828 matches
-
totdeuna al tău, Turc cinstit și amorezat, Emin aga“. Simțiți cum poate învia istoria, ba chiar literatura? rockin’ by myself Planoare muzicale Dumitru UNGUREANU Era în 1980. Mă întâlnisem în barul „Virtute“ cu un tip, Sică, figură celebră în zonă, boem desăvârșit, minte briliantă. Urma să emigreze în America, aștepta ultimele formalități (care au durat vreo 4 ani!). Dădea petrecerea de adio. Discutam diverse. Venind vorba de fotbal și de-un jucător, Bumbescu, Sică zice: „E specialist în planoare!“. Se referea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
toți cei dragi!" Obține, succesiv, toate atestatele competenței în profesie: brevetul de observator aerian (nr. 539/1931), apoi pe cel de pilot militar (nr. 248/1932) și în final brevetul de pilot de vânătoare (nr. 198/1934). Era un tânăr boem și ambițios totodată. Prin 1935 îl cunoaște pe celebrul pilot francez René Fonck, cu ocazia vizitei acestuia în România, și rămâne profund impresionat de evocările sale, legate de luptele aeriene din "Marele Război". Îi cunoaște de asemenea, cam în aceeași
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ideea de clasă se leagă în primul rând banii. Există o anume castă "brahmană" de vechi familii americane, dar altfel clasele nu sunt ceva rigid. Aș zice că sunt intelectuală din clasa de mijloc, privilegiată într-un fel artistic și boem. Dar bunicii mei au fost emigranți săraci, prima generație care a ajuns la o situație materială decentă după ani de trudă și economie crâncenă. Casele pe care au izbutit ei să le cumpere și-au sporit ulterior valoarea. Bunicul meu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
politehnistul Vasile Butză mereu în căutare de subvenții / 135 IV.2. Un student "rău-platnic": Petre Zlătescu, doctor în drept fără diplomă / 147 IV.3. Un aspirant la studenție: Victor Eminescu în anticamera Facultății de Drept / 161 IV.4. Un student boem: poetul Florian Becescu / 171 În loc de concluzii / 183 Bibliografie / 195 Résumé / 205 Indice / 217 Ilustrații / 227 Cuvânt de introducere Răsfoind jurnalul "Cronică" din vara anului 1904, mai precis din 29 iulie, am găsit un articol în care era criticată modă de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
mărunte, călătoare, de momente în care destinul unora era marcat de regulile și exigențele comunității politice ori sociale, ale statului sau ale anumitor componente ale acestuia. Între cei pe care am ales să-i prezentăm sunt personaje puțin cunoscute precum boemul, dar și nefericitul poet piteștean Florian Becescu, sau Victor Eminescu, nepotul marelui Eminescu, ce devenea în anii interbelici un obișnuit al teraselor bucureștene unde se reuneau scriitorii. Sunt și oameni despre care istoria nu a reținut nimic, fostul locotenent Vasile
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
aici pe Victor Eminescu, nepotul marelui poet, feciorul lui Matei Eminescu și al Mathildei Ilian din Brăila, ce se pregătea cu profesorul Garsou pentru a intra la Facultatea de Drept a Universității Libere, respectiv pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, prea puțin cunoscător al amfiteatrele și bibliotecilor, foarte familiarizat însă cu birturile de joasă condiție, tânărul cu porniri generoase, dar și cu patimă mai mult sau mai putin romantică a amorului neconvențional ori cu viciul pariurilor la cursele de cai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
din capitală, petrecându-și timpul în compania scriitorilor "George Gregorian, Al. George, Cazaban, Dragoslav, Victor Eftimiu", cărora le "plătea că un Mecena cafelele, capuținerele și șvarțurile" la Terasă Oteteleșanu 59. Gheorghe Eminescu mai spunea despre fratele său că "era un boem pe langă care eroii lui Henry de Murger par simpli ucenici. Povestitor plăcut și interesant, spiritual, la curent cu toata literatura universală, a crezut că dacă moștenea firea de boem a poetului, a moștenit și geniul"60. Era conștient însă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Gheorghe Eminescu mai spunea despre fratele său că "era un boem pe langă care eroii lui Henry de Murger par simpli ucenici. Povestitor plăcut și interesant, spiritual, la curent cu toata literatura universală, a crezut că dacă moștenea firea de boem a poetului, a moștenit și geniul"60. Era conștient însă că nu era așa! Tot Gheorghe Eminescu evocă în amintirile sale un moment în care Victor, propaspăt mobilizat în Regimentul I Geniu, s-ar fi întâlnit la Iași cu Alexandru
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
