989 matches
-
nu se fac și se desfac iubiri, destine, cupluri, averi, că nu apar, ca din pămînt, vrăjitoarele, că nu sînt la vreo înmormîntare sau la vreun parastas unde circul și emfaza îți pot pune în pericol mințile, că nu aud bocete cumplite întrerupte brusc de comenzi precise și lucide, că nu-și dă nimeni ochii peste cap și-mi leșină în brațe cînd cîntă fanara, ca să mă întrebe după cîteva secunde dacă aș putea să ridic de pe jos poșeta cu bani
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
gura mare și cherchelită cu tescovină de la Băilești, umblă Zamfira (Mirela Dumitru) cea șleampătă prin scenă. Și iarăși minunați și convingători, într-un justificat travesti - Constantin Cojocaru și Ionel Mihăilescu, prețioasa Colette a lui Carmen Tănase, fanfara, tămîia, colacii, șopocăielile, bocetele, complicitățile, scoarțele lui Holtier, pomana la masa cea lungă, în adîncimea scenei, colivele, sifoanele... Ferentarul mîndru și frumos ca crinul/ Cînd pe mal s-arată, tremură Vidinul"...
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
Răducanu. Dar această fluiditate poate înșela la prima vedere, căci ideile sunt de adâncime: de la căutarea lui Adonai în Alegorie, unul dintre numele date lui Dumnezeu, nenumit niciodată direct în mozaism, până la supliciul lui Ioan Vodă sfâșiat de cămile, în Bocetul lui Ioan Vodă, Armanul, sau în visul-coșmar al ciobanului mioritic, în Alei! Miriam Răducanu a prins foarte bine tocmai acest balans între patetic și jucăuș. A și intercalat între celelalte poezii, ca un laitmotiv, poezia Spiridușul somnului, sprințară, care atenuează
Mai există oaze de frumusețe by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2439_a_3764]
-
Săpînța în 1990, cu colegii mei de facultate, ca să ne plîngem și să ne lingem rănile după bătăile și umilințele acelui an. Am simțit refugiul, am simțit protecția tandră și fermă a celor din cetate. Dramatismul, tînguirile, disperările de acolo, bocetele, țipetele, frisonul plenar al iubirii din acel spațiu al Maramureșului sînt în cîntecele și în interpretarea senzațională a celor din Grupul Iza, în spectacolul lui Mihai Măniuțiu. Ai senzația inepuizabilului. Corul îi absoarbe pe protagoniști, îi scoate la rampă cînd
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
spectatorilor prezenți o miniatură semnată de Vasile Ijac, La crâșma. Motivați de valoarea intrinseca a melodiilor cuprinse în ediția princeps a Monografiei muzicale a comunei Belinț (Scrisul Românesc, Craiova [1942]), ecoul unui ancestral strat folcloric (colinde, doine și cântece propriu-zise, bocete, balade și dansuri), care au constituit izvor de inspirație pentru reprezentanți de frunte ai școlii componistice românești (Sabin Drăgoi, Paul Constantinescu, Eugen Cuteanu, Delly-Szabó Géza), dar și pentru un corifeu al muzicii de avangardă europene, György Ligeti, generând adevărate capodopere
Colocviul ?Sabin V. Dr?goi? by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
alcătuite în cadrul Arhivei de folclor a Societății Compozitorilor Români din București între anii 1935-1941. Amintim aici activitatea lui Ilarion Cocișiu (n. 1910 - 1952) și Harry Brauner (n. 1908 - 1988). Materialul a fost înregistrat cu fonograful și cuprinde 3 balade, 4 bocete, 23 cântece propriu-zise, 1 cântec funebru și un bogat repertoriu de dans. Pe lângă cei doi, cercetări pe meleagurile amintite vor face și Tiberiu Alexandru (n. 1914 - 1997), Constantin Palade (n. 1915 -1974) sau Emilia Comișel (n. 1913 - 2010). În anul
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
