinii practicii, praxis-ului. Făptuirea, de orice fel ar fi ea, nu însemna pentru bizantin decât un semn al treptei pe care se găsea în urcușul său către contemplarea extatic-agapică a divinității. Lucru valabil, deși nu implicând un eșafodaj teoretic, chiar
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Viziunea unor istorici, a Bizanțului încremenit, marcat de o imobilitate a societății, la fel de mult cu a culturii, vine din eșecul înțelegerii valorii pe care o dădeau bizantinii practicii, praxis-ului. Făptuirea, de orice fel ar fi ea, nu însemna pentru bizantin decât un semn al treptei pe care se găsea în urcușul său către contemplarea extatic-agapică a divinității. Lucru valabil, deși nu implicând un eșafodaj teoretic, chiar pentru omul de rând, care își muncea ogorul sau își construia casa. Folosit în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
extrem de eficient, în același timp, sub forma unui suport metalic înalt, pe care sunt înșirate zeci de cutii de dimensiuni reduse, fiecare având propria sa varietate de tămâie. Astfel, sunt disponibile arome de : brad, pascalia, iasomie, trandafir, aur, argint, crin, bizantin, violete, frezie, floare de munte, gardenie și, în fine, „tradițională”, sub forma unor mici bulgări de culoare neagră, parcă ar fi cărbune de grătar sfărâmat mărunt. Separat de acestea, se găsește o cutie mare pe care scrie „smirnă Ierusalim” și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la Opera de la Viena sau vacanțe în Alpi. Iorga scria sarcastic despre "dimensiunile și măsura aproape nelimitate ale perfidiei vieneze". Op. cit., vol. I, pp. 94-295. După părerea lui, această fățărnicie l-a iritat și pe Mihai Viteazul, care, descinzînd din bizantini, ar fi trebuit să știe ceva despre duplicitatea acestora 81 Op. cit., vol. I, p. 248 82 Op. cit., vol. I, p. 258. "N-am uitat dragostea, o dragoste care nu m-a părăsit nici o clipă, adică dragostea pe care o nutream
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
acestor grupe, în ordinea alfabetică a cuvintelor următoare, iar apoi prenumele devenite nume de familie: * Sfinți * Papi, patriarhi, mitropoliți, episcopi * Regi, împărați, prinți * Călugări Prenume devenite nume de familie: JUSTIANUS, Sanctus JUSTIANUS, Ep.Vercellis JUSTIANUS, Imperator Italia JUSTIANUS, Germanos, general bizantin (sec.VI) ALEXANDRU, St. ALEXANDRU I, Papa (106-115) ALEXANDRU I, Rege al Macedoniei ALEXANDRU CEL BUN, Domn al Moldovei ALEXANDRU CEL RĂU, Domn al Țării Românești ALEXANDRU, călugăr dominican (16391724) ALEXANDRU, Ion ALEXANDRU, Marin 124. Cum se aranjează descrierea lucrărilor
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
erau larg utilizate pentru tratarea diferitelor afecțiuni. Chiar și apa administrată celor bolnavi era expusă la soare cu filtre colorate deasupra astfel încât să capete impregnarea și proprietățile diferitelor culori. În Evul Mediu, marii maeștrii ai folosirii luminii colorate au fost bizantinii cu celebrele lor vitralii, care, în lumina solară, străluceau în nuanțe coloristice feerice. Izvoare istorice povestesc că atunci când turcii au năvălit în Constantinopol și au vrut să jefuiască bazilica Sfânta Sofia au rămas încremeniți în fața splendorii jocului de lumini colorate
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
zilnică a turiștilor care au venit aici a fost de 50.000. Partea istorică a Veneției și Laguna Veneția sunt incluse în lista Patrimoniului mondial UNESCO din anul 1987. Edificiile venețiene sunt adevărate comori arhitecturale, fiind reprezentate aici stilurile arhitecturale bizantin venețian, gotic venețian, renascentist, baroc venețian, neoclasic etc. Cele mai renumite obiective ce atrag turiștii de pretutindeni sunt: Piazza San Marco, zona cea mai joasă a Veneției, a fost construită începând din secolul IX, când ocupa doar un spațiu mic
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
din orașul din Antichitate sunt acum acoperite de ape. În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alteori sub stăpânirile succesive ale Perșilor, ale Macedonenilor, ale Dacilor, și ale Romanilor, deveniți Bizantini prin creștinare (timpurie aici, cum o dovedesc cercetările arheologice, începute în 1915 de Vasile Pârvan). Cetatea, însă, dispare ca atare odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele VIII și IX, fiind înlocuită cu o simplă așezare de pescari. Este parțial reclădită
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
stăruia în atingerea scopurilor. Puternică, sentimentală și ambițioasă, a murit cu demnitate, refuzând să apară ca trofeu la Roma. Destinul reginei Egiptului, femeie fatală fără egal, a interesat istorici, filosofi, scriitori. Peste patruzeci și cinci de istorici romani, greci și bizantini au relatat despre regina Egiptului, doisprezece poeți i-au închinat versuri, cincizeci și șapte de retori, geografi, filosofi au făcut referiri cu privire la seducătoarea și ambițioasa regină. W. Shakespeare a creat cele mai expresive personaje din personalitățile istorice: Cezar, Antoniu, Cleopatra
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din orașul din Antichitate sunt acum acoperite de ape. În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alteori sub stăpânirile succesive ale Perșilor, ale Macedonenilor, ale Dacilor, și ale Romanilor, deveniți Bizantini prin creștinare (timpurie aici, cum o dovedesc 8 cercetările arheologice, începute în 1915 de Vasile Pârvan). Cetatea, însă, dispare ca atare odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele VIII și IX, fiind înlocuită cu o simplă așezare de pescari. Este parțial
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
mai valoroase totuși, ca artă și tradiție istorică, decât cele câteva palate și biserici construite de curând în stilul gotic german, care pare să se bucure în exclusivitate de înalta favoare oficială“. Aspectul bisericii Sf. Spiridon-Nou, cu amestecul ei de bizantin și neogotic, îi apărea francezului ca un nonsens și o erezie. Motivele de nemulțumire ale lui Lancelot pot fi eventual și ale noastre, fără a ne opri să observăm că întâlnirea goticului cu bizantinul nu se producea la noi pentru
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]