unui personaj dintr-o peliculă modestă (cum notă în cronică să din 23 martie 1942 "New York Times"), intitulată Secret Agent of Japan, personaj care a fost interpretat de actorul american de origine italiană Frank Puglia 62... IV.4. Un student boem: poetul Florian Becescu Înainte de a-l cunoaște pe tânărul Victor Eminescu sau pe Vasile Butză, Florian Becescu avea o oarecare notorietate în câmpul literelor românești. Era colaborator al "Convorbirilor Literare", "Convorbirilor Critice", "Literaturii și Artei Române" ori al "Noii Reviste
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
avantajos" etc.). Ne-am oprit, astfel, asupra istoriei - fragmentare, recompusa din surse diverse și mai puțin convenționale - Societății Studenților Români de la Bruxelles, inițiativa sprijinită de Ministrul României în Belgia, Eugen Mavrodi. Societatea a fost fondată prin 1904 de un student boem, poetul Florian Becescu. Am aflat despre inițiativa studentului din corespondență lui Mavrodi purtată cu Eliza Grecianu, una dintre doamnele de onoare ale Alteței Sale Regale, Principesa României, iar detaliile privind conferințele și reuniunile asociației, precum și conflictele dintre unii membrii ai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
din Brăila, trimis de mama sa la Bruxelles pentru a se pregăti cu un profesor de acolo (profesorul Garsou) pentru admiterea la Facultatea de Drept. În aceleași tipuri de surse l-am descoperit și pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, care frecvență mai puțin amfiteatrele și bibliotecile, preferând să-și petreacă serile în fumul birturilor ori în brațele "curtezanelor"; iar banii, ce-i mai rămâneau în urmă deselor escapade nocturne, se duceau pe o altă patimă a sa, pariurile la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
termenii lui Julien Benda, "trădarea cărturarilor" se desprinde din consecințele modernității ce transformă intelectualul în "cetățean obedient", obligat să se preocupe și de treburile lumești 9. Se resimțea de fapt nevoia unei schimbări în structura socială a intelectualilor. Modelul "cărturarului boem" devenise desuet și tenta mai degrabă politica și carierismul bazat pe asumarea rolurilor politice 10. Pentru tânăra generație, factorul privilegiat a constat însă în modificările la nivelul structurii spirituale. Sensibilitatea melancolică și pesimistă, ca moștenire a romantismului, în tandem cu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o figură din ce În ce mai importantă. Din această categorie făceau parte persoane aparținând tuturor claselor sociale. La Început, tinerii burghezi refuzau modelul conjugal și paternal. A fi celibatar devine aproape un semn de apartenență la o elită, la un stil de viață boem. Celibatul este mai acceptat de bărbați decât de femei. Printre celibatarii claselor populare mai numeroși sunt bărbații, În special muncitorii, recent urbanizați; femeile celibatare fac parte mai mult din categoria micilor funcționari. Pentru toate aceaste persoane apar locuințe cum ar
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
bine cunoscut la nivelul simțului comun, trăit și experimentat de toți cei care și-au întemeiat familiile între 1947 și 1989, un fenomen asupra căruia ar fi îndreptățiți să vorbească, să depună mărturii, toți cei care l-au trăit! Între boemul interbelic și debusolanta perioadă postdecembristă s-a trăit, s-a iubit și s-a urât într-un mod unic, greu de explicat celor pentru care libertatea de opțiune și de expresie e un drept de necontestat. Întemeierea unei familii în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
-i propunea o tranzacție financiară în locul unei opere caritabile? Rămase perplex. Întrebată cum ajunsese în posesia plicului, secretara își aminti că fusese adus personal de un domn străin și, după ce-și căută câteva momente cuvintele, completă: " ... cu aparență de boem". "Trebuie să fi fost unul din nomazi", își zise în sinea lui Ian, dând din cap a înțelegere. Mulțumi pentru precizare, apoi se retrase în biroul său să răsucească pe toate părțile ciudățenia. Mesajul fusese scos la o imprimantă vetustă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Carol al IV-lea de Luxemburg, sub dominația unei dinastii germane. Succesorii lui Carol al IV-lea de Luxemburg sînt totuși incapabili să-i continuie opera. Sub domnia fiului său Ven-ceslav, reformatorul Jan Hus îmbină strîns disputa religioasă cu patriotismul boem. Criza husită capătă repede o manta anti-germanică și se afirmă ca o mișcare națională îndreptată clar împotriva dinastiei domnitoare. Lucrurile capătă un caracter dramatic prin condamnarea și supliciul lui Jan Hus la sinodul de la Constanza (1415). Cehii fac din acesta
