897 matches
-
mult decât pe Dumnezeu, după ce a pus plăcerile acesteia mai presus decât voia lui Dumnezeu”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 52, sc. 7, în Filocalia..., vol. III, p. 217) „Păcatele din rațiune sunt acestea: necredința, erezia, nebunia, hula (blasfemia), nemulțumirea, încuviințările păcatelor care se ivesc din partea pătimitoare. Iar tămăduirea și leacul acestor rele este credința neîndoioasă în Dumnezeu și în dogmele adevărate, neînșelătoare și ortodoxe, cugetarea neîncetată la cuvintele Duhului, rugăciunea curată și neîncetată și mulțumirea către Dumnezeu”. (Sf.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
săvârșit acest lucru la porunca divină. Căci se spune că după ce a fost rănit, și-a umplut mâna cu sângele său și l-a aruncat în aer, zicând: Ai învins, Galileene! Și în chiar acest fapt a recunoscut înfrângerea în urma blasfemiei. (Teodoret, III, 20). Iar Calist, care pe atunci era în armată printre cei intimi ai împăratului și a întocmit istoria lui, spune că a murit fiind rănit de un demon. Iulian a murit deci în timpul celui de al patrulea consulat
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Ioan; tot astfel Clement al Romei a fost sfințit de către Petru. Iată cum și celelalte Biserici arată de obicei pe aceia care, puși episcopi de către Apostoli, au butași ai seminței apostolicești. Să plănuiască și ereticii ceva la fel! După atâtea blasfemii ce nu este îngăduit? Dar chiar de vor face astfel, nu vor ajunge la nimic! Căci învățătura lor, după ce va fi pusă alături de cea apostolică, va arăta cu nepotrivirea și cu deosebirile sale, că n-are drept părinte nici vreun
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
L-ar fi pus în rând cu Tatăl, pentru a nu se faceo Treime eterogenă, prin amestecul unui element străin. Oare îi lipseș-te ceva lui Dumnezeu, pentru ca să-Și adauge o substanță străină dimpreună cu care să i se facă adorat? Blasfemie!”<footnote Către Serapion, I, 16; 25; PG, XXVI, col. 568 C; 588 C 589 AB. Contra arienilor,I, 18 PG, XXVI, col. 48 C 49 AC. footnote>. Același lucru îlsusține Sfântul Atanasie împotriva arienilor: „Nu există în Treimedecât o singură
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
morale. Să învețe un curs obligatoriu de un an de psihologie anul 1 și psihoterapie anul 2, cultură generală vastă. Noel, discutând cu Ion Mihai aceste proiect al său, îl întrebă: Cum au primit cei din BOR ideile? Ca o blasfemie, fiind destul de distrugătoare pentru credința creștin-ortodoxă de la Sfinții Părinții. Deși, după părerea mea, dacă nu încercă să-și completeze cunoașterea și stilul, oamenii se vor îndepărta de religie și-și vor găsi alte forme de spiritualitate cu care să interacționeze
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
proprietatea soțului. Se împodobea, participa la festivități, și era a unui singur și singură la bărbat. Cei bogați, de obicei mai aveau o soție. Regele era ca trimisul lui Iahve-Dumnezeu și era comandant de oști, judecător prin obiceiul pământului. Omorul, blasfemia, impietatea fiilor erau pedepsite cu moartea, de obicei prin lapidare (lapis lat = piatră). Această lege a talionului era luată de la babilonieni. în timp, la evrei, această lege, a fost înlocuită cu despăgubire bănească pentru orice cauză de rănire. Visteria se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
verii, care este chiar sufletul tău. Peste voi se așază, cupolă perfectă, albastrul unui cer de iarnă, căci sus, În tării, unde soarele arde, frigul veșnic pândește cu osânda iernii pe oricare ar cuteza să Îl Înfrunte. Cu foc sau blasfemie și trufie. Deocamdată, Dumnezeu te ocrotește chiar dacă, spre seară, mama ta, decăzută din visul acesta frumos, va constata că paltonul tău a fost dat la Întors și că cealaltă parte, iscusit ascunsă sub căptușeală, e roasă de timp și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Nu putea fi o greșeală de tipar. Apărea de prea multe ori. — Dar de ce nu-l scriu întreg? — Pentru că nu ai voie să-l pui pe hârtie. —De ce nu ai voie? Nu mă certam cu ea. Eram curios. Este o blasfemie. —E o blasfemie când zici „să te bată Dumnezeu“, nu e o blasfemie dacă - m-am uitat la o propoziție - scrii că îi ești recunoscător lui D-zeu. —Așa e, insistă Susannah. Nu e un răspuns corect, zise Madeleine. Uitasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
