2,994 matches
-
rar, la fel ca și căpitanul, alții nu aveau deloc și locuiau pe stradă. Miță, unul din vecinii lui care locuia la etajul patru în scară cu el urca scările. Era un bărbat înalt, îmbrăcat într-un trening bleumarin. Sub bluza treningului purta un tricou roșu. Era tuns scurt și cărunt, avea ochii negri și o față plăcută. Avusese un accident la fotbal cu o săptămână în urmă și mergea cu ajutorul unei cârje. Ca toată lumea, îl cunoștea bine pe căpitan și
CĂPITANUL VASILE (5) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385313_a_386642]
-
seamă. Cred că este ceva în neregulă cu comportamentul lui Eugen. Vreau să-ți mai spun ceva, gașca lui Eugen din călugăriță nu te scoate. -De ce? Olga era curioasă să afle părerea celorlalți despre ea. -Spun că mergi cu bluzele încheiate până la gât, iar fustele depășesc lungimea cu mult peste genunchi, te suspectează că ai avea picioare urâte. -Când îi mai auzi vorbind așa, să le spui că pe mine mă interesează serviciul și nu fac paradă. Deasemenea transmite-le
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385351_a_386680]
-
tot ce găsiți, ne întâlnim aici la ora trei. Sunteți liberi, faceți cum vă spun și veți avea serviciu,luați-vă după Eugen și veți pierde. Apropo, cum m-ați botezat? Călugărița? -Da, a fost o glumă, pentru că umbli, cu bluzele încheiate sub gât și fustele tăiate mai jos de genunchi, inginerul Marian Cioflină s-a înroșit tot și a pus capul jos. -Bine băieți, ne întâlnim la ora trei, așa vă veți salva, dacă vreți. Cei doi ingineri au părăsit
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385351_a_386680]
-
venise de dimineață la serviciu, birourile erau goale, s-a așezat în fotoliul din fața biroului picior peste picior, de așa natură ca atunci când cineva intra în încăpere, primul lucru care îi sărea în ochi, era frumoasa pulpă dezgolită a piciorului , bluza avea un decolteu adânc, generos, o parte a sânilor rotunzi și tari erau la vedere, cealaltă parte se putea ghici ușor prin bluza transparentă. Nu era macheată, doar buzele roșii de la mama natură aveau puțin ruj de calitate. Când a
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385351_a_386680]
-
cineva intra în încăpere, primul lucru care îi sărea în ochi, era frumoasa pulpă dezgolită a piciorului , bluza avea un decolteu adânc, generos, o parte a sânilor rotunzi și tari erau la vedere, cealaltă parte se putea ghici ușor prin bluza transparentă. Nu era macheată, doar buzele roșii de la mama natură aveau puțin ruj de calitate. Când a plecat de acasă mama ei a întrebat-o: -Olga de ce te-ai îmbrăcat așa? Nu este, prea provocator? -Ba da mamă, oamenii de la
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385351_a_386680]
-
cultura impresionantă și luciditatea care îl ține veșnic en garde o seduc. Dar cine e, la rândul ei, Simone? „O franțuzoaică înaltă, cum și-o amintește Eleonora, cumnata lui Cio-ran, cu păr blond și șuvițe albe, îmbrăcată invariabil într-o bluză și-o fustă, dar întotdeauna cu un aer deosebit”. Avea o adevărată ma-nie pentru fețele de masă. Când într-o zi face o tartă și varsă siropul pe una din ele, izbucnește cu singurele cuvinte pe care le știe în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92448_a_93740]
-
Privesc atent, la femeia care se zbătea în brațele bărbatului, părul bogat, lung, castaniu, drept, îmbrăca o față albă cu ochii mari, sprâncene frumos arcuite, nas cârn, buze senzuale. Decolteul, generos, lăsa să se vadă sânii naturali, care, împingeau în bluza subțire și transparentă, sutienul îi împiedica să se reverse în toată splendoarea lor. . Deodată se face liniște, întră judecătorul, de fapt judecătoarea. Grefiera strigă primul dosar : -Însuratu Ion, Însuratu Ioana. Dosarul nr 13, acțiune divorț reclamant Însuratu Ioana, pârât Însuratu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
Privesc atent, la femeia care se zbătea în brațele bărbatului, părul bogat, lung, castaniu, drept, îmbrăca o față albă cu ochii mari, sprâncene frumos arcuite, nas cârn, buze senzuale. Decolteul, generos, lăsa să se vadă sânii naturali, care, împingeau în bluza subțire și transparentă, sutienul îi împiedica să se reverse în toată splendoarea lor. . Deodată se face liniște, întră judecătorul, de fapt judecătoarea. Grefiera strigă primul dosar : -Însuratu Ion, Însuratu Ioana.Dosarul nr 13, acțiune divorț reclamant Însuratu Ioana, pârât Însuratu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