Brăiloiu. Materialul cules nu a fost sistematizat și publicat găsindu-se, probabil și astăzi, la Paris. Prima localitate cercetată de Constantin Brăiloiu a fost Deliblata unde el consemnează 29 cântece propriu-zise, 10 numărători, 7 balade, 3 piese de joc, 2 bocete, 1 strigătură, 1 cântec din repertoriul de nuntă. Urmează apoi localitatea Vladimirovaț unde Brăiloiu va descoperi 9 cântece propriu-zise, piese din repertoriul copiilor, 3 bocete, 2 cântece de nuntă, 2 piese din repertoriul de primăvară-vară, 1 baladă, 1 cântec funebru
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
unde el consemnează 29 cântece propriu-zise, 10 numărători, 7 balade, 3 piese de joc, 2 bocete, 1 strigătură, 1 cântec din repertoriul de nuntă. Urmează apoi localitatea Vladimirovaț unde Brăiloiu va descoperi 9 cântece propriu-zise, piese din repertoriul copiilor, 3 bocete, 2 cântece de nuntă, 2 piese din repertoriul de primăvară-vară, 1 baladă, 1 cântec funebru. Ultima localitate pe agenda lui Constantin Brăiloiu a fost satul Torac unde cercetătorul va nota 6 cântece propriu-zise, 7 cântece de nuntă, 4 balade, 4
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
2 cântece de nuntă, 2 piese din repertoriul de primăvară-vară, 1 baladă, 1 cântec funebru. Ultima localitate pe agenda lui Constantin Brăiloiu a fost satul Torac unde cercetătorul va nota 6 cântece propriu-zise, 7 cântece de nuntă, 4 balade, 4 bocete, 1 piesă din repertoriul de dans, 2 cântece funebre, 5 piese din cadrul repertoriului copiilor, 1 strigătură, 1 cântec de cerșetor. Sistematizând culegerile lui Constantin Brăiloiu, ajungem la 109 piese folclorice din care: 44 cântece propriu-zise 20 de piese din cadrul repertoriului
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
2 cântece funebre, 5 piese din cadrul repertoriului copiilor, 1 strigătură, 1 cântec de cerșetor. Sistematizând culegerile lui Constantin Brăiloiu, ajungem la 109 piese folclorice din care: 44 cântece propriu-zise 20 de piese din cadrul repertoriului copiilor 11 cântece de nuntă 9 bocete 4 melodii de dans 3 cântece funebre 2 balade 2 strigături 2 paparude 1 cântec de cerșetor 1 romanță Prin anii șaptezeci ai secolului trecut, Emilia Comișel face câteva cercetări folclorice care se continuă și în anii optzeci. Este important
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
Iorgovan, Șarpele, 5 haiducești - Gruia lui Novac, Pătru Mandu, Crăișor cu mult dor, Mârză, Fata răpită de turci, păstorești- Miorița), 68 cântece propriu-zise, 2 doine, 16 melodii din repertoriul de dans, 7 strigături, 3 romanțe, cântece din ceremonialul de nuntă, bocete. Materialul cules în localitatea Ovcea a fost sistematizat și reprezintă o bază documentară pentru cercetările ce vor urma. Un aport deosebit la cercetarea folclorului din partea sârbească a Banatului l-a avut și fostul redactor muzical al postului de Radio Novi
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
la Fira etc. creațiile din cadrul repertoriului copiilor, cântecul de leagăn, repertoriul funebru, repertoriul de primăvară-vară ( dodoloaiele ), sunt prezente într-un număr destul de mic și chiar se poate spune că sunt pe cale de dispariție; creațiile folclorice precum colindul, cântecul de stea, bocetul - prezente mulți ani în urmă, sunt acum pe cale de dispariție, pe când repertoriul de dans sau cântecele propriu-zise mai exisată și astăzi, au o viață vie; cu toate că populația româneasă din partea sârbească a Banatului a migrat în aceste părți din diferite zone
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