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de scurtă durată în Germania, Olanda și efemer în Anglia. Întors de la studii, în 1614, Comenius a fost numit profesor de retorică la Școala Latină din Prerau, unde făcuse gimnaziul, iar la puțină vreme a fost ales pastor al Fraților boemi, la Fulnek. După declanșarea războiului de 30 de ani, va fi supus unor grele privațiuni, plecând astfel într-un adevărat exil în Polonia, în orașul Leszno, împreună cu circa 100.000 de familii cehe, unde va organiza viața frăției. Pe lângă activitatea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ieșeau la promenadă savanți la braț cu oameni de litere, actori, pictori, muzicieni, aprinși în discuții înțelepte asupra esenței lucrurilor și spiritului. Au fost... Acum cețurile se îngroașă și orașul de pe coline nu se mai vede clar, nici calm, nici boem și așezat, nici cu oamenii lui de altădată. "DE LA EFECTE SPRE CAUZE" Experiența lumii, văzută pe un fundal ideatic, ar intra într-o istorie pe care am dori-o adevărată, istoria aceea care se citește printre rânduri. Ipostazele cele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și turle de biserici, cu clădirile lui vechi, cu grădinile pline de flori, stă pitit și abia își trimite murmurul până aici. Departe, dealurile Cetățuii și Galatei adună ultimele raze de soare pe acoperișurile cetăților bătrâne" (Fantome). Cu spiritul său boem, cu chipu-i mereu neliniștit, hoinar și neconvențional, "poetul florilor", cum restrictiv a rămas în istoria literară (idee întărită și de Liviu Papuc într-un text convingător), era un admirator și un îndrăgosti iremediabil de "dulcele târg". Și câți mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Kellner, 1989b. 3 S-ar putea spune, desigur, că Baudrillard nu a fost niciodată un teoretician "postmodern", că el s-a bazat întotdeauna pe un anume curent de opoziție caracteristic gîndirii franceze care-și are originea în curentul romantic și boem al secolului al XIX-lea, în patafizica lui Jarry și în gîndirea lui Nietzsche, Bataille și Debord și a situaționiștilor (o idee asemănătoare este susținută în Gane, 1991a și 1991b). Plasîndu-mă împotriva unei asemenea interpretări, insist să susțin că interesul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fiindcă erea cea mai mare - și aci mâncam cu toții, plus doi militari condamnați cari-și făceau osânda la Văcărești, plus Luca Manovici, prieten al nostru, al tutulora. Am spus că Luca Manovici erea un tip. Foarte inteligent, foarte isteț, foarte boem, foarte original, dar și foarte vițios. Nu făcea sat nicăieri, ori în ce slujbă erea numit nu trecea mult și trebuia să facă o boroboață. Erea ceea ce se cheamă un adevărat papugiu de București. Părăsind devreme gimnaziul pentru ca să hoinărească prin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ca unul care din iulie 1884 și până în februarie 1885, când a apărut ziarul Drepturile omului, n-am avut slujbă - eram de drept membru al acestei Societăți. Președinte al acestei instituții a fost ales profesorul de matematici Nicolae Chirilov, un boem incorigibil și un temperament nedisciplinat.* Secretar fusese ales Luca Manovici. Luca Manovici, prieten cu cei mai mulți dintre noi, n-a mai putut trăi închis cu slujba lui la Văcărești, după ce am plecat. Spiritul revoltat al nostru convenea de minune naturii lui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
un produs pur al pământului și al culturii naționale, cu nimic nu este înrâurit de cultura și de sufletul străin. Este moldoveanul. Caragiale nu s-a mișcat din țară; cel mult dacă s a dus până la Brașov și la Sibiu. Boem din toate punctele de vedere, trage pe dracul de coadă și scrie puțin și greu. Fiindcă Caragiale producea cu o nemaipomenită dificultate. Pentru cuvântul acesta n-a putut niciodată face carieră în presă. Scrisul în toate zilele era un lucru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și ospitalier al celor două femei: Ana, soția lui Aurel și Marinela, soția mea. Se asemănau în multe privințe, pornind de la calitatea de mame grijulii de fete, dar și de soții de bărbați - să acceptăm realitatea - ceva mai neîndemânatici, mai... boemi! Noi, bărbații, eram doar alți copii, niște copii mai mari ai celor două nobile femei. Depășind relațiile obișnuite ce se dezvoltă între două familii prietene și activitatea comună în interiorul grupului Sahaja Yoga, legături nedefinite ne aduceau împreună și ne pregăteau
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
între Ștefan cel Mare și regele polon. Dlugosz, cronicarul polon, contemporan evenimentelor, ne relatează că în acest an regele a trimis soli ,,și la voevodul Ștefan al Moldovei, ca să-i trimeată ajutor regelui Cazimir, dacă cumva va avea război cu boemii”. Mențiunea lui Dlugosz, pe care Ion Ursu n-o vede confirmată de nici un alt izvor, este atestată și de privilegiul pe care Ștefan 1-a acordat liovenilor, din cuprinsul căruia aflăm de existența unor soli ai regelui la Suceava. Pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]