o greșeală de tipar. Apărea de prea multe ori. — Dar de ce nu-l scriu întreg? — Pentru că nu ai voie să-l pui pe hârtie. —De ce nu ai voie? Nu mă certam cu ea. Eram curios. Este o blasfemie. —E o blasfemie când zici „să te bată Dumnezeu“, nu e o blasfemie dacă - m-am uitat la o propoziție - scrii că îi ești recunoscător lui D-zeu. —Așa e, insistă Susannah. Nu e un răspuns corect, zise Madeleine. Uitasem că se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
de ce nu-l scriu întreg? — Pentru că nu ai voie să-l pui pe hârtie. —De ce nu ai voie? Nu mă certam cu ea. Eram curios. Este o blasfemie. —E o blasfemie când zici „să te bată Dumnezeu“, nu e o blasfemie dacă - m-am uitat la o propoziție - scrii că îi ești recunoscător lui D-zeu. —Așa e, insistă Susannah. Nu e un răspuns corect, zise Madeleine. Uitasem că se afla în cameră. Susannah avea un astfel de efect asupra mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
În al doilea rând, continuă tânărul de parcă nici nu-l auzise, entuziasmul lui crescând cu fiecare clipă, nu există atei. Nici un evreu din lumea asta nu poate fi ateu. Însăși expresia asta e o calomnie, ba chiar - Doamne păzește! - o blasfemie. E scris ca omul să nu se considere ticălos. —Eu, nu renunță Fima, se Întâmplă să fiu ateu sută la sută. Nu respect nici un fel de precepte. Doar cele șase sute treisprezece delicte 1. —Greșești, zise studentul politicos, dar ferm, greșești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
rupe toate legăturile familiale și sociale, întoarce spatele lumii și înalță în piața orașului său o coloană din vârful căreia cuprinde cu privirea forfota cotidiană și, prin urmare, lumea pentru ca, dintr-un punct aflat la înălțime, să o împroaște cu blasfemii cu încărcătură metaforică. Totuși, îi permite mamei sale să îl hrănească folosind o prăjină lungă. Acest epos în versuri, alimentat și supraalimentat corespunzător de expresioniștii germani timpurii, în plus de Apollinaire și García Lorca - un poet, e drept, făcea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
personajul static al stâlpnicului, de-a lungul anilor ce au urmat și în decursul unui anevoios proces de fermentare, s-a transformat într-o născocire mobilă, care, dintr-o perspectivă opusă -de la înălțimea cantului mesei - a aruncat și el blasfemii asupra lumii, însă în proză. Spre sfârșitul călătoriei mele în Franța am apucat-o pe un drum ocolit. Ca momeală pentru a călători în Elveția era suficientă o adresă. Așa am ajuns în cantonul Aargua, într-un orășel curat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
toate, de dragoste și de celebritate deopotrivă, știu bine că singurul cu adevărat faimos a fost, în cuie, înălțat pe cruce. Că, dincolo de vanitatea mea, strîngerea care mă ține alăturat mie mă va opri s-ajung acolo. Mă recuz de la blasfemie. O simt și-mi vine greu să accept că „eul“ e fărîmat într-o sumă de „proto-euri“ amorfe. Dar trebuie să fie așa ca să pot de vina pe ele pentru prostiile pe care le fac. Cum să fiu? Aș vrea
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Dacă mă scapi de durerea asta de măsea, poți să mă legi de un stâlp și să mă biciuiești în fiecare zi. Asta, desigur, anula orice șansă, oricât de slabă ar fi fost ea, de a primi medicamente de la mama. Blasfemia se afla în capul listei ei cu chestii de neiertat. Sau ce mult îmi doream ca sora mea, Anna, să mai fi vândut droguri. Ce n-aș fi dat în secunda aia pentru o pastilă de ecstasy. Dar așa, șansele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
virtuozitate unde apare cochilia și nu se vede melcul, trombonul este Înlocuit cu alt instrument solist și se execută o frază muzicală superbă, purgativă, la bîtă. Iat-o: „Domnul Cornea a transformat o simplă bastonadă de salubrizare citadină În POGROM !” Blasfemia este spulberată astfel de toiagul pastoral al lui Theodoru. Simplă bastonadă de salubrizare citadină! Acest sublim și concis elogiu adus ciomagului nu este, din păcate, bisat. Însă trombonul revine pentru o ultimă dată, pentru a Întipări fraza În urechea publicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
acum era „Oboseala de Eminescu”, și stăteau strînși unu-ntr-altul tot felul de oameni cumsecade care ziceau că nu, este o absurditate, o bătaie de joc, niște suboameni sînt cei care zic așa ceva deși nimeni nu zisese, era titlul emisiunii, o blasfemie, de unde oboseală de Eminescu, deși păreau cu toții obosiți, scoși din praf, din nopți trecute care nu mai trec, era și tîrziu, mai ales domnul Ungheanu, adunat În costumul lui perforat de molii din alte vremuri, sau de mătreață, ce mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