reproducerea cunoscutului portret de Ciucurencu. Supratitlul nu dezvăluie însă limpede nefericitul eveniment, pentru că se scrie doar „Omagiu lui G. Călinescu”. Textul care anunță limpede moartea „ilustrului scriitor și savant” este cel al lui Mihai Novicov, marcat de o stilistică a bocetului, mai mult decât a unui necrolog. Novicov, criticul principal al stalinismului începutului anilor ‘50, scrie acum despre „Glasurile îndurerate care deplîng azi încetarea din viață a ilustrului scriitor și savant...”. (...) Însă scriitorii nu au timp să deplângă cu adevărat moartea
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4848_a_6173]
-
și, în același timp, atâta responsabilitate pentru cuvânt, dar și atât firesc și atâta bucurie a autorului de a-și împărtăși trăirile, experiențele, revelațiile, într-o pendulare permanentă de la dramă la comedie, de la lacrimă la surâs, de la farsa sinistră la bocet, de la deznădejde la înviere, de la prăbușire la extaz, de la sublim la caricatural și grotesc, încât cititorul, oricare ar fi el, se va simți cucerit încă de la primele pagini de impresionanta forță epică a acestui scriitor care, modelând cu mână sigură
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
apropia pe Goga de profeții Vechiului Testament, că țara cu pricina nu e Purgatoriul dantesc, ci Sionul biblic, acela „unde șezum și plânsem”. Dacă există cu adevărat o „jale de popor străvechi, îmbătrânit în experiența crudă a vieții, ajuns la bocetul ritual”, conform memorabilei definiții călinesciene, ea nu trebuie nicidecum interpretată ca o „desfacere de conținutul politic”, care e totuși evident, ci ca o autohtonizare a motivelor și tonalităților biblice. Țara din Poezii este Ardealul de dinainte de 1918, înfățișat ca un
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
de a asigura o rîma, asocierea anilor de război cu rece devine în inscripțiile funerare citate un clișeu stabil. Evident, aceasta explicație ar trebui verificată, măcar prin confruntare cu alte texte populare, mai ales cu jurnale orale, cîntece de cătănie, bocete. Într-o interesantă culegere de "Cîntece populare-scrisori din timpul războiului din 1916-1918", alcătuită de Mihai Costăchescu, publicată de G.Ivănescu și V. Șerban în seria Folclor din Moldova, I, EPL, 1969 - nu apare nici o referire la vreun "război rece"; totuși
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
fel ca în cărțile anterioare, reconstituirea exactă a cenușiului perioadei nu impietează asupra gestului aproape instinctiv de a detecta micile oaze de expresivitate și de individualitate, ridicate la rang de simbol. „Tăcutul semn de întrebare” ce rezumă destinul Hortensiei sau „bocetul șoptit al conștiinței” invocat aproape neverosimil de Tudor Arghezi într-un context oficial sunt reținute ca mici tresăriri autoreflexive ale realismului socialist. De aici și impresia că, indiferent de precaritatea subiectului, criticul nu-și pierde nicio clipă speranța și încrederea
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
carne de câine câțiva scheletici copaci cerșesc - zadarnic pe deasupra inimilor de fier ale mașinilor Dumnezeu - aruncat de suflul arogantei TIR-urilor dimpreună cu cadavrul de câine în sântul șoselei - stă cu aureola prăfuita - între palme: se întreabă - ca-ntr-un bocet ce căuta El - în această strivitoare străinătate de-acasă INSTABILITATE niciun lucru nu e la locul lui mi-e teamă să-mi spun chiar numele - că nu cumva - cât timp îl rostesc - să se schimbe - și de tot să mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