nu uiți berea. Merită , s-a ... XXVIII. DRACU * NU ESTE AȘA DE NEGRU IX, de Ionel Cârstea, publicat în Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016. A doua zi îmbrăcată în hainele de ”călugăriță”, a intrat în birou ,renunțase la bluza sexy cu decolteul mult prea generos și fusta scurtă, care arăta, mai mult decât trebuia din pulpele superbe ale picioarelor drepte cu pielea catifelată precum petala trandafirului. Hainele îi scoteau în evidență părțile frumoase, dar îi dădeau o anumită notă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
trei fotolii joase, unul dintre ele era ocupat de Sonia. Au luat loc, secretara adusese cafele aburinde, fetele se priveau, cu o reală ... Citește mai mult A doua zi îmbrăcată în hainele de ”călugăriță”, a intrat în birou ,renunțase la bluza sexy cu decolteul mult prea generos și fusta scurtă, care arăta, mai mult decât trebuia din pulpele superbe ale picioarelor drepte cu pielea catifelată precum petala trandafirului. Hainele îi scoteau în evidență părțile frumoase, dar îi dădeau o anumită notă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
că orice comerciant poate greși. Spre exemplu, la fashion se întâmplă mai des: acolo e mărime și culoare, poate să nu ți se potrivească mărimea, dar același lucru se întâmplă într-un magazin la colțul străzii. Te duci cumperi o bluză, o rochie, un tricou, nu ți se potrivește, îl duci înapoi. Returul este chiar mai mare în magazinele tradiționale decât în magazinele online. Cât de sigură este plata cu cardul? Am să vă spun o poveste despre falimentul Malev, o
Cum poti „vinde” o poveste pentru a salva o viata [Corola-blog/BlogPost/92805_a_94097]
-
paralizant. Ne aflăm la poli opuși. În Tratat, voi... § Mai interesante decât tezele Filozofului ți se par femeile tinere care fac târguieli. Îți place să le privești; ai plecat de câteva ceasuri de acasă, ai văzut destule. Una cumpără o bluză. Îți imaginezi cum îi va veni. Nu tocmai rău. Chiar bine, foarte bine. E blondă, movul o prinde. Alta cere lavandă și cremă de ras. Are un iubit, presupui. Și ție, demult, cineva - când veneai în vizită - îți făcea astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
mult pe la vreo masă, stăpânul se oprește din plimbare, își răsucește cu greutate capul specific rasei sale și aruncă pe sub potcoava mustății un mormăit amenințător, dar tandru: „Cosette!...” Țigăncușa îi surâde, apoi, încărcată de farfurii, talgere, căni, cuțite, hangere, fuste, bluze, mărgele, brățări, cercei, iese spre bucătărie pe lângă masa noastră, a povestitorilor, foșnind și lăsând în urmă un parfum de o tristețe iremediabilă. Mulțumit, Kir Haciaturian își reia plimbarea. în fond, are și el dreptate: a crescut-o de mică. Episodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
au fugit din Vrancea În urma „alunecărilor de teren“. Dar bătăile astea obraznice, brutale, care Îmi forțează ușa par a fi mai curînd ale unui bărbat; numai gunoierul bate așa. Parcă-l văd buhăit și negricios, mereu cu ochii acolo unde bluza mi se cască peste piept suflîndu-mi În față duhoarea țuicii fermentate În viscerele lui și zmulgîndu-mi cu degete lacome, năclăite de murdărie, hîrtia de douăzeci și cinci de lei, cota lunară pentru Înmormîntarea tovarășului care moare prompt și conștiincios la dată fixă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
puțin încovoiat și cu sfială, ca și cum în orice moment putea să dispară la loc înăuntru. Era mică și arăta destul de bine pentru vârsta ei, vreo șaptezeci de ani sau ceva de genul ăsta, într-un pulover verde închis peste o bluză șifonată, pe care scria Liberty. Părul gri și fin era prins ordonat în vârful capului. Pe gulerul puloverului se vedea o broșă de argint în care era montată o piatră mare, turcoaz. Deasupra broșei, abia se zărea gulerul unei cămăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
scria Liberty. Părul gri și fin era prins ordonat în vârful capului. Pe gulerul puloverului se vedea o broșă de argint în care era montată o piatră mare, turcoaz. Deasupra broșei, abia se zărea gulerul unei cămăși brodate. Iar deasupra bluzei, ochii ei erau strălucitori și mărgelați, ca ai unui șarpe. —îmi pare rău, drăguțo, dar nu am putut să nu te aud bătând la ușă, a spus cu o voce dulce. M-am încruntat, încercând să par uimită. —Trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
de la Colegiul de Arte. Era un șir de fructe: mere roz, banane albastre, căpșuni verzi, avocado mov. Erau agățate de un singur fir negru și păreau dulci și coapte, dar mai degrabă bizare. După un timp am băgat mâna pe sub bluză și am scos scrisorile. Am dat jos tabloul, am scos rama și am băgat acolo scrisorile. Deloc ingenios, dar pe moment era numai bun. A doua zi dimineață am încercat din nou să dau de Laura Archer. De data asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