un consiliu de administrație și un director executiv, și că numai așa i se poate garanta eficiența, funcționând ca o afacere, adică pe ideea că va avea profit. Toată treaba asta i s-a părut, desigur, lui Gillam o adevărată blasfemie. Dar unchiul se dezlănțuise deja și a început să spună că, de fapt, serviciul de sănătate, dacă va fi bine condus, ar putea deveni cea mai profitabilă afacere a tuturor timpurilor, pentru că îngrijirea medicală este ca prostituția, ceva la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de justificat - apare paranoia că Miranda ar putea să afle asta, iar vorbitorul panicat face un brusc stânga-mprejur. Una dintre preocupările mele preferate În zilele de lucru a devenit cercetarea modului În care colegii se chinuie să nege vreo blasfemie tocmai scăpată pe gură. Emily și-a trecut cardul prin cititorul electronic și am pornit-o amândouă În tăcere prin coridorul plin de coturi până În partea centrală, unde era situat biroul Mirandei. Am urmărit din priviri cum deschide ușile franțuzești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
aceștia proveneau din cele mai exotice părți ale imperiului (Asia, Egipt, Africa, Siria etc.), iar unii dintre ei nici măcar nu erau romanizați. Criticismul istoriografic își permite chiar să pronunțe ceea ce pentru naționaliștii fanatici trebuie să fi fost percepută ca o blasfemie națională, anume că "cucerirea Daciei de Romani a fost oarecum o greșală din punctul de vedere al ușurinței apărării hotarelor lor. Dunărea era cel mai bun hotar, care se putea lesne apăra" (Tafrali, 1935, p. 63). Inferența logică ce derivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de rachiu" (Panaitescu, 1936, p. 17). Afirmația că Mihai s-ar trage dintr-o "rachieriță" l-a exasperat în așa măsură pe N. Iorga încât patriarhul istoriografiei românești a denunțat "școala nouă de istorie" care își permitea să enunțe asemenea blasfemii drept antinațională. Panaitescu a mai afirmat în monografia sa critică în care țintea la demitizarea unei figuri devenită canonice a istoriei naționale și faptul că Mihai a fost instalat la putere de greci pentru a cârmui țara în interesul lor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc. În primele două decenii postbelice, noțiunea de "patrie proletară" a luat locul celei de "națiune română", în același timp în care patriotismul sovietic substituia naționalismul etnic ca doctrină identitară. În tot acest timp, cuvântul "naționalism" a fost anatemizat ca blasfemie politică, iar cuvântul "națiune" a fost scos din uzul discursiv. Programul... validează tripla reabilitare semantică, ideologică și discursivă a națiunii. Fuziunea celor două principii totalizante și deopotrivă antinomice, naționalismul și comunismul, într-o formulă integrată, a amorsat o tensiune funciară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al opțiunii populației din zonele respective" (Mitu et al., 1999, p. 84, subl. n.). Până acum, în tradiția pedagogiei istoriei românești, orice mențiune aluzivă la posibilitatea ca Unirea să fi fost precipitată sub imperiul forței militare ar fi constituit o blasfemie istoriografică. După cum se va vedea, chiar dacă manualul a fost aprobat de forurile ministeriale, sub presiunea opiniei publice și a reacției naționaliste, acesta a fost ulterior retras din circulația școlară de către același Minister al Educației Naționale. Independența I. Discursul monofonic (1991-1997
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prisma căreia a fost reflectat trecutul românesc. Perspectiva relativismului postmodernist din care este conceput manualul este explicit asumată de către autori. În comparație cu ortodoxismul istoriografic manifestat în manualele "clasice", discursul elaborat în lucrarea de față constituie o erezie, dacă nu chiar o blasfemie la adresa dogmaticii oficiale oblăduite de stat. În loc să sacralizeze trecutul națiunii (așa cum prescrie norma istoriografiei tradiționale), discursul dezvoltat în manual îl prezintă ca o poveste mitoistorică asamblată din elemente ficționale în combinație cu elemente reale. Etnogeneza poporului român punctul sensibil al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Bisericii În general - și cu precădere Sfântul Vasile cel Mare - mărturisesc că nu se poate spune că boala trupului este necreată, dar nici că este creația lui Dumnezeu. „E o nebunie să crezi că Dumnezeu este autorul relelor noastre ; această blasfemie ... nimicește bunătatea lui Dumnezeu”4. Deci „Dumnezeu a făcut trupul, nu boala ; a făcut sufletul, nu păcatul ; sufletul se Înrăutățește când se Îndepărtează de starea lui naturală”5. Răul nu este nici creat, nici necreat 6. El este absența binelui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]