833 matches
-
câmpul muncii. Toată istoria feminismului - și nu doar aceasta - a bătut monedă pe dubla, chiar tripla povară ce a apăsat umerii femeilor în perioada comunistă 20. Este foarte interesant de observat, ca o paranteză, că manifestele ideologice de la începutul comunismului blamau dubla povară pusă pe umerii femeii de sistemul capitalist, considerat împovărător; soluția găsită de teoreticienii socialiști consta în preluarea atribuțiilor casnice de pe umerii femeilor - statul urmând a se preocupa inclusiv de creșterea copiilor! Fiecare familie va avea suficienți bani pentru
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
satului, dintr-o mahala (azi le-am zice clan), dar care Încercase să iasă din etichetă, prin aderarea recentă a celui mai căpos dintre ei la noul curs al politicii. Oamenii Începuseră să se teamă de el, nu-l mai blamau pe față, iar acum, iată, se ivise prilejul să-și spună părerile public, fără teamă că aduc atingere noii puteri. Frații lui erau simpli hoțomani. Comentariul frecvent era: „Nu se putea să iasă sită din coadă de câine”. Era un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
improvizație, cârpeală, „fuserie”, „brambureală”. Ne conduce legea minimului efort, soluția expedientului, se preferă improvizația șmecherească În „proporții de masă”, rezolvarea care costă cât mai puțin posibil, strategia hei-rup-ului, munca În asalt. Iar dacă cineva se angajează În proiecte durabile, este blamat, respins, Împiedicat să continue, marginalizat, ca un corp străin. Dar despre „vocația negativistă” vom mai vorbi. Hotărât lucru, crede Marino, românul nu are vocația construcției solide, a realizării durabile, a gândirii În perspectivă, a planurilor pentru generații viitoare. Reacția de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ele cheamă la convertire și la imitația lui Cristos. Francisc a fost autorul cel mai convingător al convertirii, prin fapte și vorbe, cu înțelepciune și iertare, semănând pretutindeni pacea: „Domnul să îți dăruiască Pacea!”, „iubiți-i pe aceia care vă blamează”. El știa că „din clipa în care vestiți Pacea, trebuie să o purtați și mai mult în inimile voastre”. Din profunda dorință de pace a lui Francisc au pornit misiunile fraților minori: „să nu se lupte nici cu cuvântul și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
să ne copilărim, să redevenim altruiști, generoși, puternici și inocenți, așa cum eram la douăzeci de ani. Nu știu de ce, după ce-și trădează idealurile tinereții, după ce uită frumusețea, nebunia, lumină, perpetua beție a vârstei de aur, oamenii sunt Înclinați să blameze privilegiile acesteia, să-și abjure credințele cu care au plecat la drum, să-și compromită țelurile, să se lepede de prietenii și colegii de odinioară, să rupă legăturile cu trecutul voluptuoasei inconștiente existențiale. După ce trec pragul unei anumite vârste, oamenii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
stricte legi de observanță religioasă ori morală, Filoctet se conduce după bunul plac, ființa lui fiind dezordonată și supusă mâniilor și violenței inerente temperamentului de luptător (p. 63). Pătimaș, ieșind din limitele îngăduite ale schemei morale a tragediei, el îl blamează pe Odiseu de parcă ar fi exclusiva cauză a nenorocirilor sale (p. 65). Ca și în Aiax, confruntarea cu regele Itacăi are valoare simbolică : luptătorii ale căror minți nu sunt deschise luminilor revelației se opun celui mai iscusit dintre greci (p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
o mai bună "așezare" a semi-prezidențialismului pe care deja îl avem. 3) TIPUL DE PARLAMENT 1. Cosmin Sandu (student) Problematica parlamentarismului românesc post decembrist a stârnit vii controverse de-a lungul timpului. Așa cum știm, existența celor două Camere a fost blamată ca urmare a multor piedici în rezolvarea problemelor cetățenești. Readus pe ordinea de zi, referendumul desfășurat în toamna anului 2009 relevă două realități distincte, în cuantificarea votului brut, astfel că un număr de 6 .740.213 cetățeni se pronunță pentru
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Panu. Dar în ceea ce privește Lupta, Panu nu era deloc vinovat, vinovatul eram eu. Politica lui Panu era să menajeze pe conservatori în vederea alegerilor, de aceea nu admitea ca să fie atacați; eu, care nu aveam asemenea motive, urmam calea corectitudinii democratice și blamam represiunea sângeroasă. De aci conflictul. Între Panu și mine au urmat scene violente, care s-au sfârșit cu declarația mea că mă retrag de la ziar. În aceeași seară Panu a venit acasă la mine și a împăcat lucrurile. Dar acum