versuri dintr-un manuscris. poetul ce va cânta bucuria n-a fost în vecii-vecilor proscris. eu simt că Dumnezeu mă ocrotește și îmi stropește versul cu AMIN. Când scriu creionu-mi cântă între dește sunt cele trei - cu care mă închin... BOCET LA CERURI chiar ceasul e bătrân de-atâta timp. iubito, numai noi mai suntem tineri și auzim un bocet din Olimp când bate toaca-n zi de Sfânta-Vineri. pe poză lumii pașii nu s-au șters, nici visele ce le-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mă ocrotește și îmi stropește versul cu AMIN. Când scriu creionu-mi cântă între dește sunt cele trei - cu care mă închin... BOCET LA CERURI chiar ceasul e bătrân de-atâta timp. iubito, numai noi mai suntem tineri și auzim un bocet din Olimp când bate toaca-n zi de Sfânta-Vineri. pe poză lumii pașii nu s-au șters, nici visele ce le-am urzit integre. pe fiecare val am pus un vers în panoplia Mării mele Negre. acolo, pe la TUZLA, e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
volumul Linia de plutire. Unii critici au văzut, aici, un divorț al poetei de propria generație. Eugen Simion, de exemplu, nota (în Scriitori români de azi IV) că există „mai multe afinități cu Poemele albe ale Angelei Marinescu și cu bocetele dure ale Ilenei Mălăncioiu din Ardere de tot și Linia vieții, decât cu poeziile lui Mircea Cărtărescu și Nichita Danilov.” Observația nu are decât un cusur. Acela că, dintre poeții optzeciști, sunt aleși doi solitari. În fond, cu Cărtărescu și
O viziune a sentimentelor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5348_a_6673]
-
carne de câine câțiva scheletici copaci cerșesc - zadarnic pe deasupra inimilor de fier ale mașinilor Dumnezeu - aruncat de suflul arogantei TIR-urilor dimpreună cu cadavrul de câine în sântul șoselei - stă cu aureola prăfuita - între palme: se întreabă - ca-ntr-un bocet ce căuta El - în această strivitoare străinătate de-acasă INSTABILITATE niciun lucru nu e la locul lui mi-e teamă să-mi spun chiar numele - că nu cumva - cât timp îl rostesc - să se schimbe - și de tot să mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
versuri dintr-un manuscris. poetul ce va cânta bucuria n-a fost în vecii-vecilor proscris. eu simt că Dumnezeu mă ocrotește și îmi stropește versul cu AMIN. Când scriu creionu-mi cântă între dește sunt cele trei - cu care mă închin... BOCET LA CERURI chiar ceasul e bătrân de-atâta timp. iubito, numai noi mai suntem tineri și auzim un bocet din Olimp când bate toaca-n zi de Sfânta-Vineri. pe poză lumii pașii nu s-au șters, nici visele ce le-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mă ocrotește și îmi stropește versul cu AMIN. Când scriu creionu-mi cântă între dește sunt cele trei - cu care mă închin... BOCET LA CERURI chiar ceasul e bătrân de-atâta timp. iubito, numai noi mai suntem tineri și auzim un bocet din Olimp când bate toaca-n zi de Sfânta-Vineri. pe poză lumii pașii nu s-au șters, nici visele ce le-am urzit integre. pe fiecare val am pus un vers în panoplia Mării mele Negre. acolo, pe la TUZLA, e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
rituri de separație (care preced nașterea, nunta, înmormântarea), rituri de prag (cuprind evenimentul ca atare) și rituri de integrare (intervalul ce urmează după consumarea evenimentului).’’ Ritul de prag al morții se apropie de tenebrele ei, implorând cu dramatismul îngenunchierii, prin bocetul zorilor și cutremurătorul bocet al drumului (,, Rămâi, drumule, cu bine,/ Că n-oi mai păși pe tine...’’) pronia divină pentru iertarea vreunui păcat, pentru frângerea vieții. și peste toate acestea se așterne tăcută lacrima Liei Lungu, care stă culcată pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]