căsătoria îi îngroapă de vii! Toată viața asta pare o farsă îngrozitoare!“. Rita ieșise de la toaletă, era galbenă de furie și în jurul buzelor avea ceva ca o spumă albă, buzele îi tremurau. A umplut repede două valize cu lucrurile ei: bluze, fuste, lenjerie, pantofi. Apoi a părăsit casa, plângând. Pe masă se răcea mâncarea, dar lumânările ardeau cu flăcări pâlpâitoare. Feifel a băut și s-a îmbătat cu vinul destinat să-l înalțe în ochii Ritei. Apoi s-a târât spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
urmărea înlănțuirile de fum cu fața ridicată ajungând prin dreptul mâinii domnului Fischer, care-l privea fascinat. Din acea zi nefericită de la restaurant, Dudu nu încetase să se gândească serios la Nina. Își petrecuse chiar noaptea croind și cusând o bluză bleumarin pentru Nina. Dar avusese nenorocul să dea peste tatăl ei, despre care nu putea să știe dacă era iritat sau amuzat de vederea lui. Ar fi vrut să-l distreze puțin cu acrobații de circ, pentru că își amintea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
hainele groase de iarnă. Mai țeseau covoare, lăicere, velințe, preșuri. Aristița Știrbu-Driță lasă mărturie, în legătură cu îmbrăcămintea că, în cea mai mare parte, se lucra în casă, din in, cânepă, lână. Hainele se coseau tot de mână, până târziu. La fel, bluzele, cămășile femeiești și bărbătești, fustele, ițarii, izmenele. Din piei din oi și din miel se făceau cojoace și căciuli; opincile se făceau din piele de porc. Erau croitori de sumane, cojocari, căciulari etc. Femeile coseau bluze, fuste, cămăși cu pui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
până târziu. La fel, bluzele, cămășile femeiești și bărbătești, fustele, ițarii, izmenele. Din piei din oi și din miel se făceau cojoace și căciuli; opincile se făceau din piele de porc. Erau croitori de sumane, cojocari, căciulari etc. Femeile coseau bluze, fuste, cămăși cu pui, flori în cruce sau pe fir. Dintre ele, se alegeau unele care lucrau mai bine și celelalte le comandau îmbrăcămintea (bluze, fuste, cămăși cu flori - pui, catrințe); astfel, unele femei, ajutate de îndemânarea lor câștigau din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se făceau din piele de porc. Erau croitori de sumane, cojocari, căciulari etc. Femeile coseau bluze, fuste, cămăși cu pui, flori în cruce sau pe fir. Dintre ele, se alegeau unele care lucrau mai bine și celelalte le comandau îmbrăcămintea (bluze, fuste, cămăși cu flori - pui, catrințe); astfel, unele femei, ajutate de îndemânarea lor câștigau din lucru de mână. Materialele de făceau în casă, dar mai mult se cumpărau de la târg. În casă se țeseau sumane, lăicere, covoare, velințe, țoluri cadril
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
picioare purtau opinci, ghete sau ciuboțele. Aceste din urmă se cumpărau de la târg. Se mai purtau și polci bătute cu mărgele.și Floarea Călin (75 de ani în 1960) ne spune că îmbrăcămintea femeilor era formată din ii, catrințe, casânci, bluze și fuste cu material de târg, opinci, ciuboțele; bărbații purtau cămăși de cânepă sau bumbac, ițari, pantaloni de târg, cojoace, cojocele, mintene, căciuli, pălării, asemănătoare cu cele de azi. Floarea Călin (a cărei bunici după tată - Ștefan și Nastasia Boca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
statură, plină, fără a fi grasă, avea părul negru și ochii negri. Purta fustă creață lungă, casâncă și bariz.” Tot în anul 1960, mătușa Marghioala Curteanu ne spune că „tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă, bluze, ii, cămăși cu pui, ițari, opinci, basmale etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi (nasturi), casânci, barize, scurteici, unele îmblănite cu piei de vulpe sau numai garnisite pe margini.” Prin anii 50 ai secolului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se făcea ca și acum. Timpul liber (duminicile și sărbătorile): se mergea la biserică și după-masă la horă. Horele (trebuie înțelesă toate jocurile naționale) se făceau în bătătura crâșmelor. Tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă - bluze, ii, cămeși cu pui, ițari, opinci, basmale, etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi, casânci, barize, scurteici (unele îmblănite cu piei de vulpe sau garnisite pe margini) etc. Nu era cizmar în sat, ci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]