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Acum sper să nu mai fie suspicios și să rămînă mereu de partea celor care nu se dezmint în buna-le credință! Fii sigur că în sinea mea știam că nu poți vorbi fără rost, că nu m-ai putea blama fără motiv! Dar aveam nevoie de cuvintele tale, trebuia să știi și tu că ți se pun neadevăruri în spate, ca și mie! Și că nu e deloc drept. Acum e cazul să nu mai vorbim despre aceasta! Mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
aventurile automobilistice care îi puneau în pericol viața, după opinia tatălui, nu și a lui Mihai. Protejarea vieții și integrității fizice a tânărului Mihai era pentru Carol al II-lea nu numai o problemă de interes patern, familial. A-l blama postum pe Carol al II-lea - că l-a împiedicat pe Mihai să-și realizeze pe deplin pasiunile automobilistice ori aviatice - este o acțiune de extremă subiectivitate, ce nu ține seama de obiectivul educării acestuia ca moștenitor al tronului, nu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
două ori: în 1968 și în 1977. Vasile Toldișan Arestat cu lotul studențesc din Cluj și condamnat la 2 ani de închisoare, Ion Voin spune că Toldișan era înscris în Partidul Muncitoresc Român și că a cedat încă din anchete, blamând Mișcarea Legionară în procesul său din aprilie 1949, motiv pentru care a primit una dintre pedepsele cele mai mici. Nu este clar dacă a fost sau nu torturat la Pitești, dar se pare că a trecut repede de partea agresorilor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în privința gradului lor de vinovăție. În această categorie a deținuților vinovați intră însă numai cei care nu au fost supuși torturilor ori presiunilor înainte de a lovi. Toți ceilalți, deși majoritatea au fost forțați să bată și ei, nu pot fi blamați pentru ceea ce au făcut după ce au trecut prin calvarul schingiuirilor. Fiecare om își are limita lui de suportabilitate fizică și psihică. Pentru mulți, faptul că asistau la torturile celor din jur era mult mai dureros decât propria schingiuire. Trebuie ținut
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ideea de reprimare a unor oameni de către alții! Trecînd viciul sub tăcere, confundîndu-l înlăuntrul nostru doar să nu iasă afară, noi, de fapt, îl semănăm, și el va răsări înmiit în viitor! Fără a-i pedepsi ori măcar a-i blama pe criminali, nu numai că pur și simplu le ocrotim bătrînețile infame, dar prin asta nu facem altceva decît să smulgem de sub noile generații orice fundament al ideii de dreptate. Iată de ce aceste generații cresc "indiferente", nu din pricina "slabei activități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care s-a ajuns, din patul dumitale de puf, înconjurat de amazoane ? — Mă judecați cam aspru, domnule Eliade. Și nu cred că v-am greșit cu ceva, doar prin faptul că mi-am exprimat indiferența politică. Asta e ceva de blamat pentru un om ? Că nu alege o doctrină ? — O, dar tăcerea este o doctrină, domnule Vasile, asta nu vedeți, este foarte simplu. Sau, mai bine spus, nu vreți să recunoașteți. — Zău ? Și ce-ar trebui să fac ? Să cânt pentru
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
asta? Credeam că atinsesem un prag al compasiunii, dar oboseala îmi impunea un ton rațional. - A fost un act de mare egoism să-l naști Robby, însă de-abia acum începi să înțelegi cât de egoistă ai fost, așa că mă blamezi pe mine pentru egoismul tău. - Ești un împuțit, hohoti ea, distrusă. Ești așa un dobitoc. - Jayne, interveni Dr. Faheida. Am convenit cum ar trebui să-l ignori pe Bret atunci când zice ceva cu ce nu ești de acord sau știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
rămâne de văzut. Oricum, o încercare merită să fie făcută, mai ales acum, când România este întrun colaps politic, economic și social. În zilele de 22, 23 și 24 decembrie 1989, cine pronunța numele lui Nicolae Ceaușescu și nu-l blama pe fostul președinte, era considerat ”dușman al poporului”, ”comunist” și ”profitor”. Evenimentele din decembrie 1989 le-au pus pecetea atât lui, cât și soției sale, Elena, de dictatori, călăi ai națiunii și dușmani ai poporului. Cuplului Ceaușescu i s-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
memoriile lui dictate mie, Mariei Știrbey și altora. Cum altfel să ne explicăm dispariția lor, cel puțin a celor scrise după întoarcerea din Moldova? Revenită la București, era mai amabilă cu noi, se simțea foarte singură; întreaga ei familie o blama de înverșunarea cu care vorbea de familia lui Barbu, cu care rupsese orice relații. Mie îmi spuse că nimic nu trebuie schimbat din cele stabilite de Ionel, îmi instalase din prima zi camera cea mare dând pe bibliotecă, cu camera
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
conflictul dintre magnații florentini și popolani "orașul nostru nu a fost niciodata într-o condiție mai fericită sau mai importantă"71. Machiavelli a susținut în Discursuri că "aceia care condamna înfruntările dintre nobilii și plebeii" din Romă Antică greșesc, întrucat blamează "acele lucruri care au constituit cauza prima a rămânerii în libertate a Romei"72. S-a sugerat recent că Machiavelli a considerat aceste înfruntări că "o consecință a implicării politice intense" și, în acest fel, în concordanță cu libertatea internă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
creație; prin intermediul dialogurilor sale educative, denumite Colocvii, a antrenat multă lume în citirea latinei sale elegante. Cea mai cunoscută lucrare a lui, Laudă nebuniei, scrisă în 1510 și publicată în 1511, a atacat corupția și venalitatea Bisericii și l-a blamat vehement pe Papă Iuliu al II-lea. O dată cu moartea lui Iuliu al II-lea în 1513, si cu alegerea unui papă din familia de Medici, Leon al X-lea, al Cincilea Consiliu Lateran, întrunit inițial la chemarea lui Iuliu al
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
oferit aici "dimensiunea înălțimii românești", dimensiunea "sculpturală a țării și a specificului sufletesc". Cercetătorii sunt încredințați, și aduc argumente în acest sens, că tocmai această dimensiune națională, atât de evidentă în poemă, a făcut ca aceasta să fie respinsă și blamată prin timpi ca expresie a unui naționalism extrem, poetul fiind acuzat de xenofobie și reacționarism. Sub acest destin este urmărită receptarea sau, mai bine zis, trecerea sub tăcere a poemei în perioada anilor socialismului, când regimul comunist a făcut din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
exprimate opinii, sau a nega că este simplu de depistat și de deplâns extremele corupției politice și rent-seeking-ului. Din acest motiv, Whitehead, făcând un rezumat al descoperirilor sale asupra corupției la nivel prezidențial din America Latină, are cu siguranță dreptate să blameze ambiguitatea excesivă sau sensibilitatea culturală a unor specialiști, deoarece chiar și în absența unui punct de delimitare clar și de comun acord, simțul rațiunii și cel al observației nu ar trebui complet abandonate: unii scriitori s-au cutremurat la gândul
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
spre umăr. Pusese, într-adevăr, părul la loc, unde fusese. De data asta nu l-a ajutat nici un râs de rege - povestea cu firul de păr îl luase pe nepregătite. Se crezuse mai călare pe situație decât era și se blamase. Cât despre mine, simțeam o satisfacție atât de idioată de parcă de-atunci înainte avea să fie mereu la mâna mea. Antrenamentul lui distructiv nu funcționa decât prin rutină, prin urmare, trebuia să-și respecte itinerarul cu strictețe. Improvizația însemna și
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
denigreze, mi-au făcut ,,loby” cum că n-am fost în stare să-mi fac o familie, că eram un însingurat, adică un ratat care se izolase de ceilalți datorită frustrărilor. Din nou, nu eram ca ei. Acei indivizi mă blamau pe la colțuri, dar tocmai golănimea securistă era cea care îmi făcuse tot timpul probleme din umbră, era la originea acestor neîmpliniri în plan lumesc. La vremea respectivă, după ce m-am mutat, a urmat o perioadă în care nu înțelegeam ce
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de iluzii destrămate, ne-am blazat, spunând că toți sunt necinstiți și fură când ajung la putere. Astăzi constatăm că puterea care a condus țara a acționat în folosul fostei nomenclaturi comuniste și nu în beneficiul societății. Tot astăzi îi blamăm pe cei care s-au îmbogățit peste noapte pe spinarea celorlalți. Îi arătăm cu degetul pe șefii care conduc întreprinderi de stat, își fac boutique-uri și au grijă de propriile interese, în loc să redreseze întreprinderile pe care le coordonează. Îi acuzăm
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
s-o exploateze ca pe o sursă de bună dispoziție. Într-o lucrare mai veche, care nu și-a pierdut totuși nici interesul nici importanța ("Cultura română și politicianizmul"), ocupându-se de diverse lucruri în legătură cu problema culturei noastre, d. Rădulescu-Motru blamează (și cu drept cuvânt) acea veche și ciudată pornire spre critică, întotdeauna negativă, care se manifestă sub forma de zeflemea. Acuzarea aceasta nu menajează junimizmul. Trebuie să recunoaștem însă că, în cercul Junimii, zeflemeaua a evoluat considerabil, s-a transformat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]